Albatros

TIPĂREȘTE

Despre terenul pe care este construit conacul Marghiloman din Buzău și care astăzi este Parcul Marghiloman se spune că ar fi fost câștigat la un joc de cărți de către Iancu Marghiloman, trișând. Clădirea este, practic, un castelaș de dimensiuni nu prea mari dar extrem de elegant și care astăzi este foarte îngrijit deși alături sunt niște construcții de cărămidă în stare avansată de degradare care au ajuns, practic, o ruină. Clădirea lungă din vest e posibil să fi fost grajdurile dar cea mai apropiată care, practic, nu mai are acoperiș, nu știu ce a fost.

În prezent, proprietatea cu clădirea și parcul aparțin Primăriei Buzău care a amenajat în interior Centrul Cultural al municipiului Buzău.

Acum ceva ani a existat o cerere de retrocedare către o urmașă a boierului însă cererea a fost respinsă.

Clădirea se prezintă extraordinar de bine, parcul la fel însă nu știu care este politica cu aceste ruine.

Alexandru Marghiloman este un personaj important pentru orașul Buzău. Există chiar un bulevard important care îi poartă numele și care se continuă cu Șoseaua Brăilei și perpendicular pe astea două este strada Horticolei ce limitează, pe latura de sud, parcul ce înconjoară Vila Albatros, așa cum mai este numit conacul Marghiloman.

Alexandru Marghiloman a fost al 25-lea prim-ministru al României, în 1918 și este omul care și-a asumat încheierea tratatului de pace la încheierea primului război mondial, o negociere rușinoasă cu puterile centrale, spun unii însă acest lucru, la vremea respectivă, a salvat țara de la ocupare, cred alții.

Alexandru Marghiloman s-a născut la Buzău, la 4 iulie 1854, fiind fiul lui Iancu Marghiloman, un arendaș înstărit ce-și făcea veacul printre lumea bună a vremii. Mama sa a fost Irina Izvoranu și provenea din Oltenia, dintr-o familie înstărită.

În 1879, Alexandru devine absolvent de drept și preia funcția de procuror, apoi judecător la Tribunalul Ilfov. După 2 ani demisionează și devine avocat.

Alexandru Marghiloman a fost pasionat crescător de cai. Conacul de la Buzău poartă numele calului său preferat – Albatros.

Conacul Marghiloman a fost construit de către Iancu Marghiloman în perioada 1883 – 1887 și modernizat după moda aristocrației bucureștene de către Alexandru Marghiloman. În acele vremuri vila primea oaspeți de seamă printre care s-a numărat și regele Ferdinand precum și regina Maria dar și Nicolae Iorga și mulți alți aristocrați ai vremii. Se țineau serate și se organizau partide de vânătoare. Se spune, chiar, că la una din acestea, Alexandru Marghiloman a cerut o cafea, valetul nu a fost pregătit, neavând apă astfel că a preparat cafeaua cu cognac. Moda a fost preluată în București, la cafenele, această variantă extremă de irish cofe luând denumirea locală de „marghilomană” ceea ce reprezenta o fiță extremă.

După moartea lui Alexandru Marghiloman, proprietățile au fost preluate de către soția sa, Maria dar împreună și cu datoriile. Văduva a preferat să trăiască mai mult la Paris iar când venea în România locuia la Atene Palace. La Buzău nu mai mergea iar proprietatea a intrat într-un con de umbră.

În anul 1938, după moartea Mariei Marghiloman, conacul a fost vândut către statul român. A urmat o perioadă de decădere, vila fiind folosită pentru scopuri improprii dar recent a fost renovată, într-un proiect finanțat cu fonduri europene. Astăzi se prezintă extraordinar de bine, elegantă, e vizitabilă și adăpostește o expoziție de etnografie.

Este o construcție unică, albă, cu un turn în secțiune rotundă, semi-încorporat în ansamblul clădirii ce afișează un aspect unitar, cu o elegantă arhitectura franțuzească.

Grădina în stil englezesc ce înconjoară clădirea a fost amenajată tot în vremurile de glorie ale conacului, când încă aparținea familiei Marghiloman.

La vremea aceea, grajdul era bine întreținut și adăpostea o întreagă herghelie de cai pur sânge.

Mi-a plăcut,

M-am distrat,

---

VIZUALIZĂRI: 1213 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI