GRAD SATISFACȚIE
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Azi fiind duminică, m-am gândit să vă mai descrețesc frunțile cu câteva legende și bârfe de pe la Castelul Corvinilor.
Cum s-a construit acest castel? De către cine? Istoria ne spune: de către Ioan (Iancu) de Hunedoara. Legendele străvechi ne spun o poveste frumoasă:
Spun ca zane trei deodat
Trei cetati au ridicat
Una-n Hunead, cealalta
La Gradiste-n deal inalt
Alta Orlea p-un deal mare,
Pe sub care Streiul trece
Cu suvaiturã tare,
Cu pastravi si apa rece.
Când odata se-ntalnira,
De cetati s-au întrebat,
Ceste douã sus sarira
Si superb au cuvantat:
Nostrele cetati pe mane
Ori ajute ori n-ajute
Domnul, gata le vom pune,
Hinedoara spune iute:
Si eu pest-o saptamana
De-mi ajuta Dumnezeu,
Si-mi va fi cu indemana
Voi fini tot lucrul meu.
Iaca dar c-a ei cetate
Buna fu si azi se vede
Dar cazut-au celelalte
Stand zidiri cu iarba verde.
Doua zane intr-acea ora
Fier cumplit aridicara
Iute dupa Hinedoara
Învartind il aruncara
Care catre munti fugise
De mania celor doua
Si la tara mai sosise.
Fierul muntele în doua
L-au lovit si l-au taiat,
D-ice muntele si noua
Se numeste Retezat.
castelulcorvinilorhd.ro/c ... tiidinhunedoara
Masiv și impunător, Castelul Huniazilor este plin și de istorie, dar și de legende. Multe și frumoase. Câteva le-am adus, de pe net, aici, mai aproape de voi, câteva le-am aflat de la ghida noastră cea competentă. Spre exemplu, de ce bat clopotele bisericilor catolice din toată lumea fix la 12:00.
De ce bat clopotele bisericilor catolice din intreaga lume, în fiecare zi, la ora 12:00?
Clopotele din bisericile catolice bat în fiecare zi la ora 12.00 în întreaga lume. Acest lucru se întâmplă neîntrerupt de peste cinci sute de ani şi are o legătură directă cu Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Victoria acestuia la Belgrad, împotriva armatei turceşti condusă de Mahomed al II-lea, în anul 1456, i-a adus voievodului transilvan recunoştinţa întregii lumi catolice.
Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind "cel mai fericit moment al vieţii sale de papa" şi a decretat, printr-o bulă papală emisă pe data de 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase în fiecare zi la ora 12.00. Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oştirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului.
Voievodul transilvan Iancu de Hunedoara a murit însă din cauza ciumei, la câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, în tabăra militara de la Zemun. Mormântul acestuia se află în Catedrala Romano-Catolică de la Alba Iulia, iar pe sarcofagul de piatră al voievodului sunt ilustrate scene de luptă. Pe piatra sa funerară stă înscris "S-A Stins Lumina Lumii". Până şi sultanul Mahomed al II-lea (Mehmed II) i-a adus omagiul său: "Cu toate că a fost inamicul meu, la moartea lui, m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om".
infobrasov.net/de-ce-bat- ... ericolul-otoman
Sau bârfe ale vremii, cum că, lângă camera soției lui Iancu exista un mic alcov, în care Prima Doamnă își primea ”fanii”. După ce-și făcuse datoria față de tron, dând naștere a doi fii, Doamna avea libertatea de-a se distra cu admiratorii săi, pe care, la adăpostul întunericului, îi primea spre desfătare în deplină siguranță. Deci, și pe-atunci exista fenomenul de corupție, căci cum altfel putea închide gurile și ochii pajilor și doamnelor de companie? De aici o fi și numărul mare de vase de băut din Camera Domnițelor?
Deși pe-atunci nu se prea ”purta” curățenia, Doamna Elisabeta Szilagyi a poruncit burlane din bronz pentru scurgerea apei pluviale, văruirea în alb a pereților de Paște și de Crăciun, schimbarea zilnică a ”covorului” de paie din Sala de mese.
Sala Dietei este mare, impunătoare, masivă. Special a fost concepută să fie așa pentru ca cei care intrau să fie copleșiți de măreție și fast și să vrea să se alieze cu un rege așa bogat.
În capelă regăsim blazonul original: Corbul cu inelul în cioc. Și acesta are o poveste:
Legenda corbului:
În anul 1409, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg dăruieşte lui Voicu şi fraţilor săi Mogoş, Radu şi vărului lor Radu, precum şi micuţului Ioan (Iancu) de Hunedoara, castelul şi domeniul Hunedoarei. Se pare, tot atunci, familia înnobilată a primit ca blazon un corb cu aripile uşor desfăcute, care poartă în cioc un inel, pe seama căruia mai târziu au fost plăsmuite o mulţime de legende cu privire la originea familiei şi a lui Ioan (Iancu) de Hunedoara. Dintre aceste legende, cea mai cunoscută este legenda corbului, care apare pentru prima dată în 1484 la curtea regelui Matia (Matei) Corvinul şi a fost creată cel mai probabil de istoricul şi secretarul de curte al acestuia, Antonius Bonfini, ulterior legenda fiind popularizată de cronicarul saş Gaspar Heltai.
Legenda spune că regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, trecând prin Transilvania spre Ţara Românească, a ordonat trupelor sale să ridice tabăra pe malul râului Strei, nu departe de Hunedoara, pentru a se odihni înaintea confruntării cu turcii. Aici, regele ar fi petrecut câteva săptămâni, timp în care, spune cronica, plictisindu-se fără compania plăcută a unei domniţe, regele fiind un fel de Casanova al Ungariei, porunceşte unuia dintre supuşii săi să găsească o domniţă frumoasă care să-i înveselească şi să-i încălzească nopţile. Servitorul, plecat în căutarea unei domniţe, s-a întors cu fata unui boier român de prin părţile Haţegului, Elisabeta Mărgineanu, a cărei frumuseţe l-a copleşit pe regele Sigismund de Luxemburg, aşa că acesta se îndrăgosteşte de frumoasa domniţă. Din nefericire iubirea regelui nu durează foarte mult, doar vreo două săptămâni, până la plecarea acestuia către Ţara Românească. Campania se încheie victorios, aşa că pe drumul spre întoarcere regele îşi aduce aminte de frumoasa Elisabeta pe care o pofteşte la dans. Mare fu mirarea regelui când domniţa se prezentă tot plânsă aşa că o întrebă ce s-a întâmplat. „Mărite rege de ce m-am temut, nu am scăpat. Am rămas grea”. Regele se bucură nespus de mult la aflarea faptului că va avea un urmaş, şi a asigurat-o pe frumoasa Elisabeta, mama micuţului Iancu, că se va ocupa personal de viitorul acestuia. În acest sens, regele îi dăruieşte un inel de aur ca semn de recunoaştere al micuţului şi porunceşte scrierea unui act prin care regele îl recunoaşte pe micuţ ca fiind urmaşul său. Cu graba impusă de circumstanţe, fata este căsătorită cu un nobil refugiat din Ţara Românească pe nume Woyk Buthy. Timpul a trecut şi micuţul Iancu a rămas orfan de tată, Elisabeta fiind obligată să se reîntoarcă cu Iancu la fratele ei Gaspar.
Odată, la vânătoare, legenda spune că un corb a fost ispitit de strălucirea inelului cu care se juca Iancu şi îl fură, băiatul cerând ajutor. Atras de ţipetele copilului, unchiul său Gaspar reuşii să descopere locul în care a zburat corbul, pe care l-a doborât cu o săgeată, recuperând valorosul inel cu care, mai târziu, Iancu a putut să se prezinte la curtea regală. Tot acum, tânărul i-a povestit regelui întâmplarea din copilărie cu corbul care i-a furat inelul, iar regele i-a dat ca blazon tocmai un corb cu un inel în cioc.
De altfel, si numele familiei provine din latinescul „Corvus”, care inseamna „Corb”, o pasare care simboliza cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea si longevitatea.
castelulcorvinilorhd.ro/c ... legendacorbului
Deși eu n-am văzut-o, Castelul avea și o fântână, care asigura necesarul de apă menajeră al locuinței. Că despre băut, apa-i bună doar în șpriț! Și fântâna are o legendă:
Legenda fantanii:
Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa.
Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvantul dat de sotul sãu si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: „Apa ai, inima nu”, ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata.
De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste astfel: „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de langa biserica”. Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Poziția actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.
descopera.info/stiri/lege ... elul-corvinilor
Ar mai fi multe bârfe și legende, dar vă las plăcerea de a le descoperi singuri.
Trimis de Zoazore in 27.03.16 15:29:29
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în HUNEDOARA.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Zoazore); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.75058000 N, 22.88889000 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Castelul Corvinilor, HUNEDOARA" (deja existentă pe sait)
-
Publicat fără PMA std, dar cu mulţumirile şi aprecierea noastră.
Rog așteptați...
@webmaster - Scris cu drag, din plăcerea de-a împărtăși cu voi ce mai aflu!
@Zoazore - Datorita faptului ca cetatea are o sursa de apa in interior - o fantana adanca de 143 de metrii, cei refugiati aici puteau face fata unor asedii lungi atacatorii renuntand pana la urma la asediu. Astfel Cetatea Râşnov si-a dobandit o reputatie de cetate de necucerit.
Legenda fantanii din cetatea Rasnov e cam la fel... (sursa-Internet)
In legatura cu fantana din interior exista o legenda (asemanatoare cu ceea de la Castelul Huniazilor). Astfel legenda spune ca in timpul unui asediu râşnovenii au pus doi prizonieri turci sa sape o fantana in mijlocul cetatii si i-au asigurat ca odata ce au terminat fantana vor fi lasati sa plece. Prizonierii au sapat fantana timp de 17 ani timp in care au scris versete din Coran pe peretii acestuia (vizibile si azi). Soarta lor nu este clara unii spun ca ar fi fost lasati sa plece iar altii ca ar fi fost executati dupa terminarea fantanii.
@dorgo - Mulțumesc, @dorgo pentru vizită și adăugire. tare bine venită este!
@Zoazore -
Cum esti un pic libera cum te pui pe barfa, dar buna, imi placu. Si poate te gandesti sa barfesti mai des ca ne place asa barfa.
@elviramvio - De bârfă... nu mai știu, dar mă paște-un gând de legende, povești...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Castelul medieval al Hunedoarei — scris în 22.07.23 de ams din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Frumos la exterior... păcat ca am intrat... — scris în 28.12.22 de ux128000 din SEBEş [AB] - nu recomandă
- Oct.2022 Cel putin odata in viata trebuie vizitat — scris în 28.10.22 de resita2009 din REșIțA - RECOMANDĂ
- Sep.2021 Castelul Corvinilor — scris în 20.09.21 de nelu73 din AGNITA SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Obiectiv UNIC în Romania. Merita vizitat si revizitat ori de cate ori aveti ocazia — scris în 15.12.20 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2018 Alte asteptari, realitate dezamagitoare — scris în 25.11.18 de alle4295 din TIMISOARA - nu recomandă
- Apr.2017 Castelul Corvinilor cel mai frumos si cel mai infricosator castel medieval din Romania — scris în 21.03.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată