GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cramele Cricova din Republica Moldova: O incursiune în universul vinului și istoriei
Aseară avusei nespusa plăcere de-a mă conversa cu @ghisor, utilizator AFA de frunte, om cu păreri formate și bine argumentate, cu vorbele la el. Din vorbă-n vorbă, veni vorba despre vin și ceaiul de trei frați pătați. Ori aicea avusei io o părere ce-a diferit ușor, în totalitate, de-a domniei sale, respectiv de ce să-mi pierd timpul bând ceaiuri ciudate dacă pot să beau vin?!
Cu toții știți citate despre vin, care de care mai înțelepte, mai pline de har și înțelesuri profunde. Eu am zis să merg mai departe și, chiar dacă subiectul a fost dezbătut pe acest sait, să mă dau în bîrfă despre ce este și ce vrea vinul, mai ales că io-s vrâncean! Nu, acuma nu mă luați cu cutremurele, ce mai are Vrancea? Iegzact, vii, frate!
Bine, nu-nseamnă că, vrâncean fiind am vreo treabă cu manufacturarea vinului. Eu îmi storc strugurii acasă și fac o băutură de-i zic io” vin” , probabil o poșircă ordinară pentru cei care au cultură vinicolă. Dar, știți ceva, e vinul meu, mie-mi place, n-am nicio jenă să-l beau! Deci, rezumând, da, îmi place vinul și, ori de câte ori voi vizita ceva ce are legătură cu viticultura, acolo voi fi, numai ochi și urechi (Doamne, ce urât trebuie că sunt!)
Astă iarnă, puțin înaintea Revelionului fiind, în Chișinău, ne-am gândit să ne umplem timpul cu o vizită la Cramele Cricova
Că, pentru că de ce? Cramele Cricova din Republica Moldova reprezintă un simbol al tradiției viti-vinicole și al bogăției istorice a acestei țări. Complexul subteran de vinuri, situat în apropierea capitalei Chișinău, este recunoscut pe plan internațional pentru colecția sa vastă și pentru atmosfera unică pe care o oferă. Pentru basarebeni subiectul este foarte important după cum important este și pentru noi, că-l vizităm abitir, ori de câte ori avem ocazia așa că, în acest review, vom explora istoria Cramelor Cricova, procesul de producție al vinurilor de calitate superioară și impactul acestei destinații asupra culturii vinului în Republica Moldova.
Că cum se ajunge?
Cricova, ca localitate, face parte din Chișinău, sectorul Râșcani și este la vreo 10-15 km de Capitala Moldovei. Mă rog, de mers n-am mers cine știe ce, șoseaua era bună. Care ați fost, poate mai țineți minte aerul acela, ușor boem, parcă nu este atâta agitație inutilă pe străzi cum e în România. Mă rog, firea lor o fi mai calmă.
Ce sunt Cramele Cricova?
După ce-am citit în cărți și pe Wikipedia, de unde mi-am făcut și copiuțe, poci să vă spun mai multe despre locul de urma să pătrundem acoloșa. Ca să par erudit, o să fac, așa, un fel de scurt istoric. Iată-l :
Fondarea și Evoluția
Cramele Cricova au fost înființate în 1952 și au fost în continuă expansiune de-a lungul decadelor. Fondatorul, Iurie Balmuș, a creat inițial crama într-o veche carieră de piatră subterană, transformată ulterior într-un vast labirint de galerii și camere subterane. De-a lungul anilor, crama a devenit un loc emblematic, cu o importanță istorică și culturală deosebită pentru Republica Moldova. Asta o să vă arate organizatorii încă de la început, turul Cramei începe dintr-o mică sală de cinematograf, unde rulează un film care explică începuturile și devenirea Cramei.
Perioade Cheie și Transformări
De-a lungul anilor, Cramele Cricova au trecut prin mai multe perioade cheie de transformare. În timpul perioadei sovietice, crama a devenit furnizor oficial de vinuri pentru Kremlin și alți lideri de stat. După independența Republicii Moldova în 1991, Cricova a devenit o societate pe acțiuni, iar producția sa s-a diversificat și a crescut semnificativ.
Adică, oamenii știau ceea ce făceau, aveau rezultate bune și de aia au ajuns să fie cunoscuți și căutați. Cramele Cricova beneficiază de o amplasare geografică ideală pentru cultivarea viței de vie. Podgoriile din regiune oferă condiții propice pentru mai multe soiuri de struguri, inclusiv cele autohtone precum Fetească Albă, Fetească Neagră și Rara Neagră. Aceste soiuri, alături de cele internaționale, contribuie la diversitatea și calitatea vinurilor produse.
Procesul de vinificație de la Cramele Cricova este bengos gestionat. De la strângerea manuală a strugurilor, la fermentare și maturare în butoaie de stejar, fiecare etapă este supravegheată de echipa de oenologi, cu o grijă deosebită pentru detalii. Galeriile subterane oferă condiții ideale pentru îmbătrânirea vinurilor, asigurându-se că acestea dezvoltă complexitate și caracter distinctiv.
De asemenea, Crama Cricova găzduiește una dintre cele mai impresionante colecții de vinuri din lume. Cu peste 1,25 milioane de sticle, inclusiv unele din anii 1902 și 1940, aceasta reprezintă o comoară vinicolă. Colecția include vinuri rare, vinuri spumante de calitate superioară și selecții speciale pentru a satisface gusturile celor mai pretențioși cunoscători de vin.
În plus de asta, au dezvoltat și o formă de turism vinicol, Cramele Cricova devenind un punct de atracție major pentru iubitorii de vin și turiștii din întreaga lume de calcă prin Republica Moldova. Tururile ghidate oferă vizitatorilor o incursiune în labirinturile subterane, dezvăluind procesele de producție, istoria cramei și o degustare de vinuri selecte. Această experiență unică atrage atât amatorii de vin, cât și pe cei interesați de patrimoniul cultural și istoric.
Încă de la înscrierea pentru tur, turiștii pot opta pentru variante diferite, care, pe lângă durata vizitei mai includ și degustări de vinuri în saloane frumos și elegant amenjate, cu meniuri gustoase și arătoase, pentru că, toți știm, prima oară mănânci cu ochii.
Noi am optat pentru o ofertă ceva mai generoasă, chiar dacă un pic mai scumpă, o vizită de două ore cu degustare de vreo 4 tipuri de vin, cu masă menu special conform ofertei, am plătit, în lei românești vreo 550 de lei, pentru două persoane. În decembrie 2022, paritatea Ron-MDL era de1 la 4,12 dacă bine-mi amintesc!
Ținând cont de tot efortul depus, este de înțeles de ce Cramele Cricova au devenit ambasadori culturali ai Republicii Moldova, promovând tradițiile și calitatea vinurilor moldovenești pe plan internațional. Participarea constantă la evenimente internaționale și obținerea de premii la concursuri de prestigiu consolidează reputația cramei ca un producător de vinuri de înaltă calitate.
În același timp, au și puternic impact social și economic în Republica Moldova. Crama Cricova nu este doar o destinație turistică de succes, ci și un actor economic important în regiune. Contribuția sa la crearea de locuri de muncă, promovarea agriculturii viticole și dezvoltarea infrastructurii turistice au avut un impact semnificativ asupra comunității locale și a economiei naționale.
Rezumând, Cramele Cricova din Republica Moldova nu sunt doar un producător de vinuri de prestigiu, ci și o comoară culturală și istorică. Cu o istorie bogată, o colecție impresionantă de vinuri și un impact semnificativ asupra turismului și economiei, această crama rămâne un simbol al identității moldovenești. Prin păstrarea tradițiilor și inovației constante, Cramele Cricova continuă să își consolideze locul în inimile iubitorilor de vin din întreaga lume.
Am arătat motivele pentru care o vizită în acest loc este bine venită, știți cum se spune: „in vino e veritas” iar după ce veți vizita Crama veți vedea cu alți ochi industria producătoare de vin. Ieșirea se face prin magazinul de vânzări, care expune foarte frumos și îmbietor, sticle și alte recipiente cu vinuri de tot soiul, culoare și gusturi. Iar dacă nici așa nu v-am convins, hai să vă mai spun că ghizii care însoțesc grupurile de turiști sunt niște femei frumoase foc. Sunt frumoase de dinainte de-a începe să bei, vă spun io!
Gata, am terminat și review-ul ăsta. Sper că n-a fost prea plictistor, de lung am avut grijă să nu fie. Și, fiindcă țin la voi, dacă nu știați, vă pun și-o ambientală pentru citit, ceva tot din Moldova de peste Prut. Cât citiți voi, io mă tirez, poate scap cu capul nespart, haidi, pa! :))
Nenea web, te rog: https://www.youtube.com/watch?v=I6Q5tRdTeyY&ab_channel=IonPaladi
Trimis de Yersinia Pestis in 08.12.23 17:01:23
37 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.14862800 N, 28.86047900 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
37 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@webmaster:
”Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Deci, dacă lumea, după ce citește și nu se consideră mulțumită cu ce-am scris, ce ne facem? Știu, tu ești din Timișoara, ești aproape de graniță, o tulești imediat la unguri. Io-s din Moldova, în doo ore-s în Republica Moldova și-n alte doo, ajung la Cramele Cricova.
Hai, am scăpat și de data asta!
@Yersinia Pestis: Pfoaaa, după ce-am citit primele rânduri, mi-a sărit siguranța din tablou și se-nchise calculatoru'. Preventiv, în loc de liță am băgat o agrafă de birou că n-aveam de unde știi cum continuă prezentul articol. Acu' c-am terminat de citit, mă duc s-o recalibrez la 16 amperi. Da' te rog io să nu mai zici așa de mine, că știu și io să-njur
Tare frumos ai prezentat locul cu pricina (făcu web cinste c-un minighid și asta-i de bine, mă gândesc) și ăsta-i un motiv să-mi fac timp s-ajung și io pe-acolo. De ani buni tot amân și mă trezesc mâine-poimâine c-ajung chiar să beau licorile alea... de ziceam aseară de ele. Și nu din motive de băut aș vrea să vizitez locul de care cu zvâc în tastatură ne-ai povestit. Că la băut... cam ca tine... gura-i de mine. Dar am auzit că te poți plimba pe-acolo pe niște” bulevarde” cu nume de soiuri de struguri. Ai fost zgârcit la vorbă și nu ne-ai zis și de străzile-astea. Nici de magazinul de la ieșire. Aveau și sticle de-alea mici de 200 de ml? Pentru colecție mă interesează.
@ghisor: Vezi că, inițial, când absolvii liceul industrial, am terminat cu calificare de electrician. Bine, dacă Ceaușescu dădea vreun decret să fie împușcați electricienii, muream nevinovat. Despre curent știu că se face când deschizi ușa și fereastra, în același timp. De-aia-ți și dau sfaturi, nu pune agrafă pe post de siguranță, încearcă c-o bucată de fier beton de 6, știi sigur că nu „dă afară” . Frate, e ca la turism, nu te lua după sfaturile mele!
Acuma, io am vrut să-ți laud intelectul și pe stăpânul lui, a lu'intelectu'de zisei de el, nu văd de ce ai devenit nervos cu nervii?! Sper c-o zîseși, așa, din spirit de glumă. Că, mă-nvăță pe mine profesorul de comunicare din facultate că dacă ai emoții când deschizi un discurs îi bine să-ncepi c-o glumă!
În magazinul Cramei aveau și lapte de cuc, dacă ăsta e vreun alcool. În tot felul de doze, doar că, nah, io nu mă uitai dupe beutură, nu pot să fac colecție! Iar, dac-îi pe-a bună, mai mult m-am uitat după ghida de-am avut-o să ne prezinte turul.
Trăgând o binemeritată concluzie după ce-am vorbit atâta, mergi, omule și vezi Cramele: și pe cea de la Cricova și pe cea de la Mileștii Mici, ambele-s cam pe același calapod. Cică mai bengoasă e aia de la Purcari, acolo e un chalet, te cazezi și deguști. Nu, invers, deguști și, n-ai ce face, te cazezi!
Acuma, mersi c-am bârfit oareșce, azi am chef, a fost zi de pensie!!! Hai, noroc! Da, e cu vinul meu, ca, știi ceva, până la ăla de la Cricova mai bine cobor în beci, la al meu!
@Yersinia Pestis:
”Procesul de vinificație de la Cramele Cricova este bengos gestionat. De la strângerea manuală a strugurilor, la fermentare...
Nu, nu cred că ai reținut corect... și etapa cu fecioarele desculțe care strivesc strugurii cu piciorușele lor, unde este? ... eu așa credeam, că în Republica Moldova totul este mai pe tradițional și procesul se păstrează cu sfințenie. Chiar să nu fie așa, tot mă gândesc să ajung la crama Cricova cândva, că ne-ai prezentat-o prea frumos și asta se adaugă la tot ce am mai auzit despre loc. Și n-am nicio teamă că acolo s-ar termina vreodată vinul, că-l pot face și din apă - am văzut că au legătură directă cu divinitatea (P28).
Hai noroc, cu vinul tău! Bine că ți-a venit pensia... eram îngrijorată, într-un fel, să nu uite doamnele acelea că 10 este zi nelucrătoare și să-ți” bage” banii în cont pe 8.
@Yersinia Pestis: Mi-ai lăudat intelectu' și io am luat-o de bună. Ai băgat și-un disclaimer, dar nu, Batman, Batman. Am încercat cu OB-ul de 6 (de otel beton vorbesc, ca să nu se-nțeleagă greșit). Nu-ncape în chestia aia albă ca o butelcuță, parcă patron îi zice. Bănuiesc că tot așa ar fi și dacă ciobănescul mioritic ar încerca c-un chihuahua... chestii, socoteli.
Și nu pot să nu recunosc că te invidiez. Să intri-n magazin de vinuri și să te uiți dupe ghide... asta da aroganță. Deh... îți permiți... ai beci. La o adică nu dormi în ploaie.
@k-lator: Fecioare desculțe? Alooooo! Bora-Bora-Bora sau Tora-Tora-Tora, cum dreaq era aia? Suntem mâine-poimâine în anul de grație 2024. De două ori utopie.
Primo. Fecioare? Să presupunem prin absurd c-ar fi. Desculțeeeee? Armani, Dihor, hai și Clujeana până la urmă... ce păzesc?
Gizăs Craist!
@Yersinia Pestis: Auzi tu, zici că vinul tău, din struguri de Vrancea, e "poșircă"?
Păi al meu, din struguri de Micești, langă Pitești, ce o fi?
E bun rău, prietenii copiilor mei se bat să-l bea, mai ales fiert!
Eu chiar acum beau o cană, după ce am muncit toată ziua cu "tăiatul" porcului
(adică mers la piață, cumpărat diverse, sortat, fiert, congelat)
Așa ca te rog să retragi cuvântul ăla urât!
PS: ai terminat treaba în curte? Te mai pune Adriana la treabă?
Sau ai timp să-ți savurezi "poșirca"?
@k-lator: Te rog să mă scuzi dacă răspunsul la mesajul tău poate părea dubios, cu oareșce tente de film XXX.
Se pare că fecioarele au constat că pot face altceva cu (între)piciorușele lor, ca să câștige bani, mai ușor decât frământarea strugurilor. Nici măcar nu trebuie să ne supărăm, piața muncii reglementează profesiile de care este nevoie și prețul muncii, este totul științific! Mă scuzi că dau conotații nedorite, eu sunt un bărbat timid dar care am făcut armata la infanterie!
Faza cu vinul făcut din te miri ce e un exemplu biblic: la nunta de știm de ea, Iisus a transformat apa-n vin și cu 5 pești a hrănit omenirea de era acolo. Drept este că vrâncenii mei au învățat perceptele biblice, alea cu vinul: din apă de izvor, zahăr, drojdie și un pic de sirop de cireșe amare scot cel mai bengos merlot. Și, nici măcar nu le trebuie depozit fiscal și nici certificat de la DSP că substanța aia de-o vând ei e consumabilă. Problema e că le dă cu zecimale la pești, nu-i pot înmulți exponențial, ca-n biblie, și nici n-au răbdare s-o studieze îndeajuns.
Rezumând, după atâta vorbă goală (fără conotații sexuale), du-te la Crame, e frumos și merită! Bașca, ai o explicație pentru eventuala stare de ebriebrea!
@ghisor: Uite, încercai un răspuns elevat și cu argumente științifice, de-l și postai. Plin de substanță fu răspunsul meu, mă uit la el și-l admir, chiar dacă nu mai înțeleg nici eu ce-am vrutără să spui, mă rog, pe motiv de beci!
Dar, ai dreptate, cum să ții fetișoarele alea desculțe, pe frigul ăsta, așa cevaaa?!
Totuși, am o întrebare ruptă din meandrele cotidianului prezent, contemporan cu noi: ce-nseamnă” fecioare” ?!
@adrianaglogo: Deci, da, îmi dădui seama, tu vrei să mă chinuiești și nu-ți ajung cuiele să mi le-nfingi în ochi! Dar, nici io bleg, mă răzbun: vinul fiert drept pentru ce-ai spus tu e, pentru copii!
Ținând însă cont că ai fost exploatată în gospodărie, obligată fiind să-l autopsiezi pe Ghiță (să-l mâncați sănătoși!) îți acord o ușoară dispensă: cui îi place, merge și vinul fiert.
La noi se poartă țuica fiartă, atunci când îl măcelărești pe Ghiță, țuica fiartă-ți dă atitudinea și gândirea rece, necesară pentru intervenție. Vinul fiert e ca ceaiul de trei frați pătați, să trăiți dom @ghisor!
Treaba-n curte, da,o sfârșii oarecum, doar că Adriana nu vrea să creadă, mă tot dă afară iar eu, invariabil, ajung în beci! ce vrei, dacă sunt pedepsit?!
P. S. Joia de stă să vie mă năpustesc și io pe porcul de-o să-l cumpăr. Bine, mi-l aduce înțepat că, dacă ar fi să-l omor eu, moare animalul de bătrânețe! Că n-aș putea să-l omor decât prin gădilit sau, ce știu eu, să-i acopăr nasul cu batista...
@ghisor: Topîrceanu știe:
Ale satului mari fete
Fără ghete
Ies la garduri pe-nserat…
(Am văzut aci-ntr-o noapte
Nişte fapte
Care m-au scandalizat!)
 
...
 
D-aia zic eu, prin urmare,
Vorba mare:
Că de-acuma, să mă tai,
Nu-mi mai trebuie-altă cură
În natură,
Să mă duceţi cu alai!
 
Ca un fluture pe floare,
Beat de soare,
Pentru ce să mor aşa?
Nu mai vreau ţărănci naive,
Primitive…
Mie daţi-mi altceva!
 
Daţi-mi, daţi-mi stradă-ngustă
Unde gustă
Omul viaţa mai din plin
Cu trăsuri, femei cochete
Şi cu fete
Încălţate cel puţin!
@Yersinia Pestis: Ca să nu crezi că nu respect tradiția cu țuica fiartă, află ca după ce am venit de la piața am scos repede din traistă soriciul de-l cumparasem si am fiert o țuiculiță de Micești!
Că eram cam rebegită de frig!
Apropos de tuica de la taiatul porcului.
Trăia tatăl meu, deci tăiam porc în curtea lui.
Vine popa cu ceva, nu prea stiu, era chiar de Ignat. Noi tocmai puneam țuica in cești.
Ii oferim si lui ca na, om e.
Îsi scoate el patrafirul, face o cruce porcului, alta noua, gazdelor, si o da pe gât. Țuica, nu crucea!
Tata îi mai pune o cească, popa repetă ritualul.
Il imbiem și cu a treia, el nu refuză, zicând ca merge, e Sfânta Treime!
De atunci așa zicem si noi!
Să ai spor la pregătirea lui Ghită!
@adso: Asta, da, îmi place, brava atitudine! Se vede că nu bei vin fiert!
Mai ales că Iașiul are Cotnarii lângă el, cred că cea mai bună podgorie din țară. Bine, când se termină eticheta cu” Cotnari” merge și aia cu” Târnave”
Acuma, n-ai să crezi, dar tânjam după intervenția-ți, mă gândeam că e prea devreme să te fi culcat, am avut dreptate, Topârceanu te ținu treaz, cu verbul activat! E bine, dar să vedem cât reziști!
@Yersinia Pestis: Am fost cu un Nicusor intarziat si am degustat ceva produse lichide. Deci nu rezist
@adrianaglogo : Sărut mâna de urare, văzui că ești boieroaică și-ai suflet nobil!
Ideea e că trebuie să faci ce spune popa, nu ce face domnia-sa! De-aia omu' dădu „nazati' de la băutură, că voia să-și păstreze demnitatea. Adică, nah, tractorist căzut în șanț de băutură, mai vezi, dar, popă, machit?!
Acuma, io, ca să fiu cârcotaș cum îmi este firea, o să spui că țuica de Pitești e ca aia de Buzău, trecută pe lângă cazan; 22 de grade înseamnă pericol de îngheț, bei o sticlă și ești” Frozen” . Adică, nah, e oleacă mai tare decât apa de gură, deși, da, trebuie să recunosc, e mai masculin să miroși a țuică decât a apă de gură!
În schimb, văzui ceva: vorbim de băutură și pun pariu că nimeni n-a băut nimic, doar ne dăm mari, dar, ce face alcoolul? Exact, dezleagă limbi. Ori, uitați-vă la noi, vorbim de vreo juma de oră, fără nicio valoare. Aferim, suntem beți?
@adso: Greșeala recunoscută e semn de slăbiciune sau de avocat nepregătit. Și dacă recunoști de două ori n-ai vreo șansă să fii iertat, doar insiști să ne arăți greșeala!
Cutezanța se ridică prin luptă, trage de tine și nu te da bătut: câtă vreme poți să te-ntinzi pe pământ ca să dormi drept, mai ai o urmă de demnitate! Nu renunța la ea!
@Yersinia Pestis: Eu zic ca nu e fără valoare vorbitul ăsta. Ne mai destindem, cel puțin eu am mare nevoie de un. pic de relax și așa simt acum.
Află ca tatăl meu făcea țuica mai tare decăt apa de gură.
Da' știi ce fac eu cănd o fierb? Mi-e și frică să-ți spun, că s-ar putea sa te teleportezi la mine să mă bați!
Da' hai că mărturisesc: o diluez cu un pic de otcă! Și zic că, de m-ar vedea tata, m-ar dezmoșteni!
Ce fac, mă ascund sau aștept pedeapsa?
@adrianaglogo: Rușine urmașilor de nu-și repectă înaintașii! Este vorba de tradiție, de istorie, de însăși felul nostru de-a fi!
Cum adică, o diluezi cu vodcă? Și, cu ce-o bei, cu Cola sau, așa, direct? Adriana mea a făcut toamna asta un suc de roșii picant, așa de bun, de-am dat în alcoolism: merge uns cu vodcă. Sucul de roșii, spui! Așa c-am dat-o -ntr-un fel de „Bloody mary sange” . Acuma economisesc sucul de roșii, în mâncare pun bulion din comerț!
Spusei mai devreme, dacă stai în poziția ghiocelului pedeapsa va veni și va fi aspră. Mai bună-i atitudinea de cui în talpa pantofului, lumea te urăște dar, până te găsește, durează, n-are ce-ți face!?
Buei, tu nu lua de bune sfaturile mele, eu le-am aplicat în viața personală și dorm pe terasă!
@adso: Topârceanu? Io știam de Baniciu. Hâc! Sau ăsta cântă? Hâc!
Pffff, sunt josnic. @Yersinia Pestis se-mbată la împărtășanie. Io... doar dacă citesc despre băutură. Hâc! Aidă steaua mea.
Mâine (ops... azi) dau și io foc la cazan. Să mă bată Moș Crăciun de n-oi face țuica să trebuiască s-o diluezi cu pălincă ca s-o poți bea, nu ca la Pitești cu vodcă.
Gata, la culcare. Scuze web de vorbe-n vânt, da' hâc, hâc...
@ghisor: Somnul are rolul lui
E bun si Baniciu. Ai observat ca anumite poezii nu le mai poti recita? Fredonezi in mod firesc. Uite, incearca sa reciti "Decembrie" a lui Bacovia, de exemplu. Si da, "Viata la tara" se incadreaza aici.
Dar ce am vrut eu sa subliniez, in siajul ecourilor la acest articol (@Yersi, tu scrie orice, nu conteaza, ca de restul ne ocupam noi), e ca porcul de Topirceanu a compus o poezie lunga-lunga doar pentru contrastul dintre primele doua versuri reproduse de mine si ultimele doua. Nu e simplu de sesizat, eu am citit pe undeva, nu mai stiu pe unde.
@Yersinia Pestis: ???????????? Te-am prins, nu stii ce e OTCA! E o apa cu miros de prune si cu câteva grade de alcool, care iese la sfârsit. O folosim la visinata, afinata, pe care o facem cu palincă!
@Yersinia Pestis: Bun, foarte bun review, mai ales că amfostacolo şi pot depune mărturie că ce scrie, aşa e.
@adrianaglogo: ???? Aaa, posletele de la noi, țuica aia de-i la urmă, pe care o păstrăm de frecție...
Da, ce să mai îndrug, n-am știut ce-i " otca” . Dacă nu-l păstrăm pentru frecție, „posletele” se amestecă cu” fruntea” , prima țuică de curge, dar, de regulă băgăm fruntea-n mijloc (băi, nu da alte conotații! ) și posletele îl lăsăm de frecție-ți zisei.
Mulțumesc de lecție, ca să mă educi cum spui tre'să-mi dai un kil două de țuica de-a voastră! Promit să dau dublu-n vin!
@Michi: Sărut mâna, m-am străduit să n-amestec borcanele ca să iasă un articol cu date corecte. Mai ales că știam că locația de vorbeam de ea a fost vizitată de mulți dintre utilizatorii AFA și nu voiam să mă fac de băcănie!
Vă urez un week end liniștit!
@Yersinia Pestis:
” Dacă nu-l păstrăm pentru frecție, „posletele” se amestecă cu „fruntea” , prima țuică de curge, dar, de regulă băgăm fruntea-n mijloc (băi, nu da alte conotații!) și posletele îl lăsăm de frecție-ți zisei.
Asta explică niște chestii. Dar ridică alte semne de întrebare: cum de mai este populat județul Vrancea? Mare e mila Domnului, că altă explicație nu văd.
Să-mi amintesc să nu mă ating de țuica ce-mi spuseși că vrei să o împarți cu mine.
Om fi noi vasluienii cum suntem, poate că bem la vreme de mare sete spirt Mona strecurat prin pâine, dar - cu excepția celor mai puternici dintre noi, adevărații drojdieri - fruntea țuicii o folosim doar pentru uz extern. Că are alcool metilic de patru ori mai mult decât permit normativele în vigoare.
@adso: Uite, de-aia nu-i bine să faci școală multă că-ți otrăvesc creierele cu chimie și substănți de sună câș!
Vrancea-i destul de populată, în continuare deși or beut, cu toții, alcool de ăla de zici tu că-i rău!
De fapt, s-ar putea să ai dreptate, de-aia-n " Smiorcăița" baciul vrâncean și ăl ungurean îs personajele nasoale: palinca-i cauza! Iar ăla moldovan, care evita consumul de "mitilic" plânge după mă-sa și oaie (fără alte conotații) să-l apere, că el bea științific!
@Yersinia Pestis: Deci mitilicul e cheia. Bine, frate, dacă spui tu, așa o fi.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Excursie placuta la Crama Cricova — scris în 10.11.23 de aurora56 din TULCEA - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Crama Cricova orasul subteran — scris în 07.12.22 de Costean din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Dec.2019 Vizita la Crama Cricova — scris în 29.12.19 de gixy71 din NăVODARI [CT] - nu recomandă
- Oct.2018 Orasul subteran – Beciurile Cricova — scris în 30.10.18 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Am fost la Cricova, via Chisinau — scris în 18.10.18 de horciagrodica din SATU MARE - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Oraşul subteran Cricova, 120 km galerii, 1250000 sticle şi câteva mii de butoaie cu vin — scris în 28.11.17 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2016 Pe urmele lui Bacchus - Orașul subteran Cricova — scris în 23.02.17 de angela_tudose din TULCEA - RECOMANDĂ