Prăpăstiile Zărneștilor – pe urmele lui Mărgelatu'

TIPĂREȘTE

Între muntele Măgura și Masivul Petrii Craiului înaintând pe Râul Zărneștilor, a cărui apă iese în mare cantitate din locul numit „Fântânile Domnilor” la poalele Petrii Craiului, în sus cătră muntele Vlădușca se ajunge la o strâmtoare de stânci foarte sălbatică care despică trupul muntelui.

Din Bran se poate merge peste Măgura și Cătunul Toancheș, pe drumul descris sau peste Predeal, prin Zărnești. Mai recomandabil e drumul peste Predeal la Zărnești, unde se poate vizita și fabrica de celuloză și hârtie. De la Zărnești duce un drum pe Râu la Prăpăstii. Despicătura aceasta în inima muntelui lungă de vreo 3 km și lată de vreo 10 metri e străjuită de stânci uriașe, cari pe alocurea se apleacă atât de tare, încât parcă ar vrea să oprească cu totul lumina zilei. Soarele nu se vede decât numai câteva ore pe zi, de aceia și răcoarea e ca într-o pivniță. Lipsa unui părău curgător prin această despicătură, o deosebește de altele, croirea ei se pare a fi fost făcută de o mișcare tectonică în urma căreia s-a prăbușit bolta peșterei, dând naștere unei văi cu pereți drepți. („Branul și Cetatea Branului”, de prof. V. Maximilian, 1930)

O minivacanță la munte se contura tot mai intens la sfârșit de iulie; am căutat rapid o cazare potrivită pe care am găsit-o în locul numit Pensiunea Pasul Clăbucetului (vezi impresii) și apoi am trecut la alcătuirea programului (care, fie vorba între noi, a suferit schimbări din mers). Ceea ce am hotărât clar a fost excursia din ziua plină ce o aveam la dispoziție, și anume o incursiune pe urmele celebrului „cavaler al norocului”: Mărgelatu (alias Florin Piersic) pe cheile atât de periculos numite Prăpăstiile Zărneștilor.

Drumeția e una ușoară, așa ca pentru începători… avem nevoie doar de voie bună, încălțăminte adecvată, protecție solară, apă. Sectorul de chei este impresionant, pereții verticali de stâncă sunt spectaculoși, sunt chei accesibile oricărei persoane (am văzut mulți oameni în vârstă), pe aproape orice vreme.

Traversăm cu viteză mică orașul Zărnești și ne oprim 15 minute la un magazin din centru pentru aprovizionare. E prilej pentru a admira vechiul centru administrativ al orașului – o piațetă recent refăcută, transformată în pietonal e înconjurată de clădiri vechi: Primăria, Judecătoria și Casa de cultură, Liceul teoretic „Mitropolit Ioan Metianu” (cu un interesant înscris pe frontispiciu: „Luminează-te și vei fi! ”), Monumentul eroilor zărneșteni. Vis-à-vis se află biserica „Sfântul Nicolae”, vechi monument medieval – edificat pe la 1515 de domnul Țării Românești Neagoe Basarab. Drumul județean 112G ne conduce către Parcul Național Piatra Craiului (arie protejată încă din 1938 drept rezervație naturală), la intrarea în zona protejată terminându-se și covorul asfaltic.

Traseul începe de la Fântâna lui Botorog (un izvor captat în 1965 de către un tată iubitor în amintirea copilei sale), loc unde drumul județean continuă spre satele Măgura și Peștera. Tot în acest punct găsiți locuri de parcare pentru autoturisme pe marginea șoselei (unii continuă circa 2 km cu autovehiculul chiar până la bariera ce închide intrarea în cheile propriu-zise). Aici se desparte și drumul spre satele Măgura și Peștera spre care am văzut că se îndreptau destul de multe autoturisme – deci e practicabil (chiar vreo doi „șoferi” goneau nebunește pe drumul pietruit ridicând un nor de praf ce îi învăluia pe toți cei ce mergeau per-pedes).

Excursia în Prăpăstiile Zărneștilor a durat circa 3 ore; noi am mers încă vreo 250 m după zona numită „La Refugiu” (unde chiar se află o mică cabană de adăpost) după care ne-am întors spre Fântâna lui Botorog. A fost vorba de aproximativ 6 km dus-întors. Nu ne-am grăbit, am admirat natura, am mâncat fructe de pădure, am făcut multe fotografii.

După o porțiune de pădure, însoțiți de susurul puternic al firului de apă (râul Valea Prăpăstiilor sau Râul Mare al Zărneștilor – care va dispărea la un moment dat rămânând doar mica albie cu patul de pietriș), depășim bariera ce oprește accesul autovehiculelor și ne apropiem de pereții de stâncă verticali. Fiind încă înainte de amiază suntem aproape singuri în zonă, abia la întoarcere a mai crescut „traficul” pe chei. Stâncile se apropie amenințător, lumina se diminuează puțin, aerul se răcorește brusc cu câteva grade. Măreția naturii impresionează și își dovedește puterea. Observăm câteva cavități închise cu grilaj metalic pentru a se evita accesul celor prea îndrăzneți și nepregătiți. Vizionând fragmentul din filmul în care Mărgelatu străbate cu o caravană Prăpăstiile Zărneștilor am recunoscut câteva porțiuni de drum – e un décor perfect pentru astfel de filme (în zona cheilor nu au apărut nici un fel de „chestii” moderne).

Surpriza perfectă am avut-o în apropierea refugiului Salvamont, după ce am depășit porțiunea cea mai îngustă a cheilor și râul a apărut pe partea dreaptă. Am văzut mișcare printre copaci și oprindu-ne am observat în apropierea unei grote, prin tufișuri, o siluetă – era o capră neagră. Bine, ea nu e chiar neagră ci e „îmbrăcată” într-o frumoasă combinație de maro, alb și negru. A căutat printre frunzele de jos, a intrat câteva minute în cavitatea din stâncă, a privit spre cursul de apă apoi, la auzul zgomotelor provocate de un grup mai numeros de turiști, a țopăit sprintenă spre înălțimi.

De-a lungul traseului ce străbate Cheile Zărneștiului se află amplasate câteva panouri care ne oferă informații despre vegetația din zonă, păsările, insectele, peștii, reptilele și mamiferele care trăiesc pe aceste meleaguri. De asemenea, sunt prezentate trasee de cățărare, ca de exemplu: Faleza Arcadei (8 trasee), Surplomba (9 trasee), La refugiu (14 trasee). Am observat, aproape de intrarea pe traseu, un panou dedicat copiilor care prezenta salamandra – era vorba de Poteca Piticilor (un traseu tematic pentru copii ce se desfășoară între satul Măgura și Zărnești), un proiect marca România Junior Range (amănunte aici: drumetiimontane.ro/artico ... a-junior-ranger).

Pe drumul de întoarcere am găsit câteva tufe cu zmeură delicioasă și frăguțe. Ne-am oprit de nenumărate ori pentru a fotografia flori și fluturi. Am avut noroc de o zi potrivit de caldă astfel că nu am consumat apă în exces și chiar am avut parte de adierile unui vânticel simpatic (foșnetul vârfurilor de brazi îți creea impresia că vine o furtună).

Drumeția de-a lungul Prăpăstiilor Zărneștiului este relaxantă, generează voioșie, aduce o stare de bine și bucură prin peisajele minunate. În cazul în care sunteți prezenți în zona Văii Prahovei, Râșnovului, Branului sau Moieciului nu ezitați să efectuați o incursiune în aceste chei impresionante.

---

VIZUALIZĂRI: 3849 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI