Cetatea Colț, cuibul de vultur al cnezilor Cândea

TIPĂREȘTE

În luna iulie am ajuns pentru o zi în zona Hațegului. Ne-ar fi plăcut să ne avântăm către crestele Retezatului, însă ne-am mulțumit de această dată cu o plimbare de câteva ore pe la poalele muntelui. Din multitudinea de obiective existente pe acele meleaguri, noi am ales să vizităm Cetatea Colț, atrași de istoria și de poveștile din jurul fortificației.

Cetatea Colț (numită și Cetatea de Colț sau Cetatea cnezială a Cândeștilor) se află pe teritoriul localității Suseni din comuna Râu de Mori, județul Hunedoara.

Conform panourilor informative, cetatea datează din prima parte a secolului al XIV-lea. Fortificația a fost construită de către familia cnezială Cândea din Râu de Mori - familie devenită ulterior Kendeffy. Pe la jumătatea secolului al XVII-lea, cetatea a fost implicată în luptele din timpul invaziei turco-tătare. După anul 1700, când conflictele s-au mai domolit, familia cnezială s-a mutat în alte locații, iar fortificația a fost treptat abandonată.

Această cetate este considerată de mulți ca fiind sursa de inspirație folosită de către Jules Verne atunci când a scris romanul” Castelul din Carpați” . Se spune că scriitorul ar fi călătorit în Transilvania pentru câteva luni, la finalul secolului al XIX-lea, trăind o poveste de dragoste alături de Luiza, o frumoasă femeie din Homorod. Cu această ocazie, Jules Verne ar fi vizitat mai multe locuri, printre care și Cetatea Colț.

Pornind din Hațeg, am ajuns în satul Suseni după vreo 25 de minute, iar silueta fortificației era deja vizibilă, deoarece se află pe un pinten montan, la intrarea pe valea pârâului Râușor. Privit din depărtare, acest obiectiv seamănă cu Cetatea Poenari din județul Argeș.

Am traversat localitatea Suseni, iar ruinele păreau tot mai aproape. Chiar înainte de intrarea în defileul Râușorului și de un pod peste pârâu se deschide o potecă spre stânga, pe lângă ultimele case din zonă. Cărarea nu este marcată în vreun fel anume, iar noi am întrebat un localnic dacă pe acolo se ajunge sus la cetate. Pentru că răspunsul primit a fost afirmativ, am parcat mașina pe un teren viran din apropiere și am pornit într-o scurtă drumeție.

Traseul către Cetatea Colț nu este amenajat, iar poteca s-a îngustat repede și am avut ceva de furcă atunci când am trecut printre niște tufe care ascundeau cărarea; în plus, plouase cu o zi înainte și pământul era încă alunecos. Cu răbdare, am luat-o la un moment dat spre dreapta prin pădure și am început să urcăm destul de abrupt. Observasem că pe acolo s-ar contura o potecă, dar cred că ar mai fi și o altă variantă de a urca. În fine, după vreo 20 de minute urcușul s-a domolit și am ajuns într-un drumeag forestier care ne-a condus la fortificație. Pe ultima parte a traseului am observat un marcaj destul de șters (triunghiul albastru).

Ajungând pe acel pinten stâncos unde se află ceea ce a mai rămas din fortificație, se deschid priveliști impresionante atât către valea Râușorului și către înălțimile Retezatului, dar și spre depresiunea Hațegului. Trebuie doar să nu te apropii prea mult de marginea stâncilor, pentru că hăul se cască dintr-o dată la picioarele tale. Obiectivul se află la 726 de metri altitudine față de nivelul mării.

Am trecut pe lângă un panou informativ, am sărit peste un fost șanț de apărare și am ajuns între ruine. Resturi din zidul de apărare stau încă în picioare, dar cel mai bine s-a conservat donjonul, acest turn-locuință care era probabil folosit ca refugiu în timpul diferitelor conflicte. Din curiozitate, am cercetat fortificația la exterior și am vizitat interiorul turnului de piatră aflat încă în picioare. Trebuie să fii atent, pentru că terenul este denivelat, iar zidurile nu par a mai rezista prea multă vreme; de altfel, câteva curtine s-au prăbușit în prăpastie.

Am făcut mai multe fotografii, ne-am odihnit câteva minute într-un loc de unde aveam aproape toată valea Râușorului la picioare, apoi am coborât tot pe unde urcasem. Vizita noastră la Cetatea Colț a durat vreo 90 de minute, iar după aceea am vizitat și lăcașul de cult aflat în vecinătate.

La final de articol, recomand vizitarea acestui interesant obiectiv din Țara Hațegului!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 1003 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI