Incredibila Indie, sau spectacolul străzii în alte cuvinte

TIPĂREȘTE

Rugăciunea nu este o cerere. Ea este dorul unui suflet. Este recunoașterea zilnică a propriei slăbiciuni. Este mai bine să ai o inimă fără cuvinte decât cuvinte fără inimă.

Proverb indian scris de Mahatma Gandhi

Am avut o excursie deosebită în India, anul acesta. Șirul de articole scrise pe AFA se pot citi începând de aici amfostacolo.ro/hotel9.php ... i-india&id=3794

Am tot povestit despre cazări luxoase, condiții excelente în mijloace de transport, restaurante, obiective turistice incredibil de frumoase. În prezentul articol voi povesti câteva cuvinte despre o altă față a Indiei, care nu este prezentată de agenții turistice sau de ghid. Este modul de a trăi în India și cam așa trăiesc cam două treimi din popoarele lumii.

India nu este o țară care își ascunde problemele. Nu este precum Coreea de nord, unde se puteau efectua sejururi turistice înainte de covid prin niște touroperatori din Beijing, dar nu puteai părăsi hotelul și nici merge în altă parte decât traseul stabilit de ghid.

Cu ocazia vizitei în India poți observa totul nimeni nu te oprește. În India anului 2024 salariul mediu lunar pentru cel fericit care are un loc de muncă este de 148 dolari. Asta înseamnă probabil că foarte mulți au mai puțin de atât. Dar India nu este în top țări cu cele mai mici salarii de pe lume, totuși am observat multă sărăcie la ei de aici deduc o rată mare a șomajului.

India este țara contrastelor, am avut ocazia să vizitez atât capitala cu zone mai bogate și mai puțin bogate dar și mediul rural și pot afirma că este o diferență ca între cer și pământ. Ca peste tot în lume, populația încearcă să ajungă de la sat la oraș.

Din topul cazărilor pe care le-am avut în această viață, India ocupă primul loc, nicăieri nu am avut cazări mai luxoase decât acolo. Hotelurile, resorturile în general sînt înconjurate de ziduri, garduri cu sârmă ghimpată în unele cazuri, multă poliție, paznici la intrare și scanere precum la aeroport. După ce ieși din hotel te întâmpină o altă lume, realitatea. Realitatea orașelor mari este că în zone bune se observă traiul mai bun, și nivelul de studii mai ridicat al populației. Aici observăm mai mult modernism și mai puțin tradițional. Observăm mai puține femei îmbrăcate tradițional, ele sînt îmbrăcate mai mult corporate că așa se cere la servici, nu vedem vaci pe drumuri ca în zonele periferice sau în mediul rural. Circulația este așa cum e, sînt mulți e drept, dar cu cât este mai bine la noi când stai la ore de vârf în trafic în București sau alte mari orașe de pe la noi? Eu zic că atât șoferii indieni s-ar adapta repede la noi și noi la fel de repede în India :)

Dar prețul combustibilului în India este mare, acesta nu este subvenționat de stat cum ar fi de ex în Egipt. M-am mirat și eu la stațiile de carburanți, costă echivalentul între 5-6 lei/litru în funcție de zonă. Un bilet la un mijloc de transport în comun costă echivalent 1,5-2 lei, un abonament lunar în jur de 50 lei, km la taxi 1,5 lei. Pentru indieni aceste tarife sînt mari, astfel observi multe vehicule supraîncărcate la limită, 3-4 pasageri pe un scuter, 9 persoane într-un autoturism, sute de persoane într-un autobuz simplu între localități (dotat cu rafturi deasupra scaunelor pe care stau copii sau alte persoane. Cele mai interesante vehicule sînt cele cu benă sau platformă de marfă. Atunci când vehiculul nu este supraîncărcat cu marfă (în India este ceva obișnuit să vezi marfă de 2-3 ori volumul autovehiculului) atunci se încarcă cu indinei și cu mulți de tot, atât de mulți încât nu le-am putut număra câși erau în bena autobasculantei :)

Am avut ocazia să călătoresc pe durată scurtă într-un autobuz împreună cu indieni, aș fi putut să iau jegul cu un șpaclu și asta la propriu :)

Prețurile la cazări sînt mici în India chiar și la gama de lux costă cu mult sub Europa. Dacă la o cazare simplă pensiune sau hotel modest de o stea/două plătim 50-80 lei/noapte/2 pers., la gama de lux adesea prețul nu depășește 3-400 lei/noapte/cameră. Probabil de asta am și avut sejurul atît de ieftin (cu excursii, demipesiune, cazări, asigurări, avion în jur de 1200 eur)

La restaurante locale recomandate pentru indieni plătești în jur de 10 lei pe o masă. La restaurante agreate de agenții turistice cu condiții sanitare superioare nu se plătesc pentru o masă copioasă mai mult de 70 lei, în multe cazuri doar 50 lei/persoană.

Prețurile la produse alimentare sînt mici, câteva exemple pâine 2-3 lei, sticlă de apă sub un leu, cola 2 lei, pachet țigări import 19-20 lei, kg la fructe /legume 2-3 lei, bere 0.5 l 5 lei, kg la carne/brânză 10-15 lei. Pentru noi este puțin pentru ei mult.

Prețurile la tarabele cu diferite chestii sînt negociabile și enorm de mici, dau aici un singur exemplu, magneți de frigider cu motive turistice în jur de 20-50 bani bucata. Și vânzătorii ambulanți sînt extraordinar de insistenți când observă un autocar cu turiști fug acolo de la sute de metri.

În mediul rural se observă sărăcia și mizeria la propriu, fiecare se descurcă cum poate. Aici toată lumea este îmbrăcată tradițional, pământurile se lucrează cu mâna sau animale, grâul se taie cu secera. Vacile sînt ca acasă aici, au prioritate de trecere pe orice drum, nu-i omoară nimeni, mor de brătrânețe, dar măcar laptele în cea mai mare parte a zonelor se colectează. Adesea am observat că mănâncă din gunoaie.

În zone cu mulți comercianți, populație numeroasă din orașe nu reușesc toți să-și facă nevoile într-o toaletă publică de care nici nu prea am văzut pe acolo. Astfel dacă la bărbați cu fața la vreun gard sau pom este un pic mai ușor și femeile au rezolvat problema nemaipurtând lenjerie intimă tocmai ca această problemă fiziologică să fie rezolvată rapid acolo pe trotuar sau alt loc mai ferit de trecători. Am reușit să surprind un exemplar care ridicând sari (acea rochie tradițională la indieni) a rezolvat urgent problema chiar când am trecut noi cu autocarul. Nu avea chiloți pe ea :) și evident n-o să pun acea poză aici pe AFA :)

Omul alb adică noi sîntem bine văzuți în India. Peste tot unde mergeam lumea fugea către noi spera la o mană cerească fie dacă cumpărăm ceva, fie lăsând bacșiș sau pur și simplu la cerșetori. În aeroporturi sîntem îndrumați la ghișee fără cozi, la atracțiile turistice la fel. Prețul însă diferă față de biletul de intrare al indienilor. La hoteluri și restaurante de obicei stă un angajat la toalete, ne dă drumul la apă, ne dă prosopul de hârtie în mână. La piscină nici nu te apuci să te pui în șezlong apare deja un chelner pentru a prelua dorințele turistului.

Cât despre oameni, am avut un interes enorm să cunosc oameni de acolo, modul lor de viață. Prima interacționare a fost clar cu ghidul o namilă cât casa dar foarte simpatic. În afară de cele turistice din punct de vedere privat ne-a povestit că s-a căsătorit de curând, are copil mic și a avut o nuntă tradțională indiană. Am putut admira ceremonia de nuntă al lui, poze cu familia lui, și altele. Ajutorul ghidului (cu anumite sarcini organizatorice privind cazările, obiectve turistice, restaurante, ne împărțea apă în autocar) trecut de vârsta studenției era totuși un student la medicină și lucra ca să poate plăti cursurile. Avea familie dar și o voință de fier. Observând o problemă de sănătate la mine m-a și abordat, iar eu i-am răspuns. Ei sînt deschiși la orice, eu la fel :)

În rest am interacționat cu absolut orice indian, se poate, trebuie doar să vrei. Este o experiență uimitoare.

Dar mă opresc aici lăsând ca pozele să vorbească.

Tema principală al acestui articol sînt fotografiile atașate. Vizionându-le o să vă faceți o mică idee cum este realitatea anului 2024 în India. Enjoy, și călătorii plăcute

---

VIZUALIZĂRI: 290 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI