Cheile Turenilor

TIPĂREȘTE

Intr-o frumoasa dupa-masa de septembrie ne-am hotarat sa facem o excursie la Cheile Turenilor. M-am tot documentat despre aceste chei si am aflat ca nu sunt vizitabile, au fost candva, cat de cat, amenajate, dar acum se mai pot vizita doar de cei experimentati si aceste chei sunt cautate mai mult de speologi si alpinisti, pe peretii cheilor se pot face escaladari. Am zis, hai totusi sa mergem, sa vedem.

Cheile Turenilor sunt situate la vreo 20 de km de Cluj-Napoca, accesul se poate face pe doua parti, pe o parte din Tureni, iar pe cealalta prin Copaceni, inainte de Turda.

Tot timpul am admirat aceste chei care se vad de pe drumul Cluj-Turda, cat si de pe noua autostrada, dar nu sunt asa cunoscute ca si Cheile Turzii poate si datorita faptului ca nu te poti plimba in voie prin chei.

Pornind la drum, am zis sa incercam sa intram prin Tureni, iar apoi mergem si prin Copaceni la Cheile Turenilor, unde este si o cabana.

Am trecut prin satul Tureni si la un moment dat ne-au aparut in fata niste stanci imense, pereti verticali, asa ne-am dat seama ca deja am ajuns. Am trecut peste un pod, iar apoi am trecut pe langa o stana de oi, unde era mizerie mare, cainii se tineau dupa masina. Am ajuns pe un platou cu un peisaj ca si in desert, la un moment dat am trecut pe langa un schelet de ceva animal devorat, acest peisaj era exact ca si in filmele din deserturile pustii, doar ca aici e si putina vegetatie.

Ne-am dat jos din masina si ne-am apropiat de marginea prapastii, de unde se vad Cheile Turenilor in toata splendoarea lor.

Aceste chei au o lungime de aproximativ 1800m, cu pereti inalti de peste 100m. In aceste chei sunt peste 29 de pesteri, vizitabile doar de persoanele experimentate, cred, am tot cautat pe unde sa coboram. Am vazut un drum pe malul raului care a format aceste chei, dar desi se ajungea relativ usor, nu puteam strabate cheile. E prea salbatic, iar in unele zone e doar apa si peretii verticali.

Oricum ne-am multumit si cu privelistea pe care am avut-o din acest punct, de pe acest platou. Raul care-si croia drum printe stanci se aude foarte tare, in partea stanga, pe un versant am vazut si portalul unei pesteri, dar...

Am poposit putin in aceasta zona, de unde am admirat frumusetea peisajelor salbatice, in orice clipa ne asteptam sa ne iasa un cale vreun animal salbatic, mai ales dupa ce am vazut acel schelet.

Apoi ne-am hotarat sa mergem si prin cealalta parte si anume prin Copaceni, localitate situata inainte de Turda.

Pe drum, inainte de a ajunge la sosea, ne-am intalnit cu un ciobanel, pe care l-am intrebat despre accesul prin aceste chei. Ne-a spus ca nu se pot vizita, de fapt e greu de vizitat, insa putem urca pe deasupra, este poteca care duce la Cabana.

Totusi am zis ca mai bine mergem pe drum. Intrati in Copaceni, am trecut de case si micile magazine, deja drumul incepea sa prinda o alta culoare, sa-i zic asa, la un moment dat este mai ingust, in dreapta avem pereti inalti, verticali, iar in stanga raul care curge frumos si pe care am vazut ca se si pescuieste. Multi erau cu undita in apa.

Apoi ajungem intr-un loc mai larg, ca un fel de parcare, unde erau turisti la un picnic, drumul continua prin valea frumoasa, cu vegetatie abudenta, apoi trecem un podet, refacut recent, inseamna ca si pe aici au fost viituri, mai trecem pe langa alti turisti veniti "la aer", iar apoi ajungem pe un platou destul de larg, unde e si Cabana. Pe margine e un mic iaz, unde cei de la cabana si-au improvizat o mini hidrocentrala pentru curent. Foarte interesant. Tot aici e si un loc, unde am aflat mai tarziu ca vara se face baie.

Am parcat si noi, ne-au intampinat niste copii, numai bine ca a avut copilul meu companie, s-au imprietenit rapid, chiar si cu catelusa, sotul a ramas cu ei, iar eu am mers la cabana pentru a cere unele informatii.

La cabana era un grup, care pareau a fi de-ai casei, isi faceau gratare. Un domn mi-a spus ca e greu, nu putem merge prin chei, nu mai exista poteci marcate, dar pot sa ma urc sus pe carare, de unde pot admira putin sau mai este o poteca pe deasupra, poteca despre care ne-a zis si ciobanelul.

In timp ce urcam pe acea carare, m-am intalnit cu 2 doamne care mi-au zis ca nu are rost. Ele au incercat sa coboare in chei, dar nu au putut.

Totusi am urcat pana la un punct de unde se vedea cat de cat ceva. Dar in afara de stanci imense si peretii calcarosi n-am vazut mare lucru. Pe deasupra am vazut turisti care se plimbau. Poate ca de acolo se vede ceva.

Dar in schimb mi-a placut cum se auzea apa, chiar mai incolo stiam ca exista o cascada, poate de accea se auzea asa tare.

M-am intors inapoi la masina, unde am petrecut cateva clipe minunate cu acei copii, care ne povesteau cum vin vara si fac baie, spuneau ca e plin de turisti, fac gratare, dar pacat ca nu sunt amenajate aceste chei. Asa ne-am putea bucura toti de frumusetea lor, nu doar cei experimentati.

Nu sunt asa de marete ca si Cheile Turzii, dar si Cheile Turenilor au fost declarate Rezervatie Naturala si turistii sunt sfatuiti sa pastreze curatenia si natura.

Dupa ce ne-am mai plimbat prin zona, am plecat spre casa multumiti ca am avut parte de o dupa-masa frumoasa, in care ne-am relaxat si am vizitat inca un loc frumos de langa Cluj.

Cu siguranta vom reveni aici.

---

VIZUALIZĂRI: 17117 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI