GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Casa de vacanță Alexe [Pardina, TL](încă) NECLASIFICATĂ / MENIU
La Casa Alexe din Delta Dunarii, am gasit pestisorul de aur
Intr-o zi calduroasa de vara am primit invitatia unui cuplu de prieteni ca sa mergem in Delta pentru un weekend. Cum serviciul nu ne permitea, am acceptat sa plecam pentru o zi si o noapte, undeva in zona Pardina, la o partida de pescuit.
Tot pe noi a picat alegerea cazarii in zona. Am cautat pe internet si am gasit o vila cu piscina si conditii excelente insa nu era decit o camera libera si noi eram doua cupluri. Am gasit libera Casa Alexe, cam primitiva dupa pozele din prezentare insa am zis ca nu mor daca dorm acolo o noapte.
Ne-am anuntat prietenii ca am rezolvat problema cazarii asa ca dupa ce am imprumutat citeva undite de la altii care nu pescuiau weekendul ala, am purces la drum. Dupa vreo doua ore am ajuns la Braila unde am trecut Dunarea cu primul bac si am debarcat la Macin. Am mai mers inca doua ore pina la Tulcea unde am urcat iar pe bac, am trecut bratul Sf. Gheorghe si am ajuns la Tudor Vladimirescu. Nu la personajul istoric ci in localitatea cu acelasi nume. :D
Si de acolo ,printr-un praf groaznic am mai mers o bucata de drum pina ne-a oprit Politia de Frontiera ca sa ne verifice actele si sa noteze numerele masinilor intr-un caiet. Fac o paranteza si va intreb daca stiti poanta aia cu "doi olteni trecura Oltul si'napoi trecura doi, citi olteni trecura Oltul, inainte si'napoi?”
Uite-asa noi am trecut 2 masini si ne-am intors doar cu una. Dar mai asteptati putin ca sa aflati povestea...
Trecem de politie, apoi pe linga o ferma agricola in Cetalchioi (ptiu, ca mi=am scrintit limba de cite ori am pronuntat numele acestei localitati), pe linga un bloc linga care pastea un cal... si intrebind din om in om (bineinteles ca n-am intilnit mai multi de doi) am ajuns la Casa de vacanta Alexe.
Dupa ce am sunat la sonerie, adica claxoane de masini si chiuituri la poarta, s-a itit un cap sperios de coppil. Apoi a chemat-o pe sora lui ceva mai maricica, sora ce a facut oficiile de gazda, adica ne-a deschis poarta, ne-a invitat sa vedem casa, ne-a lasat sa alegem camerele dupa care si-a cerut scuze ca parintii lor nu sint acasa, erau la o nunta sau ceva de genul.
Cele doua camere disponibile erau despartite de un hol care mai promitea si o baie. Dau sa deschid usa... nu am avut ce deschide, era doar draperie. Bag capul dincolo de draperie si m-a incintat peisajul. Mi-am adus aminte de casa bunicilor cu camere in care se simtea un iz de naflalina, unde peretii erau acoperiti de covoare sau carpete, nelipsita lada de zestre era si ea prezenta in decor. Tabliile patului (unul dintre multele paturi din camera) erau pictate manual cu niste floricele colorate. Lenjeriile si fetele de perna erau tot ca pe timpuri, marginite de o dantela crosetata de mina cit si o broderie. Asta din urma era facuta la masina de cusut ca m-am uitat special.
Pe o comoda era un televizor pe care trona nelipsitul peste de sticla. Dusumelele erau acoperite cu covoare de iuta peste care erau asternute ,niste presuri pentru a le proteja iar tavanul era captusit cu stuf. Mai multe o sa vedeti in poze ca nu mi-ar ajunge spatiul ca sa descriu toate ornametele vechi autohtone cit si noi, de origine turceasco/ chinezeasca.
Baia era compusa dintr-un vas de wc, o chiuveta, o cada cu dus si niste galeti cu apa, somoioage si mopuri, pe linga niste prosoape cam uzate si cam prea colorate, atirnate in cuiul de pe usa. Am aflat ca apa curge intre 7 si 10. Sa vedeti patanie mai incolo.
Bucataria era dotata cu un aragaz ce vazuse vremuri si mai bune, un raft cu diferite oale si farfurii, pahare si tacimuri, descompletate dar suficiente cit sa te descurci. O masa mare si doua canapele si un fel de rezervor de apa deasupra unei chiuvete, incheiau dotarile bucatariei.
Afara mai era o masa si niste scaune, un gratar pentru turisti iar dincolo de gard se afla o alta casa in care locuiau cei care aveau in grija pensiunea, stapinul original fiind plecat de multi ani din tara.
Am dus bagajele in casa, ne-am impartit camerele si am plecat fuguta la pescuit. Dunarea curgea peste drum de casa iar de pe malul cealalt se iteau granitele Ucrainei. Semnal la telefon era mai mult pe roaming.Atentie!
Am petrecut un apus de soare pe malul unui canal, sotul din cuplul de prieteni era client vechi la pescuit in acea zona asa ca ne-am dus pe unde ne-a ghidat el.
Am prins niste pesti nu mai mari decit o palma dupa care foamea ne-a alungat la casuta ca sa facem gratar. Intre timp sosisera si cei care administrau pensiunea si ne-au dat toate cele pentru gratar (lemne, vatrai, etc) si la urma au adus si ei peste pe linga pastramele, puii si cirnatii nostri si am stat la masa impreuna, am pus totul la comun. Bineinteles ca pestele lor era mai de soi ca al nostru asa ca am facut schimb de provizii. Ei erau satui de peste si noi satui de cirnati.
Am pus muzica, am dansat atit pe ritmurile acesteia cit si pe ritmul alert impus de tintarii altoiti care isi facusera aparitia si ne ciupeau chiar si prin treningurile groase. Intre orele 19 si 22 sa nu stati pe afara. Tintarii aia nu au auzit de Autan asa ca "ne-au dat de ne-a julit", vorba unui tinar de-acum celebru.
Dupa masa si dans, a urmat somnul. NU prea a fost liniste ca a latrat un catel de l-as fi luat de coada si l-a fi dus la Dunare... dar sint cu mila de animale. Greierii faceau alta galagie asa ca n-am putut dormi prea adinc si am putut auzi cum un soricel fermecat rontaia ceva pe sub pat. Am facut noi un zgomot ca sa il alungam insa dupa citeva secunde de panica, se lua din nou de rontait. Asa ca greierii, catelul si soricelul au facut un trio de toata frumusetea. Dimineata am adormit si noi astfel ca pe la 9 si jumatate, cu periutele de dinti si prosoapele personale pe dupa ceafa ne ducem catre baie. Aici, vorba alora de la tv Shoc, Shoc, Shoc!!! (si groaza, completez eu):) Nu curgea nici picatura de apa. Nu era nici o galeata pe undeva... ca sa poti turna in wc in caz ca te taia vreo nevoie. Cu apa minerala din sticle ne-am spalat pe dinti si cu vezicile pline am plecat la pescuit. :(nu inainte de a plati cazarea pentru ca urma ca in seara aia sa plecam spre casa iar prietenii nostri mai ramineau vre citeva zile.)
Pe la ora 16 ne-am strins sculele si ne-am pregatit de drum, pentru ca la ora 19 era ultimul bac, insa cei de-acolo ne-au zis ca ultimul nu circula intotdeauna daca nu este plin. Si de frica am zis ca mai bine sa ajungem mai devreme. Iesim cu masina de pe canal si dragul meu prieten (la vremea aia ne cunosteam doar de 3 saptamini) ma intreaba daca vreau sa conduc. Nu mai sofasem de ani buni... asa ca am acceptat propunerea lui mai ales ca drumul era liber si fara obstacole. De cind ati citit rindul precedent si pina la asta, eram rasturnati intr-o cascadorie groaznica, (in bot, peste cap si apoi pe roti) cu masina facuta praf si eu ingrozita ca am distrus averea omului iar el ingrozit ca nu cumva eu sa fi patit ceva. Cind a vazut ca imi iau miinile de la ochi si ma uit infricosata spre el, m-a intrebat daca sint bine, am facut semn din cap ca da si am iesit din masina. Mai departe, la o distanta de 2-3 metri era Dunarea... Lastarisul de pe marginea canalului a fost pe post de tampon si a impiedicat rostogolirea masinii in apa. Ca acum ma comemorati de 3 luni. :P
Sar peste restul povestii ca nu isi are locul aici si dupa ce prietenii nostri ne-au recuperat de pe drum, ne-am dus inapoi la pensiune. Bacul se dusese de mult. Gazdele s-au ingrozit de patania noastra si ne-au spus ca ne pot da camera pentru noaptea respectiva pentru ca urmatorii turisti urmau sa vina abia a doua zi. Doua ore ne-am curatat cioburile infipte in piele apoi am urmat ritualul din seara precedenta: gratar, muzica, antren, vestitii tintari, mai putin ciinele care a fost dus in curtea interioara si soarecele care o fi murit de frica la cit am ris noi in noaptea respectiva. (dupa ce am facut cite un dus corespunzator si am abuzat de apa ca sa recuperam si pe aia ce n-am avut-o dimineata)
De ce am zis de pestisorul de aur? Pentru ca in noaptea aia, printre risete si povesti aud ceva de genul;
- Iubire, stiu ca e prea devreme, dar ai vrea sa fii sotia mea?
- CEEEEEEEE??? Ma, tu te-ai lovit la cap in accident? Daca ai vreo buba la cap si acum vorbeste gura fara tine?
- Nu, nu vorbeste gura fara mine, sint constient de ceea ce te-am intrebat.
- O sa las sa treaca 10 zile si daca iti mentii intrebarea, o sa primesti raspunsul. Iti las timp sa te dezmeticesti. :))
Si uite-asa am pus mina pe pestisorul de aur. Acea calatorie la Dunare a facut sa ne dam seama ca sintem facuti unul pentru altul.
Recomand aceasta destinatie celor care nu au alta posibilitate de cazare, celor care vor sa se intoarca putin in timp, celor care au copilarit la tara si amintirile acelor vremuri inca sint vii in memoriile lor.
Oamenii sint primitori iar Dunarea cu fauna ei este de nedescris.
Trimis de adri-nico in 20.10.15 00:46:30
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adri-nico); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.30499000 N, 28.95725200 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest review
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Bună recomandarea
Mutat în rubrica "Casa Alexe [Pardina,TL], [ALTE LOCURI]" (nou-creată pe sait)
--
rog aruncă o privire peste următorul link amfostacolo.ro/src_google ... p.php?hid=19527.
- - dacă click simplu nu funcţionează: fă click-dreapta pe acel loc, apoi alege, din meniul ce va apărea, "Ce se află aici" ("What s here?")
Hahaha, mai tu ai pus mana pe Vasilica si acum ai noroc! Bravo, felicitari si (inca o data) casa de piatra!
@buterfly - Hahaha! Daca stiam eu ca dupa 5 ani de cind am pus mina pe Vasilica apare si norocul... )
Abia astept sa ma mai duc odata sa il mai mingii, ca prea mi-a placut norocul asta.
Salut draga "aventurica", observ ca ai fel de fel de "evenimente", sigur cel mai frumos s-a consumat cu numai cateva zile in urma asa incat imi permit sa iti urez si eu statornicie si fericire in casnicie. Ce sa zic despre rew? Nu te dezminti, acelasi stil frumos si vesel si la "hotel rogojina" pentru care ai optat chiar mi-ar place sa zabovesc o noapte. Sunt insa bucuresteanca fara experienta "vacantelor la bunici, la tara" dar tot cred ca mi-ar place pitorescul locurilor. P23 e super, stii ca sunt pofticioasa dar tot mai mult imi place plasa cu peste din P22. Si gata, te-am laudat prea mult, la treaba, mai scrie sa ne mai descretim fruntile.
@amero - Multumesc pentru ecou cit si pentru frumoasele urari.
Da, am iubit vacantele la tara si sint emotionata cind intru in casele bunicilor, chiar daca 3 dintre ei nu mai sint. Si de aceea am facut comparatia intre aceasta pensiune si casa bunicilor din copilarie.
Daca proprietarul ar mai renunta la ursuleti si alte paturi chinezesti, sint sigura si turistii ar fi cu mult mai incintati sa descopere traditia stramosilor.
@adri-nico - un review altfel!
Ai plecat la pescuit si ai fost pescuita... inedit.
Despre accident, mult prea multa adrenalina si consecintele puteau fi altele. Nu-i de joaca cu acceleratia si cu frana, acum le-ai retinut, sunt convinsa.
Superb review. Am văzut pozele cu accidentul si mă bucur că a-ti scăpat cu bine. Cât despre sot, chiar ai avut noroc. Va salutam si va dorim sa rămâneți asa cum v-am cunoscut (frumosi si îndrăgostiți).
@ungureanica - Multumim frumos de urari. Citeste si reviewul de la Carpatia Express. De acolo ai sa afli o veste frumoasa.
Chiar ca ramane o incursiune de neuitat Si romantism, si aventura, si peripetii, si tantari, catei, soricei Felicitari si toate cele bune!
@arru - Multumim frumos! Daca n-ar fi fost toate astea, n-am fi avut despre ce sa ne aducem aminte.
@arru - Cu siguranta, daca aungeti in zona, nu prea aveti cum sa va feriti. Tintarii nu se vor anihila niciodata... soriceii nu vor muri de ris, iar ciinii au drum lung pina la Giurgiu si prefera sa latre pe meleagurile lor. Sint sigura ca veti fi feriti doar de accidente, acolo sint ingerii pazitori!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)