BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Anul acesta am reușit și noi să facem primul concediu în țară după 11 ani. Asta după ce, în anul de grație 2020, efectiv n-am ieșit din Iași. Bine, în acești 11 ani am mai fost noi așa un weekend la munte, o vizită la neamuri, o întâlnire cu colegii de proiect, dar astea sunt 2-3 zile și nu le socotesc drept concediu. Un concediu înseamnă ceva mai lung de o săptămână.
Chiar îmi zicea soțul în anii trecuți: „oare n-ar mai fi cazul să mai facem și noi un concediu în România, să ne mai vedem și noi țara?” Și eu îi răspundeam: „lasă, că va veni o vreme, când doar în România vom face concediile” . Evident, mă gândeam la faptul că vom îmbătrâni și nu vom mai fi în stare să călătorim pe distanțe atât de lungi. Sau cine știe, din diferite cauze (de ex. migranți) se vor închide granițele și nu vom mai putea circula decât cu mari restricții. Nici prin cap nu mi-a trecut că acel timp va veni atât de repede și mai ales că va fi legat de un motiv atât de grav și atât de global (dacă se poate spune așa) cum e o pandemie.
Concediul nostru a fest un fel de circuit prin țară care a curins: Sibiu – Sighișoara – Transalpina – Alba Iulia – Băile Felix – Oradea – Sighetu Marmației – Iași, în total aproape 2000 de kilometri și a durat 2 săptămâni.
M-a surprins plăcut faptul că am reușit, fără mari probleme, să pun cap la cap 5 cazări pe Booking în țară, ceea ce în urmă cu niște ani era o mare problemă. Eu puneam cap la cap 14-15 cazări timp de 4 săptămâni în străinătate, dar în țară nu reușeam sa trec de cifra fatidică 3. Adică, a treia cazare legată nu mai reușeam s-o găsesc. Ori era prețul prea mare, ori nu-mi conveneau condițiile, ori nu erau recomandările bune, ori pur și simplu nu erau pensiuni pe Booking în zona unde vroiam noi să mergem. Asta denotă faptul că hotelierii romăni s-au mai destupat la minte și au început să-și scoată pensiunile pe Booking.
Acum, dacă s-au și realizat toate cazările ca la carte, e altă poveste. Evident, nu. Ar fi fost prea frumos. Ne-au trântit un mic overbooking la Alba Iulia și am dormit o noapte într-o cameră pe care eu am categorisit-o drept „coteț” , ceva deosebit de inconfortabil din punctul meu de vedere. Aceasta a fost singura excepție notabilă. În rest, cazările au fost în general peste așteptări și pozele și condițiile prezentate pe Booking conforme cu realitatea, ceea ce a fost o surpriză plăcută.
Surpriza extrem de plăcută a excursiei a fost Sibiul, și nu doar Centrul Vechi, ci întregul oraș, care arată într-adevăr ca un adevărat oraș european. Deci se poate și la noi. Acum poate mai există și alte asemenea orașe în țară, eu pe ăsta l-am văzut, pe ăsta îl menționez. Dezamăgirea excursiei a fost Băile Felix. Atenție, Băile Felix, nu Oradea, care e cu totul altceva. Voi scrie câte un articol separat pentru fiecare, ca să-mi argumentez părerea.
Drumurile din Romănia... același calvar dintotdeauna. Daaar... am mers și pe autostrada românească, marea noastră autostradă. Vorba cuiva care vizita Dubaiul: ăștia în Dubai au traseul la lift mai lung ca autostrada noastră. Glumesc, desigur, am mers în total vreo 90 de kilometri pe autostradă. Autostrada bună, dar concluzia mea este că există încă destui șoferi români care habar n-au să circule pe autostradă.
Exemplificare: pe autostradă în apropiere de Sibiu – pe banda de urgență mergea un Nissan cu număr de Bistrița Năsăud cu 80 de km/oră, fără nici o problemă, fără avarii puse, pur și simplu pe acolo vroia el să circule; pe banda 2 mergea un Opel cam rablagit, cu număr de Sibiu, tot cu 80 de km/oră. Din spate venea ditamai TIR-ul cu 100 de km/oră care îi depășea pe amândoi pe banda 1. Noi veneam din urmă. Soțul siderat: „mă duc și eu după TIR, că ăsta pare singurul care știe să circule și oricum merge cel mai repede” . De aceea nu mă miră deloc dezastrele care se produc pe Autostrada Soarelui. Cred că, dacă printr-o minune ne-am trezi mâine și am avea țara împânzită de autostrăzi, ar fi jale, ar muri românii pe ele ca muștele. Oricum, ceea ce ni s-a întâmplat nouă e nimic, față de mulțimea de mașini de pe aceeaşi Autostradă a Soarelui care mergeau pe contrasens fiindcă n-aveau chef să stea în ambuteiaj. Doamne, ferește!
Și pe drumurile obișnuite e frustrant de-a dreptul. Cred că avem unii dintre cei mai proști șoferi din Europa. Singura excepție notabilă: drumul de la Brașov la Sibiu – acolo efectiv se circula ca în Austria, cam 60-70 km/oră prin localitate și 90-100 km/oră în afară. Se mergea în coloană, dar nu trebuia să depășești pe nimeni și nu te depășea nimeni. Nu se găsea niciun neavenit care să meargă cu 35 km/oră prin localitate, pentru că el se duce doar până la magazinul din colț să-și cumpere țigări și nu-l interesează că tu ai etapă de 450 km de parcurs și trebuie totuși să ajungi azi, nu mâine.
Se simte impactul pandemiei în industria HoReCa, mai ales în ceea ce privește ospătarii. Am întâlnit foarte mulți ospătari foarte tineri, binevoitori și amabili în felul lor, dar fără nici un fel de școală, ceea ce se simte: nu sunt în stare să dea detalii despre meniu, nu aduc toată comanda, mai uită câte ceva, aștepți mult, pentru că ei se învârt ca niște găini fără cap prin terasa respectivă etc. Probabil, sunt și foarte prost plătiți...
Deoarece în ultimul an și jumătate n-am mai prea ieșit la restaurante, am rămas efectiv suprinsă de cât de ahtiați sunt românii, mai ales tinerii, după pizza. Efectiv n-am văzut restaurant care să nu aibă pizza în meniu și în care la majoritatea meselor să nu se mănânce pizza. Probabil dau faliment dacă n-au pizza în meniu. Și eu mănânc pizza, dar de câteva ori pe an, în nici un caz zilnic, timp de un concediu întreg. Dacă nu se mânca pizza, se mâncau paste: pur și simplu paste fierte și cu un sos ieftin de la borcan turnat peste ele și gata. Recunoșteam sosul după culoarea roșie mult prea intensă, care nu prea are treabă cu un sos din roșii adevărate. Nu tu parmezan ras, nimic; nu mai spun de parmezan ras suplimentar, adus separat să-ți adaugi tu cât vrei, că asta deja e S. F. În schimb, ți se aducea eventual un flacon de Tomi – ketchup să mai pui pe deasupra. Brrr!
De aceea, deși de obicei în concediu încercăm ceva de mâncare mai deosebit, de data asta n-am avut curajul. Am mers pe clasica ciorbă sau friptură la grătar, cu diverse garnituri sau salată, că la astea chiar e mai greu să greșești. Am văzut în meniuri și cotlet de bebecuț la grătar sau vită cu sos de piper verde sau de gorgonzola, dar recunosc că mi-a fost frică. Oare ăștia mai au bucătar care să știe să gătească așa ceva, dacă toți comandă pizza și paste, în cel mai bun caz o ciorbă sau o tochitură? Am văzut în meniuri tot soiul de combinații. De exemplu, într-un meniu era ceva de genul: pulpă de rață cu varză călită și sos de portocale. Rața cu varză călită – da, rața cu portocale – iarăși da, dar varză călită cu suc de portocale? Asta sună à la Dinescu, că doar el stoarce portocale în orice. O fi bun poate, dar eu m-am uitat un pic lung la această combinație.
Despre mască sau distanțare fizică, laitmotivele acestei perioade, nici vorbă. Cu excepția supermarketurilor, nu purta nimeni mască, nici la interior. Unii hotelieri ne-au spus, când ne vedeau că intrăm cu mască, că sunt vaccinați. Evident, nu le-am cerut vreo adeverință. Noi oricum eram cu adeverințele după noi, și în telefon și în format tipărit, și eram gata să le arătăm oricui ar fi dorit să le vadă. Nu le-a cerut nimeni. Oricum, fiind puține cazuri în perioada în care am fost noi plecați și noi fiind amândoi vaccinați, n-am făcut mare caz de asta și ne-am dat și noi cu marea masă, convinși fiind că riscul asumat e destul de mic.
O întrebare, însă, a persistat întreg concediul și încă nu am găsit răspuns la ea: cum se face că în concediile în străinătate ne sculam la 6 dimineața, mergeam pe jos sau cu mașina de dădeam kilometrajul sau pedometrul peste cap, seara stăteam să dezbatem impresii de peste zi și să facem planul pe ziua următoare până la 11 noaptea și a doua zi o luam de la capăt, fără să fim câtuși de puțin obosiți. Nici când ne întorceam acasă, nu eram obosiți. În concediul ăsta efectiv nu ne puteam trezi dimineața, ne sculam pe la 9, ceea ce și acasă, sâmbăta sau duminica, se întâmplă destul de rar, iar seara ne picau efectiv ochii în gură, cum se spune. Ne-am întors frânți, mai oboșiți decât am plecat. Aici, eu am mai multe teorii:
- Fie am schimbat amândoi prefixul cu 5 și asta se simte; eu nu prea cred asta, pentru că nici unul din noi nu face mare de caz de vârstă și amândoi credem că vârsta e doar un număr.
- Fie anul de pandemie ne-a lovit greu la temelie și mai ales la psihic și am rămas cu ceva sechele la „cutiuță” , deși n-am fost nici unul din noi bolnavi – ăsta ar putea fi un motiv.
- Fie este vorba despre ceea eu numesc „efectul de Uaaau!” , care s-ar traduce de fapt prin nivelul de plăcere și entuziasm pe care ți-l produce ceea ce vezi, raportat la efortul depus, prin efort înțelegând toate tipurile de efort – fizic, financiar, dificultățile pe care trebuie să le depășești etc. Aici, da, trebuie să recunosc, că, deși mi-a plăcut ceea ce am văzut, „efectul de Uaaau!” n-a fost nici pe departe același ca în anii trecuți.
- Fie, cea mai simplă și directă concluzie: un concediu în țară este obositor.
Oricum ar fi, obositor sau nu, eu sunt mulțumită că am reușit în sfârșit să facem și noi un concediu, după 2 ani. Sunt recunoscătoare Domnului, sorții, COVID-ului (care a luat o mică pauză), vremii (care nu ne-a lovit cu inundații catastrofale, cum am văzut că au venit după ce ne-am întors noi) că am reușit să facem acest circuit prin țară. Voi reveni cu articole despre locurile pe care le-am văzut și despre unele cazări, care mi-au plăcut în mod deosebit.
Trimis de RoxanaGRS in 20.07.21 14:28:53
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PRIN şi PENTRU ROMÂNIA.
27 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (RoxanaGRS); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
27 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Turul României / Circuite prin România, PRIN şi PENTRU ROMÂNIA - #DESCOPERĂ ROMÂNIA" (deja existentă pe sait)
Câteva fotografii realizate de voi acolo ar fi mai mult decât binevenite — atât ca ilustraţie a textului, cât şi ca informaţie utilă, ele fiind căutate, apreciate (şi solicitate) de cititorii interesaţi în această destinaţie... Poţi folosi linkul amfostacolo.ro/pic_add9.p ... 104011&hid=5504.
Sau... poate ceva video de pe acolo? Dacă ai filmat pe acolo, ar fi zuper-util — link încărcare video.
N-aș vrea să intru într-o polemică pe marginea concluziilor tale, pentru că le am și eu pe ale mele, legate de aspectele menționate și mă țin cât mai departe de dezbateri, pentru că sunt berbeacă, adică mult prea impulsivă dacă mă pornesc.
Dar să știi că prețul pentru un CO de 14 zile în România mi se pare foarte bun. Abia aștept să ne detaliezi ca să văd cum te-ai organizat așa bine.
Și oricum, cu toate relele pământului, avem o țară superbă și merită să o cunoaștem.
Felicitari pentru cele doua saptamani de traseu prin Romania, desi cred ca 2000 de kilometri in 14 zile mi se pare mai mult stat la hodina, decat vizitat. Aceasta distanta am parcurs-o noi anul trecut in Neamt si Bucovina in numai 6 zile. Dar astept detalii despre locurile vizitate si sa am ce comenta si eu.
Numai bine si calatorii placute!
@Aurici: La sfarsitul lunii iunie, anul acesta, am fost timp de o saptamana la Praid si Viseu de Jos, unde am vizitat locuri pe care le vedeam pentru prima data, tocmai acum la batranete. Sotia, care nu mai are nicio atractie pentru concedii, a trebuit sa recunoasca (la fel ca toti cei 10 componenti ai grupului) faptul ca avem o tara foarte frumoasa si e pacat sa nu o vedem.
Asa ca la drum prin Romania!
Numai bine si calatorii placute!
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Am așteptat mult să mai scrii și mă bucură că ai făcut-o!
Faci parte din cei pe care-i citesc cu mare plăcere, mai ales pentru că învăț de la tine!
Acuma, nah, faza cu șoferii mă mir că nu ai știut-o: au venit mulți din Anglia, cu volanul pus invers și cu creierii în fund, nu în cap. Problema este că trebuie să te ferești de ăștia ca de holeră sau ciumă, adică, nah, ca de yersinia pestis!
Am și păreri opuse cu ale tale, mie Sibiul mi s-a părut anost, cu niște obiective de vizitat și atât, un oraș lipsit de emoții. Poate c-o fi din cauza antipatiei mele pentru anumite persoane politice ce vin de-acolo.
Oricum, aștept să-ți citesc periplul și-ți promit că o să combat!
@webmaster: Mulțumesc pentru apreciere. Poze voi încărca la articolele destinate fiecărui loc vizitat.
@liviu49: Niciodată nu am crezut altfel, decât că avem o țară foarte frumoasă. Că mai bombănim noi pe ici pe colo că e ocupată, este cu totul altceva. La drum prin România este permanent în planurile noastre.
Toate bune, călătorii plăcute și vouă!
@Aurici: Mulțumesc pentru vizită și vot. Mă bucur să ne revedem în scris (dacă se poate spune așa).
Ok, nu polemizăm . Oricum n-am zis că nu mi-a plăcut în țară. Mi-a plăcut dintotdeauna. Doar raportul între nivelul de plăcere și efort nu mi s-a părut prea ok. Aici chiar cred că am îmbătrânit și nu mai am rabdare și nervi suficienți. Și am fost în Ardeal, unde sunt mai organizați și ceva mai fair. La noi în Moldova e și mai defavorabil raportul respectiv, deși frumos tot este.
Prețul e fair, nu neaparat foarte bun. Dacă spun că excursia din Spania-Portugalia cu mașina din 2016 a costat 2900 de euro fără să dormim în gară și fără să stăm la pod, mă crede cineva? E drept că erau prețurile din 2016 și eram 2 familii cu o mașină, deci cheltuielile cu mașina (motorină, parcări, taxe de drum și autostrăzi) s-au împărțit la 2.
Revenind însă la excursia de anul ăsta, cea mai scumpă cazare a fost cea de la Băile Felix - 180 de lei pe noapte, cea mai ieftină la Sibiu - 120 lei/noapte. Mic dejun doar la Sighet că mi l-au vârât pe gât, altfel nu iau cazări cu mic dejun. Cea mai scumpă masă a fost 160 lei, că ne-am alintat și cu niște coniace la sfârșit, dar în medie era în jur de 100-110 lei pentru 2 persoane. Și n-am mâncat la restaurant mereu. La Sibiu am avut apartament cu bucătărie - mai aveam de acasă, că eram la început, mai o salată sau o supă și gata. Nici acasă nu stau prea des să fac ardei umpluți sau tocăniță. Așa măncăm noi, mai puțin și mai light. La munte am făcut grătar în grădina pensiunii etc. Mașina noastră consumă puțin. Chiar am făcut consumul (plin la plin) și mi-a ieșit 5,35L/100km. Mijloace de transport locale n-am folosit. Obiective - doar Muzeul Astra, Brukentalul l-am prins închis (luni și marți). Telescaunele de la Rânca și de la Vidra nu mergeau. Alte obiective cu plată n-am avut. Pe ce să cheltui mult în România, că nici tentații nu prea sunt.
Mamăăă... cât am scris, cred ca sunt nevorbită pe AFA de mult .
@Aurici: Bine ca suntem cel putin doi indragostiti de Romania! Sunt convins ca suntem mult mai multi, dar unii se cam feresc sa recunoasca acest lucru.
Am fost pentru prima data in Maramures si dupa trei zile de vizita in zona nu recomand deloc vizita in Maramures, mai ales pentru cei din sudul tarii, Dobrogea, Braila, Galati.
In primul rand e cam departe. Dar cel mai important motiv pentru care nu recomand vizitarea Maramuresului este acela ca este prea, mult prea prea frumos pentru a te intoarce acasa.
Sotia mea a mers in Maramures, mai mult de gura celorlalti membri ai grupului, sa-mi iasa mie din cap ca nu am fost in Maramures. Cand am ajuns la pensiunea unde am fost cazati doar trei nopti, nu se mai oprea din admirat si laudat felul in care era totul acolo. Iar in ultima seara astepta cu emotia primei intalniri a unei adolescente indragostite sa se pozeze in haine de morosanca. Nu-i mai venea sa schimbe acele straie locale, s-a pozat cu toata lumea, a fost cea mai mare bucurie a ei in acest concediu.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Felicitări pentru cei 2000 de km în 6 zile, înseamnă că ai nervii tari și răbdare. În străinătate ne puneam și noi etape de 800-900km pe zi, că aveam pe unde merge, adică autostrăzi. În România, cea mai lungă etapă a fost Iași-Sibiu - 450km și am avut noroc de bucata de la Sibiu la Brașov unde s-a circulat ok, cum am povestit.
Indiferent de țară însă, nu prea punem zile la rând cu etapă de condus. Nu suntem fani volan nici unul din noi. Condusul e un rău necesar pentru noi, nu o plăcere, așa că după o etapă de condus, 1-2 zile fără volan. Excepție - când chiar vrei să ajungi departe, peste niște multe granițe.
@RoxanaGRS:
”Exemplificare: pe autostradă în apropiere de Sibiu – pe banda de urgență mergea un Nissan cu număr de Bistrița Năsăud cu 80 de km/oră, fără nici o problemă, fără avarii puse, pur și simplu pe acolo vroia el să circule;
Păi cred că era unu' prevăzător care nu voia să se întâlnească cu d-ăia de se întorceau pe același sens de mers... dar pe banda 2 (stirileprotv.ro/stiri/act ... ficat-deja.html)
Da... nu știu ce să zic, despre circulație, despre frica de a comanda alte mâncăruri decât cele cunoscute... cred că este o chestie de percepție și desigur, de locul pe care îl alegi, să mănânci, zic!
Uite, să-ți dau și eu un exemplu: mergeam în Austria cu niște prieteni (câțiva ani la rînd, tot cu ei - mergeam la skiat). Fiecare cu mașina lui... unul în spatele celuilalt, pe același drum, pe aceleași autostrăzi, prin aceleași localități/sau nu... când ajungeam la prima cazare/sau la destinație, la masă sau la un pahar, seara, începeau discuțiile despre drum: nouă nu ni se întâmpla nimic ieșit din comun sau demn de nervi, lor li se întâmplau toate: toți participanții la trafic „le tăiau fața” , unii mergeau prea încet, alții ieșeau din drumuri secundare taman în fața lor și îi incomodau, toți șoferii erau haotici în trafic, unii se puneau contra și nu-i lăsau să depășească atunci când voiau ei... și o sumedenie de povești d-astea!!!
Nu spun că poate unele din cele ce le ziseși nu sunt așa, dar cred că 75-80% contează modul în care te raportezi la fapte/lucruri. Dacă pleci de acasă în mood-ul de vacanță, vei avea cu adevărat parte de relaxare și odihnă versus dacă ești încordat și nu te poți detașa de nervii și tracasarea cotidiană... că atunci orice te calcă pe nervi.
În fine, am cam divagat, dar sper să nu fie cu supărare... eu aștept cu mare interes poveștile despre locuri de cazare, drumeții, natură și alte obiective d-ale turistice...
Altfel, toate bune!
@RoxanaGRS: 2000 de kilometri in 6 zile inseamna o medie de circa 330 kilometri pe zi, respectiv cam5-6 ore de condus efectiv. Eu sunt adeptul opririlor cat mai multe, pentru a vedea si vizita cat mai mult. Iar faptul ca am avut in masina o fetita de 4 ani ne-a determinat sa oprim mai des. Nu am avut niciodata nici masina si nici permis auto, dar in dreapta soferului am fost pe post de ghid turistic, numai pe Transfagarasan in mai mult de 100 de excursii. Am recomandat mai mereu la cel mult doua ore de condus un sfert de ora pebtru relaxare, O fi bine, o fi rau, nu stiu!
Dar ma intind la vrajeala si nu mai apuc sa te cert ca intarzii cu articolele despre traseu si, mai ales, ce ati vizitat.
Numai bine si calatorii placute!
@Yersinia pestis: Mulțumesc, mă simt flatată că mă citești cu plăcere. Doar că anul ăsta nu știu ce vei avea de învățat de la mine... Eu scriu de multe ori articole tehnice cu chestii practice: de unde se ia bilet, cât costă, unde se poate lăsa mașina. Acum nu cred că am cine știe ce chestii tehnice neștiute de spus despre România. Doar părerile mele personale, care s-ar putea să nu corespundă cu ale altora... Nu-i nimic, de asta suntem diferiți, altfel ar fi o plictiseală groaznică, dacă am fi mereu toți pe aceeași lungime de undă și ne-ar plăcea la toți aceleași lucruri.
De scris n-am mai scris că n-am fost nicăieri de 2 ani, efectiv n-am ieșit din Iași. Chiar mă gândeam să mai scriu despre excursiile mele din străinătate, dar deja au fost demult, nu știu ce relevanță mai au, doar așa ca să-mi amintesc...
Cât despre șoferi... îi știam pe aștia care depăsesc fără să se asigure, fără semnalizare, punându-se în pericol și pe ei și pe ceilalți de pe șosea. Dar ăia care mergeau pe contrasens pe Autostrada Soarelui... Cred că nici în Papua Noua Guinee, dacă or fi având autostrăzi pe acolo, nu se întâmplă așa ceva.
@k-lator: "Păi cred că era unu' prevăzător care nu voia să se întâlnească cu d-ăia de se întorceau pe același sens de mers... dar pe banda 2"
Foarte tare asta! Nu m-am gândit. Cred că și ăla de pe banda 2, care mergea dormind, era prevăzător să nu se întâlnească cu ăia care veneau pe banda de urgență pe contrasens .
Suntem de râsul curcilor, noi și autostrăzile noastre.
@RoxanaGRS: In esenta, e cam ce se spune aici:
https://adevarul.ro/news/societate/prostia-orgoliul-principalele-probleme-soseleleromanesti-1_60f5609a5163ec42713a4b23/index. html
Si cam asa e.
@RoxanaGRS:
”Dacă spun că excursia din Spania-Portugalia cu mașina din 2016 a costat 2900 de euro fără să dormim în gară și fără să stăm la pod, mă crede cineva?
Eu te cred, pentru că în iunie am fost în Spania 13 zile și am cheltuit 2130 de EUR cu avion, cazare, obiective, mancare... tot, tot, tot. Este adevărat că nici noi nu suntem mâncăcioși, dar pofticioși, da.
Supărarea asta pe oameni și situații o am și eu de tot ocolesc țara. N-am putut/nu pot să mă împac neam cu explozia asta de prețuri după relaxare și că Horeca trebuie să-și recupereze pierderile. Dar noi, consumatorii, nu trecem prin pandemie? Ne-a dublat cineva veniturile ca să facem față la toate creșterile care au loc? Dar superprofiturile și tunurile pe care le-au dat până acum nu le-a permis să supraviețuiască o vreme, cum toată lumea se chinuie s-o facă?
Hai că am zis că nu polemizăm... Mă bucur că ai chef de vorbă, am tot așteptat...
Niciodată nu am fost de acord cu toate afirmațiile și scrieriile dintr-un review, pentru că părerile sunt ca... ca... ca posteriorul. Fiind... ehm... două părți, ... de acolo... atâtea sau mai multe păreri. De data asta - pentru că am văzut, cu aceeași ochi - pot spune că, review-ul, întrunește 99 din 100, parerea mea despre.
Chiar dacă îmi iubesc țara ca pe mama, sunt sincope turistice de toată jen... Nu! . Jena, nu mai e!... S-a dus! . Nici pe jenă nu mai poți da vina. Sunt multe chestii care te lasă perplex și aduc umbre de rușini asupra turistimului mioritic.
Din fericire, țara noastră este salvată turistic prin diversitate naturală, de la șes la munte. De surprinzătoarea percepție a timpului ce stă pe loc. De naturalețea de ev mediu, a satelor... la modul pozitiv.
Mi-a plăcut abordarea, punctarea, dezinvoltul, obiectivitatea și mai ales - ceea ce pe mine mă intereseaza - sinceritatea. Nu contează că am eu altă părere, ca altă politică, că altă religie... Sinceritatea este esența. Spune ce simți și ce percepi! . Spune cum vezi, fără roz-bonbon. Încearcă să te rupi de ce te încântă și să prezinți obiectiv, ceea ce vezi.
Important este cum simțim, nu cum ne spune societatea la ce să avem simțire.
Bravo!
@Alex_Macedo: M-ai cam lăsat fără cuvinte, în senul bun bineînțeles. Și nu mi se întâmplă des asta. Deci nu știu ce să spun, decât că sunt flatată de ecoul tău. Mulțumesc.
Și mie mi se pare că cel mai important este să prezinți la modul real, obiectiv și sincer ceea ce vezi, așa cum l-ai perceput și simțit tu. Indiferent că sunt n-șpe mii de persoane care zic altceva și părerea unanim acceptată e altfel.
Cât despre turismul românesc... din păcate așa este, 100% de acord cu tine. Evident calitatea turismului și a serviciilor nu are absolut nici o legătură cu frumusețea țării.
Parcă prin unele locuri au început și la noi să se facă niște pași în direcția care trebuie, dar foarte mici și înceți.
@RoxanaGRS:
România oamenilor ce vor să facă, duc o lupt continuă cu Statul de... stâng. Repet: mi-a plăcut abordarea fără parti-priuri și liniștea dată de cuvintele în care ai crezut.
Întotdeauna trebuie redat ce simțim chiar dacă ne înjură lumea că debitam rahaturi. Este esențial să îți pui sufletul pe tavă, din punct de vedere turistic și sa arunci cu... ehm... sinceritatea peste tot. Din nefericire, nația noastră nu știe, nu vrea, nu e capabilă sau este temătoare. De aici și poziția noastră - DE CAPRĂ - în Europa.
Oricum... mi-a plăcut lejeritatea în scriere.
Felicitari!
@RoxanaGRS: De regula atunci cand vad ceva si mie nu prea imi place nu prea ma feresc sa spun ca nu e frumos. Asta chiar daca toti ar spune ca e frumos.
Anul trecut am revenit, pentru o saptamana, intr-un loc tare drag mie, dulcea Bucovina.
Baiatul meu cel mic, care nu fusese pana atunci in Bucovina, dupa ce a citit articolele scrise de mine dupa saptamana din 2009 mi-a prpopus sa-l insotim in acest concediu. Bineinteles ca am acceptat fara discutie.
Se pare ca cei 11 ani scursi de la ultima mea prezenta in Bucovina au mai modificat cele bune, pe ici, pe colo. Am gasit santiere in lucru la Voronet si Putna, (unde nu muncea nimeni) calugari la Moldovita suparati ca la ora 8 si jumatate vrem sa vizitam manastirea, ianinte de a pleca cu Hutulca, la Agapia aproape am avut garda de corp o calugarita ca nu cumva sa fac poze in curtea manastirii (n-am priceput nici in 2009, nici anul trecut de ce nu ai voie sa faci poze in manastiri), la Putna un conational facea un live de la mormantul lui Mihai Viteazu si pe care cu greu l-am convins ca acolo se afla Stefan cel Mare. Am vrut neaparat ca la pensiunea Musatinii din Putna sa mai mananc o ciorba radauteanca, Dupa ce am asteptat mai bine de o jumatate de ora mi s-a servit o ciorba care nu mai semana cu ce mancasem noi in 2009. Din fericire natura a fost cea care ne-a salvat si de data aceasta si ne-am facut ca n-am vazut, n-am auzit, nici pe-acolo n-am trecut. Erau prea frumoase locurile si pline de istorie!
Numai bine si calatorii placute!
@Aurici: Citind această reacție a fost ca și cum aș fi citat din propriile gânduri.
Aceleași supărări le am foarte frecvent când mai îndrăznesc să ies 2-3 zile în brusc-foarte-redescoperita Românie.
Până în urmă cu niște ani, vara o aveam abonată la perechea deltă-cazane. În plus, ne-am tot plimbat prin Ardeal, Maramureș sau pe la munte, nu ne trebuia altceva. ne bucuram de natură și nu ne puneam mintea cu probleme sau servicii proaste.
De când au venit copiii și n-am mai putut adăsta pe unde apucam (ca pe vremuri), am ieșit un pic și pe afară cu ei, măcar la mare aici la vecinii din sud de care se fac mereu glume proaste.
Și de atunci supărările clocotesc și-n mine fără șanse de liniște, la fiecare pas prin țara asta (minunată odată) de care ne batem joc nonstop. În general nu putem face nimic bine: infrastructura e cum e, dacă e circulăm ca oile, ne înghesuim în locuri sălbatice până le facem praf și gunoaie, sau ne înghesuim în aceleași locuri și acceptăm servicii mizere la orice tarife apoi ne mirăm că prețurile cresc degeaba în continuare.
Și cum naiba reușesc alții să aibă și apele mai curate, și drumurile mai sigure, și servicii mai bune și tarife rezonabile...
@RoxanaGRS: Felicitări, mă bucur că ați reușit un concediu plăcut la costuri decente. Trăiesc de anul trecut cu impresia că orice destinație turistică mai cunoscută România este sufocată (mai ales) în week-end-uri în ciuda tarifelor care parcă țin isonul vaietelor horeca de până acum.
@liviu49: Offf, câtă dreptate ai referitor la Bucovina. Pentru noi, Bucovina fiind la doi pași, este efectiv locul în care încercăm să evadăm ori de câte ori vrem o ieșire la munte, așa că am văzut-o cum decade efectiv în toți anii aștia. Natura e la fel (sau aproape la fel că s-au apucat să defrișeze coaste întregi fără milă). Dar serviciile au decăzut constant. Și pentru că e frumos în jur și mai sunt și mânăstirile care alimentează turismul mai mult sau mai puțin religios, prețurile au explodat, iar serviciile sunt din ce în ce mai proaste.
Despre Putna, mănăstirea e superbă într-adevăr. Apropos, ați fost vreodată după ce se lasă întunericul? E magic. Aleea aia cu brazi mari de la intrare, turnul de apărare superb luminat, călugării care se roagă pe întuneric, doar cu câteva lumânări aprinse... e ceva de poveste. Ți-e frică și să respiri, să nu se destrame vraja. Daaar, reversul medaliei: chilia lui Daniil Sihastrul la care i-au montat termopane. Am ramas cu gura căscată. Mai rămânea să-i pună antenă satelit și aer condiționat, ca să aibă Sihastrul tot confortul.
Despre Mușatinii..., dacă încep nu mai termin, vorba lui Aurici. Pe scurt recomandarea mea este: pensiunea da, e elegănțică chiar sau, mă rog, așa era, restaurantul ba. Buba e că prin zonă nu prea ai unde să mănânci decent, așa că proprietarul profită de asta.
Noi nefiind mari munțomani (adică din ăia care să ia munții la pas cu rucsacul în spinare), ceea ce căutăm la munte este o pensiune mică, unde să miroasă a fân proaspăt cosit, unde să pot să stau să mă uit la brazi o zi întreagă, într-o binevenită pauză de gândire, unde să-mi pot muia picioarele în apa unui pârâu de munte, unde să pot merge desculță prin iarbă, unde să fie liniște și să nu vină alți oaspeți să facă discotecă. Nu-mi trebuie căruță cu ghivece de flori, pitici de grădină, alei betonate, mic dejun nu știu de care, nu-mi trebuie nimic. Ba da, o baie decentă în cameră și apă caldă, că m-am boierit , o măsuță modestă la umbră și un loc unde să-mi las tigaia de mașină fără să deranjez. Se pare că e din ce în ce mai greu de găsit așa ceva. Aveam vreo două locuri din astea prin Bucovina care între timp s-au închis, chiar mai dinainte de pandemie. Păcat!
@Kavarnap:
” ne înghesuim în locuri sălbatice până le facem praf și gunoaie, sau ne înghesuim în aceleași locuri și acceptăm servicii mizere la orice tarife apoi ne mirăm că prețurile cresc degeaba în continuare.
Ai pus puncul pe I. Din păcate așa este. Românii nu sunt obișnuiți să aibă pretenții pe banii lor. Mai rău, acum de când se dau acele vouchere de vacanță la bugetari și la unele firme, oamenii au impresia că de fapt se duc în concediu pe gratis și nu-i interesează prețul, pentru că plătesc cu tichetele respective. Păi nu tot ei muncesc pentru alea? E ca și cum aș spune că dacă iau o pâine cu bon de masă nu contează că dau pe ea 10 lei, când ar trebui să coste 3.
@RoxanaGRS: Ti s-a facut de fan cosit? Nimic mai simplu! Repede-te intr-un mijloc de saptamana (daca nu poti e bun si un sfarsit de saptamana) pana la pensiunea Inima Bucovinei din Frasin. O pensiune asezata intr-un loc linistit, la marginea unei paduri de molizi, cu un iaz cu pastravi (anul trecut avea si un pui de nisetru), cativa catei simpatici si jucausi Saint Bernard, o terasa cu 5 mese cu umbrele, alte mese cu banci prin curte, o curticica de aproape 2 hectare cu pasune, unde sa-ti bagi picioarele dimineata in iarba cu roua, iar pentru masina e spatiu suficient de parcare. Daca esti norocoasa, cum am fost noi doua seri, poti admira si cumatra vulpe care venea seara din padurea vecina sa manance. Treaba cu baia calda e rezolvata, apa calda fiind in permanenta.
Daca ai nevoie de o mica petrecere exista o stana, asa se numeste spatiul special amenajat, unde vei gasi tot ce trebuie. Si daca mai vii si cu niste nepotei va fi greu sa ii iei de la locul de joaca.
Dar destul cu vrajeala, ca mai avem si treaba de facut!
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Mulțumesc mult pentru recomandare. O să cercetez.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2024 Ceahlau - vf. Toaca, putin prin Moldova si superba pensiune La Bunica de pe lacul Izvorul Muntelui — scris în 28.06.24 de stoto din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Jan.2024 Cu trenul de noapte la expoziția Brâncuși — scris în 02.02.24 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Circuit de opt zile, netematic, prin țară — scris în 13.10.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Din nou în circuit prin țară (II) — scris în 20.09.23 de puiutea din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Din nou în circuit prin țară (I) — scris în 20.09.23 de puiutea din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 Nordul Apusenilor - Satu Mare. Povestea unui premiu — scris în 08.08.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Orașe dunărene — scris în 16.06.22 de puiutea din BUCURESTI - RECOMANDĂ