300 de ani de istorie a Tării Românesti în Complexul Muzeal Curtea Domneasca Targoviste 

TIPĂREȘTE

     După lupte seculare care au durat peste două luni, în sfârsit fiu-miu s-a hotărât să mă ia într-o excursie de o zi. Traseul l-am făcut eu în zonele Târgoviste - Câmpulung - Pitesti la obiective pe care le văzusem cu zeci de ani în urmă sau deloc. Numai că singura zi în care putea fi liber era 3 mai, Vinerea Mare. Cum altădată nu putea, ca să nu compromit sărbătorile pascale, am devansat treburile casnice ştiind că nici a doua zi sâmbătă, pe bază de oboseală, nu aş fi putut face mare lucru. Am consultat mereu buletinul meteo şi am înţeles ce înseamnă ˝vremea probabilă˝ pentru că se schimba de la o zi la alta.

Până la urmă am avut un timp splendid cu cer senin şi temperatură de 25 de grade, numai bună de excursie. Ca să nu pierdem timp cu restaurantul am luat cu mine sanvişuri, prăjituri şi cafea la termos. Nu mi-a ieşit, că a vrut şi mâncare caldă dar nu am regretat. Deasemeni un punct minus a fost că nu am putut vizita Piteştiul, adică închisoarea (experimentul Piteşti), două biserici şi parcul Trivale de care mi-era dor, dar cu lobby şi pressing (pe româneşte bătut la cap) sper ca prin septembrie să-şi rupă jumătate de zi ca să le vedem. Acestea fiind zise la ora opt am pornit la drum şi intr-o oră şi ceva am străbătut distanţa de 80 km pe DN7 până la Tărtăşesti şi pe DN71 de la Tărtăşesti la Târgovişte ajungând la Curtea Domnească după ora nouă ca primi vizitatori în acea zi. Se află pe Calea Domnească nr. 181, lângă Parcul Chindia

Program şi tarife

Luni închis

Program de iarnă (1 nov-31 mart) 9-17.00Program de vară (1 apr-30 nov) 9-18.30 

Preţ adulţi 20 lei; preţ pentru elevi, studenţi, pensionari 10 lei. 

 Scurt istoric

Desi prima atestare documentară a oraşului Târgoviste şi a Curţii Domneşti este făcută de Mircea cel Bătrân în 1427, oraşul ca şi capitală a Tării Româneşti este citat de un cruciat german că ar fi avut fortificaţii încă din 1396, ceeace presupune înfiinţarea lui mai devreme de anul 1400. Prima casa domneasca la Targoviste, imprejmuita cu zid de piatra prevazut cu turnuri, dateaza din timpul domniei lui Mircea cel Batran. Săpăturile arheologice confirm această presupunere.

Dezvoltarea Curţii Domneşti s-a făcut în două etape: sub Vlad Dracul care a extins fortificaţiile (șanțul de apărare, lat de aproximativ 20-24m și adânc de 4m fiind întărit cu pari de lemn) şi fiul său, Vlad Tepes care a construit Turnul Chindiei şi biserica mică Sf. Vineri. În 1476 este menţionat un pârcălab al cetăţii cu rol de conducere militară.

Petru Cercel a reconstruit și amplificat Curtea Domnească din Târgoviște, a ctitorit monumentala Biserică Domnească, a extins incinta până la 29000 mp. şi a construit primul apeduct. Apoi, Matei Basarab a dublat grosimea zidurilor, a făcut un nou şanţ de apărare adânc de 3m dublat de un val de pământ lung de 5km. A ridicat pe zidurile de apărare şi 10 bastione, azi rămânând urmele a doar şapte. Tot atunci s-au construit cinci porţi de acces în oraş cu cameră pentru corpul de gardă (Buzău, Argeş, Dealu, Câmpulung, Bucureşti) din care a rămas şi am întâlnit numai cea a Bucureştiului reconstruită şi în perfectă stare de conservare. Constantin Serban a mai dezvoltat clădirile din incintă. Domnitorul Gh. Ghica în 1659 a mutat capitala la Bucureşti şi în 1660 a început să demoleze fortificaţiile Curţii Domnesti de teamă că de acolo s-ar porni o răsturnare a sa din tron. După câţiva zeci de ani Constantin Brâncoveanu în perioada 1695-1699 a reluat lucrările de fortificaţii transformând cele două case domneşti într-un palat construit în stil brâncovenesc şi a repictat biserica mare.

După martiriul domnitorului în 1714 Curtea Domnească a început să se deterioreze. A urmat războiul ruso-turc, incendii, un cutremur, alt cutremur mare în 1802 şi această cetate a devenit o ruină. Cu timpul şanţurile de apărare au fost umplute, unele ziduri demolate lăsând loc dezvoltării oraşului Târgoviste. Ceeace vedem astăzi este rodul lucrărilor de restaurare făcute în 1961.

În 1967 s-a constituit ansamblul muzeal numit astăzi Complexul National CurteaDomnească. Între 2020 şi 2022 s-au mai făcut restaurări şi lucrări de întreţinere cu fonduri europene. 

Vizita

Curtea Domnească din Târgoviște este unul din cele mai importante ansambluri de arhitectură din Țara Românească şi mărturie a 300 de ani de istorie a a Tării Româneşti. În oraş am trecut pe lângă turnul medieval refăcut numit Poarta Bucureşti  (subsol, parter şi două etaje) înconjurat de blocuri şi case recente şi ne-am oprit la Curtea Domnească delimitată de un gard înalt de cărămidă veche.

Am vizitat:

- Turnul clopotniţă (turn de poartă cu corp de gardă) a fost construit la sfarsitul secolului al XVI-lea (1584) si refacut apoi in timpul domniilor lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Aici am examinat schiţa cu cele 25 de obiective din cadrul Complexului National Muzeal Curtea Domnească dintre care am văzut doar pe cele mai importante. Sub arcada mare a portii pe o placa de marmoră am citit lista celor 33 de domnitori care au avut scaun domnesc la Târgoviste timp de 300 de ani. Unii dintre ei au domnit câteva luni sau un an-doi fiindu-mi necunoscuţi. Alţii au făcut istorie începând cu Mircea cel Bătrân și încheind cu Constantin Brâncoveanu, între ei fiind Matei Basarab, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Radu Serban, Serban Cantacuzino.

- Dealungul aleii principale sunt multe panouri explicative privind istoria obiectivelor alăturate astfel că poti fi informat la faţa locului fără o documentare prealabilă. 

-  Casele Domnești, au fost ridicate de Mircea cel Bătrân după 1396 pentru Mihai I fiul şi urmaşul său. Din acestea se mai păstrează doar fundația beciului din pietre de râu. Vlad Dracu în 1440 a construit un nou palat dreptunghiular cu dimensiuni de 32x29 m şi ziduri groase de 2m. În 1584 Petru Cercel a ridicat in sec. XVI un alt palat cu beci, parter si etaj. Lucrările au fost extinse de Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. În urma cutremurului din 1802 cu magnitudine de 8.2 pe scara Richter au devenit o ruină şi nu au mai fost restaurate. Ele pot fi privite şi fotografiate de pe podeţe metalice de protecţie executate în 1961.      

-Biserica Mare Domnească cu hramul Adormirea Maicii Domnulu a fost realizată în 1584 după modelul bisericilor cu cruce greacă. În acelaş timp s-a zidit si Casa Domnească. Biserica a fost repictată în 1698 în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Are ziduri de cărămidă aparentă şi dimensiuni nemaiîntâlnite la acea vreme:30 m lungime şi 14m lăţime. În pridvor se mai păstrează clopotul original din 1699. La intrarea în pronaos, în stânga si dreapta sunt tablourile votive care înfăţisează nouă domnitori, printre care : Petru Cercel şi Constantin Brâncoveanu ţinând în mâini macheta bisericii, apoi portretele domnitorilor Matei Basarab, Neagoe Basarab, Radu Serban, Mihai Viteazul, Serban Cantacuzino. Foarte interesantă ca lucrătură artistică este piatra de mormânt a doamnei Elina, soţia lui Matei Basarab. Biserica a ars în timpul războiului turco-austriac din 1736-1739. La un cutremur s-au surpat turla și pridvorul iar la cel din 1802 au fost distrugeri majore. A fost restaurată în 1907-1910 şi apoi în 1961 iar în 2020-2022 au fost făcute mai mult lucrări de întreţinere. 

-Biserica mică Domnească cu hramul Sf. Vineri a fost ctitorită de Vlad Călugărul (1425-1495, fiul lui Vlad Dracu şi frate cu Vlad Tepes) și a soției sale Smaranda în mijlocul sec. XV dar conform pisaniei de pe fatada, aceasta a fost ridicata in anul 1517. Este unul din cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară păstrat în formă originală pânâ astăzi. Acolo este îngropată doamna Bălaşa, soţia lui Constantin Şerban Voievod, cu o piatră funerară frumos împodobită. Bine conservată se află în extremitatea de nord-vest a incintei Curţii Domneşti

-Turnul Chindiei este cea mai importantă atracție turistică și totodată simbolul orașului. A fost construit în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș (1456-1462), având scop de fortificație, punct de observație, foișor de foc, depozit pentru tezaur, închisoare. Turnul a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construită de Mircea cel Bătrân. Dealungul timpului construcția a suferit câteva modificări, necunoscându-se forma inițială a turnului. Un desen din 1840 îl arată cu mult mai scund. Are o bază în forma unui trunchi de piramidă placată cu piatră peste care se ridică un corp cilindric cu trei etaje lucrat din cărămidă roșie. Accesul în interior se face pe o scară de lemn în spirală cu 122 trepte. Numele lui provine de la cuvântul„chindie” (apus), perioadă a zilei în care soldații ce apărau turnul aveau obligația să dea semnalul prin care cele cinci porți ale orașului erau închise iar circulaţia în interiorul Curtii Domneşti era interzisă. În interiorul lui este o expoziție de documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș. Din vârful turnului de la 27 m înălţime priveliștea este superbă spre ruinele curții domnești, bisericile şi o parte din oraș. Din păcate nu am putut urca în el văzând scara în spirală şi aflând că sunt de escaladat 122 de trepte. 

-Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti se află lângă poarta mare brâncovenească aproape de biserica Sfânta Vineri. Clădirea, numită şi Casa de Aramă, a fost reconstruită de arh. Ion Mincu pe locul unde se afla o casă ridicată de călugării de la mănăstirea Dealu. La parterul clădirii, a fost amenajat în 1967 Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti. 

Călugărul Macarie a introdus în 1510 primele tipărituri religioase în limba slavonă dar diaconul Coresi în 1582 a fost primul care a tipărit în limba română. Biblia în limba română din1688 a fost tipărită pe o tiparnită adusă de Serban Cantacuzino. Cartea laică începe a fi tipărită în sec XVIII de Antim Ivireanu şi Dimitrie Cantemir. În muzeu sunt expuse şi ediţii princeps ale lui Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu şi alţii care au introdus scrierea în alfabetul latin renunţând la cel chirilic. Sunt prezentate şi primele publicaţii de ziare: Curierul românesc, Albina sau Gazeta de Transilvania. Casa se Aramă s-a degradat în timp şi abia în 2010 pe baza unei fotografii de epocă a putut fi reconstituită cu aspectul original. 

Vizitarea Curţii Domneşti este o lecţie pe viu a 300 de ani din istoria Tării Româneşti.

---

VIZUALIZĂRI: 232 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI