Banffy, fără vampiri dar cu o stafie cuminte

TIPĂREȘTE

Cum naiba intră Mercur ăsta în retrograd tocmai când e vorba despre restaurat castele, conace, când trebuie să promovăm cultura și arta? Hmm...

Nu puteam să ratez Banffy, indiferent de ce găseam acolo.

“Iar mergem la ruine, să mă enervez pe autorități? Ăsta-i castel cu vampiri? /Ei, nu e chiar fosilă, n-are vampiri, cineva se ocupă de promovarea lui”.

De la Delaf - vezi impresii am plecat spre Bonțida, soarele ne era prieten într-o zi de brumar când grânele au fost deja însămânțate și s-au pregătit de iernat. Lipsește zăpada, vremea îmi este complice, mă ajuta să-mi pun planul în aplicare :p

Bonțida e un sătuc aflat la 30 km de Cluj, are doua biserici arătoase, ulițe putine, parcă-am zărit și-o crâșmă dar și magazin sătesc. Aaa, avea și luminițe, se gătise pentru Moș Crăciun :)

Stați, că doar nu mă apucam să scriu aiurea, satul ăsta e foarte important, anual ajung aici zeci de mii de tineri, numeroși artiști, sute de studenți din Europa, Castelul Banffy este patronat spiritual de Principesa Margareta a României, Charles al Angliei a fost cucerit de arhitectura clădirilor iar de câțiva ani se organizează în grădina Banffy Festivalul Electric Castle, în luna lui cuptor.

Mii de tineri invadează satul, toate casele modeste ale sătenilor sunt ocupate de iubitori de muzică. Dar nu numai camerele din sat, corturile sunt locurile de cazare preferate de tineri, pe parcursul celor câteva zile și nopți. Buluceală, distracție tinerească, cei cârcotași nu prea au ce cauta la festival, unii dintre noi au uitat de nebuniile tinereții și pot interpreta răutăcios atmosfera “electrică”.

Înaintam încetișor prin sat, GPS-ul ne-a condus până în fața porții Banffy. Yupi! Nu e ruină, se lucrează la clădiri, e deschis publicului larg, zilnic între 9-19, biletul de intrare costă 10 lei, un nene a rupt biletele, ne-a dat o hartă și minunea s-a întâmplat: eram acolo :D

O să atașez poză cu prețul biletelor, cu reducerile de acolo.

Despre trecut am furat niște date „tehnice” de pe net:

Fundația Transylvania Trust depune eforturi pentru a promova castelul, pentru a atrage fonduri și vizitatori. Sunt readuse încetișor la viață ruinele, este refăcut acoperișul clădirilor, 8 camere se închiriază deja, Cafeneaua Culturală este gata, Capela era parțial refăcută, se lucra la podea.

În camerele din clădirea porții funcționează un mic muzeu în care sunt expuse statui (sau doar o parte din cea ce a mai rămas din ele) care decorau pe vremuri castelul.

Blazonul familiei era un grifon cu săbii, a „dispărut” și ăla, se afla pe poarta de la intrarea în Curtea de Onoare. Multe obiecte valoroase au fost distruse sau ciordite.

În partea stângă se aflau atelierele, camerele angajaților și grajdurile iar în dreapta se adăposteau trăsurile. Stânga era refăcută parțial, se lucra în interior, dreapta e încă o ruină dar se va reface și acolo.

Deasupra clădirilor Curții de Onoare au existat 37 de statui din piatră, singura „supraviețuitoare” este cea care-l reprezintă pe Helios conducând carul soarelui, l-am văzut deasupra intrării în grajd. În interior exista o fântână ce reprezenta un cal prin ale cărui nări curgea apă într-un bazin. Ei bine, statuia am zărit-o în muzeu, a fost descoperită într-o pivniță.

Centrul Arts and Crafts este fosta reședință a familiei, în clădire sunt expuse lucrări ale unor artiști dar și expoziții temporare.

Fațada romantică a ultimei clădiri din dreapta strălucea în soare, avea culoarea mierii.

În clădirea cafenelei era și toaleta (era curată, mi-a zic C.), tot acolo era și Turnul Înclinat, fostul orologiu al castelului.

Lacul părea mai mult o baltă dar era curat și frumușel, era înconjurat de iarbă, iar pe latura stângă și pe fundal erau copacii chelioși.

După imensitatea asta de teren erau niște porți și un gard din sârmă, acolo se țin concertele din luna iulie, câteva rămășițe din scenă erau lăsate-n grădină. În august și septembrie se organizează tabere studențești de restaurare și ateliere de cercetare arheologică. E ceva de genul „Educație prin restaurare și restaurare prin educație”, idee premiată și de U. E.

Așa cum v-am spus, se poate înnopta acolo, în clădirea renovată, mai sus un pic de grajuri. Dar... prin castel umblă o fantomă, acesta e bântuit. O prințesă care locuia în castel în vremuri demult apuse, avea un iubit din sat. Un grăjdar a văzut-o când se furișa nopțile afară din castel, ea l-a sedus și l-a înjunghiat. Bietul băiat, bântuie castelul neîncetat =))

Grădinile? Ce englezesc, franțuzesc, baroc sau nebaroc? Arborii seculari au fost puși pe foc, au încălzit oasele hoților, arbuștii au dispărut, să sperăm că va fi refăcută și grădina, cândva :)

Banffy a fost folosit ca decor pentru filmarile la "Padurea spanzuratilor", în regia lui Liviu Ciulei. Era nevoie de foc, incidentul ocupa doar cateva minute în film, ei au aprins una dintre cladiri dar distrugerile provocate au fost masive :(

Înainte să ajungem noi acolo, plecase contesa. Cum care contesă? Una dintre moștenitoare, neamurile îi sunt stabilite prin Franța și SUA. Dar acestă contesă colaborează cu Fundația, mai doarme uneori la castel, nu-i e frică de stafie.

Din estimările doamnei, fix peste 20 de ani va fi gata reabilitarea totală, strălucirea ansamblului va fi la fel ca altădată. La fel și grădinile.

Castelul Banffy de la Răscruci avea porțile închise, l-am văzut doar de pe șosea.

Dezamăgirea mea a constat doar în faptul că iar m-am lovit de indiferența celor îndreptățiți să ia măsuri pentru promovarea și refacerea locurilor de și cu valoare din România, adică a autorităților „competente”, a celor plătiți din banii mei, ai tăi, ai noștri.

Când mă gândesc la cataroaiele ruine din alte țări, cele pentru care turiștii achită bani frumoși, mă ia capul...

Eu recomand cu drag Banffy, sunt curioasă dacă Mercur devine progresist, s-o fi săturat și el de retrogradare...

---

VIZUALIZĂRI: 1246 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI