Popas la Ansamblul Arhitectural de la Brebu

TIPĂREȘTE

Am coborât de la Crucea Domnitorului din Meliceşti 8 km pe DC5 până în Telega. Aveam un uşor sentiment de insatisfcaţie că o asemenea mărturie a primei călătorii a prinţului Carol I în judeţul Prahova, este neîngrijită şi lăsată de izbelişte şi nici nu e trecută pe lista monumentelor istorice.

Din Telega am luat-o pe DJ 214, doar 11 km spre Brebu trecând prin Doftana. Stiam că celebra închisoare construită în 1895 pentru ocnaşi s-a transformat în puşcărie atât pentru liderii comunişti uneori închişi pentru delicte de drept comun (Gheorghiu-Dej, Ceauşescu, Ilie Pintilie, Gh Apostol, Moghioroş) cât şi legionarii Cornel Zelea Codreanu, Horia Sima.

După instaurarea regimului comunist a devenit muzeu vizitat de pionieri şi oameni ai muncii. Din 1990 închisoarea a fost închisă. Deşi este declarată monument istoric este într-o stare avansată de degradare cu zidurile prăbuşite şi năpădite de buruieni. Sentimentul meu de nemulţumire a crescut. În goana după bani şi afaceri, ne văităm că ni se distruge identitatea naţională dar noi ne neglijăm singuri mărturiile istorice, bune, rele, aşa cum au fost. Ce identitate poţi avea fără soclul dat de cărămizile istoriei?

Nemulţumirea mea s-a risipit pe măsură ce cerul s-a înseninat şi rulând pe şoseaua împădurită am ajuns la Brebu, punctul terminus al excursiei noastre.

Câteva generalităţi.

- Comuna Brebu este compusă din patru sate:Brebu Megiesesc, Brebu Manăstirei, Petriceaua şi Podul Cheii. Are 7200 locuitori, moşneni din tată în fiu şi dealungul timpului s-au bătut să rămână liberi. Reşedinţa comunei e Brebu Mănăstirei (3300 locuitori, altitudine 500m). La capătul străzii principale se află Ansamblul Arhitectural de la Brebu.

- Eşti mirat că treci prin două sate Brebu Megiesesc şi Brebu Manăstirei fără a fi despărţite între ele decât de un indicator comunal. Până în 1650 era o singură comună Brebu locuită de megieşi, oameni liberi. La construcţia mănăstirii Brebu, Matei Basarab, dorind s-o înzestreze cu pământuri a cerut oamenilor să renunţe la moşia lor, dându-le un teren echivalent spre Băicoi. Cum ei au refuzat, domnitorul le-a ars casele ca să-i transforme în clăcaşi fără proprietăţi.

Abia după moartea lui Matei Basarab, următorul domn Constantin Serban Voievod, (fiul domnitorului Radu Serban) la 12 iunie 1654 face dreptate oamenilor dar, spre a nu defavoriza cu totul mănăstirea, a împărţit comuna în două: Brebu Megiesc şi Brebu Mănăstirei, practic o divizare artificială, pe o axă longitudinală nord-sud, dealungul râului Doftana.

Din cauza conflictelor dintre localnici şi mănăstire, întregul ansamblu nu a mai prezentat interes, nu s-au plătit dări şi s-a ruinat. Constantin Brâncoveanu prin două acte administrative emise în 1690 reconfirmă vechile privilegii mănăstireşti şi scuteşte de dări 52 de localnici pentru a încheia lucrările de finisare a bisericii.

Cum conflictele au continuat, în 1750 manăstirea a trecut sub administraţia Eforiei Spitalelor. Totuşi toate aceste eforturi nu au ajutat mănăstirea devastată de cutremurul din 1802, astfel încât în 1864 în urma secularizării averilor mănăstireşti, rămânând cu un singur monah, a fost desfiinţată.

Ulterior mănăstirea a fost transformată în biserică de mir iar Casa Domnească în internat de eleve orfane. După ample restaurări coordonate în perioada 1930-1939 de Nicolae Iorga şi apoi între 1953-1960 de mari specialişti, întregul ansamblu a fost refăcut după tiparele iniţiale. Din 1971 devine muzeu de artă feudală.

- În privinţa vechimii asezării sunt mai multe teorii. Brebu fiind aşezat la încrucişarea unor drumuri comerciale între Braşov şi Ţara Românească este menţionat în documente încă de prin 1550. Pe de altă parte este pomenit numele Basarabilor, aşa că ar fi putut exista încă de la înfiinţarea Ţării Românesti prin 1310-1350. Numele ar proveni de la breb (castor), rozătoare foarte răspândită local cu o sută de ani în urmă, al florilor de brebenel sau al unui răzeş care a locuit în aceste locuri şi pe care-l chema Breb.

-Matei Basarab a domnit între 1632-1654 şi a fost cel mai mare ctitor al Tării Româneşti ridicând 46 biserici. Despre el, C. Giurescu scrie ˝viteaz ostaş, ctitor desăvârşit, tipul reprezentativ al domnului de ţară˝. Soţia sa Elina Doamna, soră cu Udrişte Năsturel cel mai mare cărturar al timpurilor, a avut o influenţă remarcabilă în reformele culturale ale timpului. A fost numită de˝N. Iorga ˝patroana literară a Tării Româneşti. ˝ Ce scrie Iorga despre Matei Basarab? ˝... el avea scopurile sale scrise pe steagul pe care-l desfăşura chemând ţara în jurul lui, el voia să aducă înapoi trecutul de bogăţie, de cinste, de putere şi de învăţătură˝

-Atrasi de frumuseţea locurilor pictori celebri au imortalizat peisajul şi ctitoria medievală. Este vorba de Sava Henţia care a pictat altarul mănăstirii şi care a locuit în comună 20 de ani, avându-l des ca invitat pe Nicolae Grigorescu. Stefan Luchian a pictat case, peisaje şi costume ţărăneşti scriind ˝La Brebu m-am închis în lumină˝

-Statistic vorbind despre Brebu, Manastire şi Casa Domnească s-au scris pe AFA 10 reviewuri şi despre Valea Doftanei 111 (impresii turistice, cazare şi unde poţi mânca). De ce atâta afluenţă de turişti pe Valea Doftanei? Doar nu e Valea Prahovei. Tocmai. Valea Doftanei e aproape de Bucureşti, Braşov, Ploieşti şi având o şosea bine întreţinută, traficul nu e aglomerat. E multă linişte, şoselele sunt umbrite de păduri de foioase, ai obiective turistice interesante de vizitat şi într-o excursie de o zi ţi-ai spălat creerii de stresul cotidian şi curăţat plămânii de aerul poluat al oraşelor mari.

Spuneam că despre Manăstirea Brebu şi Casa Domnească s-au scris 10 impresii de către unii din cei mai apreciaţi useri, nu-i citez, îi ştim cu toţii. Nu vreau să fac copy-paste din reviewuri sau wikipedia, ci să folosesc ca sursă de informaţii atât observaţiile personale, unele oferite de ghidul local cât şi de un pliant al Muzeului Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Ansamblul arhitectural de la Brebu

Este format din din biserică, turnul clopotniţă, zidul de incintă şi casa domnească. Este unul din cele mai importante monumente realizate în timpul domniei lui Matei Basarab şi ajungând în paragină, a fost terminat de Constantin Brâncoveanu în 1690. Lucrările au început cu Casa Domnească şi zidul de apărare, biserica fiind construită mai târziu, data exactă fiind discutabilă.

-Biserica cu o amprentă de 30x10m este închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Este inspirată din planurile mănăstirii Dealului din Târgovişte şi Gura Motrului- Mehedinţi. Construcţia bisericii a început înainte de 1640 pentru că într-un act domnesc cu pecete se pomeneşte că mănăstirea Brebu era deja ridicată din temelii de Matei Basarab, fapt întărit în 1641 de Patriarhia din Constantinopol. Pisania din pronaos contrazice această dată spunând că a început zidirea bisericii în anul 7158 (1650) - poate atunci a fost terminată? -, cercetătorii au ce lămuri.

Zidurile din piatră de râu şi cărămidă au grosimea de 2m la temelie.

Pronaosul este format din două părţi inegale despărţite de stâlpi cu arcuri masive. Altarul semiboltit este pictat de Sever Henţia ucenic al lui Gh. Tattăascu şi Th. Aman şi cu toată trecerea timpului urmele picturii sale se mai văd. La exterior biserica este placată cu cărămidă aparentă cu decoraţiuni.

-Turnul clopotniţă cu o înălţime de 27m este una din cele mai reprezentative realizări ale evului mediu. Avea un rol defensiv având prevăzute la nivelul doi şi trei metereze de tragere şi la al patrulea etaj, sub acoperişul curbat, spaţiul clopotelor. Pe sub el se intră în spaţiul medieval Brebu.

-Zidul de incintă bine conservat are deasemeni rol de apărare, înălţimea lui fiind de 6m. Este construit din piatră de râu având prevăzute firide pentru tragere în caz de atac. Se cunosc desele conflicte dintre Matei Basarab şi domnitorul Moldovei Vasile Lupu care dorea tronul Ţării Româneşti pentru el sau fiul său.

-Casa domnească, de mari dimensiuni (12x30m) este una din cele mai vechi şi importante construcţii laice din Ţara Românească. Este alcătuită din 10 încăperi ridicate pe două pivniţe. Un pridvor brâncovenesc şi un foişor sunt caracteristice stilului epocii. A fost concepută ca reşedinţă temporară a familiei domnitoare dar împrejmuită de zidul de apărare şi alături de turnul defensiv era un loc de refugiu în caz de război. Casa domnească şi zidul de apărare au fost ridicate înaintea mănăstirii şi a turnului clopotniţă.

În încăperile Casei Domneşti de la Brebu, Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova a deschis în 1971 o expoziţie de artă medievală cuprinzând icoane pictate pe lemn cu foiţă de aur sau ferecate în argint şi alte obiecte bisericeşti, veşminte de epocă brodate cu fir de aur sau argint şi decorate cu pietre semipreţioase, bijuterii (paftale, cercei, inele de sigiliu, coliere), arme albe şi de foc, mobilier, manuscrise şi cărţi din primele tipărituri în limba româna scrise cu alfabet chirilic. Cele mai valoroase sunt Cazania lui Varlaam scrisă în 1643 sub Vasile Lupu, Biblia lui Serban Cantacuzino din 1688. Tiparniţa de la Brebu a fost adusă de la Kiev de mitropolitul Petru Movilă şi a fost folosită de mitropoliţii Antim Ivireanu şi Dosoftei.

Am părăsit incinta Ansamblului Arhitectonic de la Brebu cu satisfacţia că am vizitat un loc superb, îngrijit, ordonat, o încântare, o ghidă competentă dornică să te informeze cu cât mai multe amănunte pe care nu le găseşti în documentarea scrisă. Am regretat că nu am avut la mine reportofonul pentru că memoria mea nu face excepţie de la regula de aur a seniorilor.

Revenind la prima frază din acest review referitor la Crucea Domnitorului, închisoarea Doftana, chiar şi băile Telega (astăzi nefuncţionale) mă întreb iar, de ce nu ne protejăm identitatea naţională prin întreţinerea monumentelor istorice? Mulţi dintre noi trăiesc fără rădăcini, doar pentru bani şi afaceri, neştiind de unde vin. Nu sunt bani ni se răspunde. Oare 0.000X din PIB ar fi prea mult?

WEB, dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=7M071yOlnnM

Un loc superb de linişte şi reculegere

Vizitarea acestui obiectiv medieval este o încântare, punându-ne faţă în faţă cu monumente istorice unicat construite cu 400 de ani în urmă.

---

VIZUALIZĂRI: 1865 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI