Atracții turistice la Porumbacu de Sus

TIPĂREȘTE

Am ales să relatez într-un singur articol, cu titlu generic, despre două destinații turistice din Porumbacu de Sus. De ce în același loc despre ambele când fiecare dintre ele beneficiază de o secțiune specială pe AFA? Pentru că, efectiv, le-am vizitat în același timp sau... aproape în același timp.

În cea de-a treia zi a circuitului Povești din Țara Făgărașului, ca și cum nu ne-ar fi fost de-ajuns Brambura Park cu casa lui răsturnată și aventurile călare care au urmat la Centrul de Echitație de la Pensiunea Brândușa, la Porumbacu de Sus am vizitat Castelul de lut din Valea Zânelor - un loc parcă desprins din basmele copilăriei - un loc încântător într-o oarecare măsură și pentru noi, adulții. Peste drum, în Parcul tematic "Povestea Calendarului" de asemenea un loc destinat mai mult copiilor, dar într-o oarecare măsură interesant și pentru adulți, am trecut de două ori - în fugă - prin fața tuturor căsuțelor, fotografiindu-le la exterior și în interior acolo unde am mai găsit deschis. Multitudinea obiectivelor înghesuite în cadrul unei singure zile turistice a făcut să fim puși în situația de a alege unul sau altul dintre obiectivele propuse sau - așa cum a fost cazul celor două amintite mai sus - să alergăm încercând să le cuprindem pe ambele în același prea scurt interval de timp. Aveam la dispoziție mai puțin de o oră (în octombrie, ambele obiective își termină programul de vizite la ora 17.30) pentru a le prospecta pe ambele sau pentru a alege pe cel care ne interesa mai mult. Sinceră să fiu, nu mă interesa nici unul în mod deosebit, dar cum știu că nu voi mai ajunge pe acolo niciodată, din curiozitatea stârnită de atâtea recenzii entuziaste, precum și pentru a putea povesti nepoților mei despre ele, le-am vizitat (cam în grabă) pe ambele și am fotografiat atât cât am putut.

Castelul de lut din Valea Zânelor

Nu pot spune că la Castelul de lut din Valea Zânelor a fost o vizită. Mai curând o raită dată prin curte pentru a vâna câteva fotografii. Nu se vizitează nimic în interior, cel puțin așa era atunci când am fost noi acolo, într-o zi din mijlocul săptămânii, cu mai puțin de o oră înainte de terminarea programului de vizite. Doamna de la casa de bilete a încasat de la noi câte 15 lei/persoană și asta numai pentru dreptul de a călca pe aleile din curte și de a fotografia câte ceva.

Cunoșteam deja amănunte legate de apariția acestui ciudat obiectiv. Ni le repetase și ghidul, în autocar, înainte de a debarca în parcarea aflată aproape de intrare.

În ideea de a construi o pensiune în Țara Făgărașului, niște bucureșteni achiziționează terenul în 2006 și încep construirea castelului de lut abia în 2014. Vreo doi ani au tot lucrat acolo ridicând - din pământ argilos, paie, nisip și apă - o clădire ciudată, cu acoperișuri conțuroase și intrări cu forme neregulate, rotunjite. Ar fi trebuit să aibă 10 camere destinate cazării turiștilor, dar acest fapt nu s-a materializat niciodată. Și nici nu cred că se va materializa atâta vreme cât - așa cum este, fără posibilitatea de a fi măcar vizitat în interior - Castelul de lut din Valea Zânelor este aducător de bun venit, curioșii începând să apară și vestea ducându-se apoi tot mai departe. În curte există și o terasă, câteva tarabe pustii atunci când am fost noi acolo, precum și un mic punct de vânzare suveniruri. Nu era nimeni acolo și de aceea nici nu m-am apropiat de el. De altfel, ce suvenir mi-aș fi putut dori de la Castelul de lut din Valea Zânelor? Fotografiile cu care am plecat de acolo sunt și vor rămâne cele mai bune suveniruri.

Curtea este destul de întinsă, este îngrijită (chiar în acele momente cineva tundea iarba) și probabil mult mai prietenoasă în sezonul cald când - așezat pe un buștean sau pe o bancă la mesele din lemn - te poți răcori cu o bere rece sau poți savura o gustare. O notă aparte este dată de râul care curge în apropiere, un alt punct de atracție vara.

Castelul de lut din Valea Zânelor este un loc original, care vrea să ne introducă într-o lume ruptă din basmele copilăriei, dar... mai e mult până departe. N-aș vrea să revin aici și să plătesc o taxă de intrare de 15 lei doar pentru a savura o cafea sau o băutură răcoritoare. Să mă ierte proprietarii, să mă ierte și vizitatorii care au fost acolo și au fost entuziasmați, dar eu am fost dezamăgită de ceea ce am văzut la Castelul de lut din Valea Zânelor. Oare luna octombrie, vizita într-o zi din mijlocul săptămânii, în ultima oră a programului și goana la care am fost supuși noi, cei care doream să vedem și noul Parc tematic "Povestea Calendarului" poartă toată vina?

Parcul tematic "Povestea Calendarului"

Vizitarea acestui parc tematic nu era inclusă în programul circuitului nostru, dar cum să nu fii curios când vine vorba despre un obiectiv turistic atât de nou? Parcul tematic "Povestea Calendarului" din Porumbacu de Sus a fost inaugurat la 3 iulie 2021.

De la Castelul de lut din Valea Zânelor n-a trebuit decât să traversăm o stradă și deja eram la poarta noului obiectiv. Sunt acolo 12 căsuțe de forme bizare și de culori diferite. Fiecare este dedicată unei luni din calendar și are în fața intrării câteva versuri simple, închinate lunii calendaristice pe care o reprezintă. Pe gardul de piatră, alături de intrare, citim că pe lângă cele 12 căsuțe de poveste, în incintă vom găsi locuri de joacă, zone foto, restaurant, spații de relaxare și jocuri interactive.

Instalată în scorbura unui copac, casa de bilete pe acoperișul căreia, în cuib, o barză își hrănește puiul, este prima care te întâmpină la intrare. Fără jenă, am întrebat dacă pentru o intrare în ultimele minute ale programului de vizitare există o taxă specială (răspuns: NU!) și dacă pensionarii beneficiază de vreo reducere (răspuns: NU!). Taxa de vizitare este de 25 lei/persoană - adulți și 15 lei/persoană - copii (cu vârsta 3-18 ani). Copiii mai mici de 3 ani au acces gratuit.

Am achitat 25 lei și am primit un tichet cu cod de bare, pe care l-am folosit la trecerea prin turnicheții de la intrare. Acest tichet îți permite o trecere unică prin turnicheți, așa încât, dacă ai uitat ceva la mașină și ieși din parc, la revenire trebuie să achiți o altă taxă.

Mi-a plăcut zidul de la intrare, pictat cu floricele, fluturi, păsări și albine, dar și poezia dedicată celor 12 luni ale anului, postată în dreapta. Am fotografiat-o și am analizat-o ulterior pentru că atunci, în goana mare, n-aș fi putut să o fac. Sunt versuri foarte simple, pe alocuri cam chinuite, dar care încearcă să evidențieze specificul fiecărei luni, precum și vechile lor denumiri:

Se înțelege că, atunci când am fost noi acolo, nu era aglometație în parcul tematic. Doar noi, în alergare de la o căsuță la alta, grăbiți să fotografiem și să vedem ce se află în interioarele căsuțelor încă deschise.

Rând pe rând, trecem prin fața celor 12 căsuțe așezate în ordinea lunilor din calendar, fiecare purtând numele popular, arhaic, al unei luni. La intrare, fiecare dintre ele are înscris un catren dedicat lunii pe care o reprezintă. N-am să le reproduc pe toate, deși le-am fotografiat. Aceste versuri simple sunt o bună provocare pentru copii. Le-aș sugera să încerce a memora măcar versurile dedicate lunii în care s-au născut.

Căsuța lunii Ianuarie - Gerar, cu acoperiș alb, amintește de căsuța de turtă dulce din povești și - pentru a nu-i dezamăgi pe copii - chiar adăpostește un mic magazin cu dulciuri. Căsuța lunii Februarie - Făurar, cu ferestre în formă de inimă, amintește de Dragobete și de sărbătoarea dragostei. Era închisă atunci când am fost noi acolo. Nu știu din ce motiv. Poate pentru că și-a terminat programul mai devreme sau poate că - asemenea altor căsuțe - nu este încă amenajată în interior. Căsuța lunii Martie - Mărțișor seamănă cu o ciupercă și este decorată cu ciupercuțe pictate și cu binecunoscutul motiv al mărțișorului - șnurul alb cu roșu - care conturează ferestra. Căsuța lunii Aprilie - Prier, o căsuță ca o stropitoare, este dedicată sărbătorii Învierii Domnului și deci etalează simbolurile Paștelui - ouă vopsite, iepurași, miei, fluturi. Căsuța lunii Mai - Florar, lună dedicată florilor, cum poate fi altfel decât decorată cu flori? Căsuța rorundă, cu flori pe acoperiș, adăpăstește niște birouri, așa încât intrarea (pe care am găsit-o închisă) este mai sobră. Căsuța lunii Iunie - Cireșar, luna de început de vară, este frumoasă, roz, cu multe flori pe acoperiș și cu ramuri înflorite decorând intrarea. Această căsuță, mai încăpătoare decât celelalte, adăpostește magazinul cu suveniruri. Era deschis, dar în graba mea, nu mi-am permis să intru și acolo. Urma căsuța lunii în care m-am născut eu, deci, un motiv în plus să mă grăbesc. Căsuța lunii Iulie - Cuptor, adăpostește un atelier de creație. Acoperită cu iarbă, și această căsuță pare mare privită de la exterior. Spicele de grâu care decorează cele două ferestre rotunde amintesc de lanurile mănoase de grâu care așteaptă secerișul. Căsuța lunii August - Gustar este căsuța acoperită cu petale de Floarea Soarelui. Pe pereții circulari este pictată aceeași superbă floare, iar fereastra rotundă, aureolată cu galben, amintește și ea de soarele fierbinte al verii. Căsuța lunii Septembrie - Răpciune, numită de unii Căsuța Stejar pentru că este amenajată în scorbura unui arbore și este acoperită cu frunze de stejar, este numită de alții Căsuța Ghindă pentru că ar semăna cu o ghindă. Nu se vizitează în interior, șnurul postat de-a curmezișul intrării atenționând asupra acestui aspect. Decorurile specifice toamnei - frunze ruginii, struguri, butoiașe, dovleci și presa pentru must - amintesc de venirea toamnei. Căsuța lunii Octombrie - Brumărel, una dintre cele mai mari, este lăcașul strigoilor. Nu este amenajată în interior și deci nu se poate vizita, dar exteriorul oferă suficiente detalii care să te poarte cu gândul în lumea de groază a strigoilor și a vrăjitoarelor. Căsuța lunii Noiembrie - Brumar, o construcție interesantă, circulară și cu acoperiș rotunjit, este încă una din cele pe care le-am găsit închise. Se pare că și aceasta servește ca spațiu pentru birouri.

Dincolo de zona în care cei mici își pot încerca îndemânarea la tragerea la țintă, cu arcul, se află Căsuța lunii Decembrie - Undrea, cu acoperișul ca un brad împodobit de Crăciun. Globuri, ghirlande de brad, căsuța poștală pentru scrisorile către Moș Crăciun, săniuța trasă de reni și chiar moșul în persoană (cu dimensiuni cam mici) își așteaptă vizitatorii.

Nu trebuie să uit a menționa că în afară de cele 12 căsuțe, în parcul tematic mai puteți găsi un restaurant cu terasă frumoasă. Un afiș informa că "Restaurantul este închis în perioada rece. Vă invităm să încercați plăcintele noastre de poveste și pizza pe vatră la foișorul din spate. " Tot din lipsă de timp, eu nu am ajuns la foișorul din spate și deci nu am degustat plăcintele.

De asemenea, trebuie spus că în perioadele cu activitate intensă, în parc circulă un trenuleț. Contra sumei de 10 lei/persoană, poți face un tur de 4 minute.

Mai trebuie să spun că în Parcul tematic "Povestea Calendarului" sunt amenajate locuri de joacă pentru copii, dar și spații în care te poți fotografia sau îți poți fotografia copiii în frumoase decoruri, imagini care-i va bucura și peste ani.

Așa, în grabă cum a fost vizitat, Parcul tematic "Povestea Calendarului" mi-a plăcut mai mult decât Castelul de lut din Valea Zânelor. Apreciez conceptul original al celor doi sibieni - Anca și David Damian - precum și strădania lor de a-și transpune în fapt ideile.

---

VIZUALIZĂRI: 9824 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI