Istorie cu parfum la castelul Pelişor.

TIPĂREȘTE

Aflasem că la castelul Pelişor din Sinaia, în perioada iulie- septembrie este deschisă o expoziţe de sticluţe vechi de parfum, multe din ele aparţinând reginei Maria. Expozţia ca expoziţia dar mai vroiam sa vizitez castelul, această bijuterie art nouveau, construit de regele Carol I în apropierea Peleşului pentru tinerii căsătoriţi principele Ferdinand şi principesa Maria. A fost decorat sub stricta îndrumare a principesei Maria şi respiră prin toţi porii bunul ei gust şi simţul artistic desăvârşit. Îl văzusem împreună cu castelul Peleş de două-trei ori, ultima dată acum vreo zece ani dar lipsa fotografiilor mi-au estompat amintirile. De data asta, fie ce-o fi, eram hotărâtă să plătesc taxa de fotografiere.

Taxa de vizitare a expoziţiei plus castelul Pelişor (exclusiv castelul Peleş) este de 20 lei pentru adulţi şi 10 lei pensionari (ura!), elevi, studenţi şi 32 pentru fotografiere (aoleo!). Există şi tarife combinate pentru cele două castele cât şi pentru tururi individuale sau ghidate. În privinţa programului de vizitare, vara (1 mai- 15 sept), luni închis, marţi de la 11-16 iar de miercuri până duminică între 9-16. Cum pe net sunt si informaţii contradictorii nedatate cum că marţea ar fi închis, cel mai bine ar fi să telefonaţi la 0244-310918.

Una din primele amintiri din copilărie este despre moartea reginei Maria în iulie 1938. Aveam trei ani jumătate eram cu familia la ˝băi˝ la Târg Ocna (Bacău) şi spre prânz tata a venit din oraş cu un ziar în mână. ˝A murit regina˝. Mama a izbucnit în lacrimi, sora-mea a scăpat pe jos farfuria cu caise, părinţii au oprit patefonul şi toată ziua a fost mare tristeţe în casă.

Casa Regală a României împreună cu Muzeul Parfumurilor a organizat o expoziţie pentru a comemora 140 de ani de la naşterea reginei Maria. Expoziţia se află în salonul dela parterul castelului. În vitrinile înşiruite dealungul pereţilor sunt expuse 1000 de sticluţe din care majoritatea, după grosimea sticlei de Baccarat, forma dopului, etichetă, se vede că aparţin sec. XVIII şi XIX. Pentru cunoscători sunt expuse liste cu denumirea, producătorul şi anul lansării parfumului. Am recunoscut nume ca Guerlain, Caron, Patou, Dior, Rochas, Nina Ricci, Bourjoi, Lanvin. Am reţinut sticluţa în care fusese esenţa utilizată în 1820 de Pauline Bonaparte cât şi parfumul preferat al lui Napoleon Bonaparte, cea livrată reginei Maria de Parfumeria Regală în 1922, o esenţă Haubignant din 1912, parfumul prinţesei de Monaco Grace Kelly. În unele sticluţe mai erau câteva picături îngroşate de timp din parfumurile utilizate acum 100 de ani. M-a intrigat ca erau şi parfumuri fabricate după anii ´40 şi mai târziu de la noi la Macul Roşu şi Miraj. Prin anii 60 soţul mi-a făcut cadou un parfum Jubileu fabricat de Miraj pe care l-am găsit în catalogul expoziţiei.

Regina Maria a folosit zeci de ani, un singur parfum, o esenţă de iris şi violete numit Mon Boudoir. Se spune că timp de zece ani după moartea ei, în Salonul de Aur unde s-a săvârşit, în luna iulie, apărea un persistent parfum de violete şi chiar şi în timpurile noastre în preajma zilei în care a murit, salonul este inundat de o undă de parfum de violete. Scriitorul Sergiu Ruba care a studiat fenomenul a scris în romanul său Doliu violet că parfumul nu se deplasa înafara Salonului de Aur chiar dacă uşa masivă era deschisă. Muzeografii castelului Peleş l-au perceput uneori chiar după peste 70 de ani şi îl consideră un fenomen esoteric inexplicabil. După moartea reginei esenţa Mon Boudoir a fost retrasă din fabricaţie iar celebra casa Houbigant a ales-o pe regina Maria ca emblemă a parfumurilor sale.

Am ales să scriu despre această mare suverană din trei motive: primul este că cei care au făcut şcoala după 1950 au avut parte de o mistificare programată a istoriei, autor fiind celebrul Mihai Roller.Tot ce era legat de regalitate sau perioada interbelică era negat şi defăimat; al doilea motiv este că nu poţi scrie despre Pelişor, reşedinţa de suflet a reginei Maria fără a aminti câte ceva din covârşitoarea ei personalitate; al treilea este că exact peste două zile pe 18 iulie se împlinesc 77 ani de la decesul ei în castelul pe care l-a iubit atât de mult. Despre cea mai frumoasă regină din Europa din prima jumătate a sec. XIX, despre personalitatea ei fascinantă care a depăşit graniţele ţării, despre implicarea ei internaţională în făurirea României Mari, despre dăruirea cu care ca infirmieră a ajutat răniţii de pe front, despre talentul deosebit de scriitoare, despre relaţia cu regele Ferdinand şi copiii s-au vărsat la noi şi în străinătate râuri de cerneală.

Maria, de origină engleză a fost prin tată nepoata directă a reginei Victoria a Marii Britanii şi prin mamă nepoata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. La 16 ani a fost adusă în România unde i se aranjase căsătoria care a avut loc în 1892 cu Ferdinand, moştenitorul coroanei. După moartea regelui Carol I, Ferdinand şi Maria au fost încununaţi ca regi în Alba Iulia. Tanăra principesă şi apoi regină încă de la început s-a integrat susţinerii intereselor ţării, urmărind întărirea legăturilor cu Anglia şi Franţa. A fost artizana intrării României în război alături de Antanta, care promisese sprijin în făurirea României Mari. În timpul Conferinţei de Pace din 1919 de la Paris a susţinut o activitate diplomatică intensă, determinându-i pe preşedinţii Clemenceau (FR) si Wilson (SUA) sa recunoască statul român reîntregit. În timpul războiului a activat cu mult devotament ca infirmieră în spitalele din Moldova, fapt care i-a atras denumirea de ˝ mama răniţilor˝. După moartea regelui Ferdinand, fiul ei regele Carol al II-lea, a îndepărtat-o din viaţa politică silind-o practic la un surghiun la Balcic şi Bran. A murit la 62 de ani în Pelişor, în Salonul de Aur, după doi ani de suferinţă fiind răpusă de cancer la ficat. A fost o mare iubitoare şi colecţionară de artă, susţinând tinerele talente cu burse de studii în străinătate. Ea însăşi avea un talent literar deosebit, scrierile sale memorialistice de o mare forţă şi sinceritate, rezistând probei timpului. A fost iubită de popor si urâtă de unele cercuri politice de atunci şi de mai târziu. Puterile Centrale (Germania, Austro- Ungaria, ) presa de scandal şi mai târziu cea comunistă au încercat să-i distrugă figura luminoasă. Spuneam că a fost căsătorită prin aranjament matrimonial fără a exista atracţie sau compatibilitate între ea şi Ferdinand. În anii tinereţii, fiecare dintre ei a avut viaţa lui personală dar după ce s-a instalat maturitatea între ei s-a stabilit o prietenie solidă care a ajutat enorm în problemele spinoase ale noului stat român. A avut şase copii: Carol care i-a succedat lui Ferdinand la tron, Elisabeta, devenită prin căsătorie regină a Greciei, Marioara regină a Jugoslaviei, Nicolae, Ileana care a trecut la viaţa călugărească sub numele de maica Alexandra şi Mircea, mort la trei ani de febră tifoidă. Şi-a iubit mult copiii şi moartea micuţului Mircea a fost o lovitură grea pentru regină iar relaţia proastă cu fiul ei regele Carol al II lea i-a produs multă suferinţă. Totuşi firea copilăroasă, pasională, uneori superficială, aptitudinile artistice şi viaţa personală tumultuoasă n-au lăsat loc pentru supravegherea educaţiei disciplinate a unor viitori regi. Prin testament regina Maria a cerut ca trupul să-i fie înmormântat la Curtea de Arges alături de Ferdinand iar inima la Balcic în capela Stella Marris de pe malul mării. Inima îmbălsămată invelită într-un steag dublu al Marii Britanii şi al României a fost aşezată într-o casetă de argint care la rândul ei a fost pusă în altă casetă de argint aurit încrustată cu pietre preţioase. În urma retrocedării Cadrilaterului, inima a ajuns la Bran în capela ˝ Inima reginei Maria˝ construită de fiica sa Ileana, într-un sarcofag de marmură. În 1968, comuniştii au profanat sarcofagul, au scos casetele în care era depusă inima şi le-au trimis la muzeul de Istorie. Astăzi cele două casete sunt expuse publicului în muzeu dar inima este depozitată în pivniţă într-o cutie de pantofi după unele ziare, respectiv mai credibil, într-o cutie metalică zidită în peretele depozitului, după spusele muzeografilor. Au început demersurile pentru ca inima acestei fascinante regine să fie înapoiată familiei regale.

M-am gândit sa ataşez acestui review câteva fotografii cu sticluţele de parfum originale dar şi portretele reginei şi ale copiilor, cele mai multe pictate de Antonio Argani, pictorul palatului, urmând ca în episodul următor să vă prezint încăperile castelulului Pelişor.

- va continua-

---

VIZUALIZĂRI: 2265 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI