GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Bijuterii ale arhitecturii gotice in Londra
Wesyminster Abbey si St. Paul’s Cathedral sunt doua obiective de neratat pentru cineva care viziteaza Londra. Cred ca si dac-as merge doar pentru o zi la Londra n-as rata aceste doua capodopere ale arhitecturii gotice.
Desi le-am vizitat in zile diferite, m-am hotarat sa scriu despre ele in acelasi articol deoarece au multe lucuri in comun. Principalul lucru pe care-l au in comun si care m-a enervat la culme este ca nici la Westminster si nici la St. Paul’s cathedral nu ai voie sa fotografiezi. Asa ca prezentul articol se bazeaza pe ce-am retinut citind pe-acolo si pe informatiile sumare de pe pliantul primit la St. Paul.
Mi-a fost clar ca atat pentru englezi cat si pentru turisti, Westminster Abbey prezinta mult mai mult interes. Daca la Westminster Abbey am stat la coada doua ore ca sa intram, la St. Paul’s Cathedral am intrat in cateva minute. La ambele obiective exista control de securitate, cu verificarea eventualului mic rucsac pe care-l cara orice turist cu el printr-un mare oras. Insa controlul este destul de sumar si se desfasoara rapid. Timpul mare de asteptare se datoreaza numarului mare de turisti care doresc sa viziteze obiectivul.
Acum dupa ce le-am vizitat, daca dezbatem in familie, parerile sunt contrare. Mie mi-a placut mai mult St. Paul’s Cathedral, in timp ce sotiei mele i-a placut mai mult Westminster Abbey. Cu toate astea voi incerca sa fiu obiectiv, atat cat pot, si sa prezint cele doua monumente asa cum le-am vazut si asa cum le-am simtit.
Personal, am simtit Westminster Abbey mai mult ca pe un muzeu si un cimitir regal decat ca pe o biserica. Cu toate astea nu poti sa nu remarci elementele celei mai pure arhitecturi gotice in intreaga cladire. Boltele si cupola descriu arce perfecte impodobite cu dantelarii din piatra. N-am vizitat, in afara Egiptului, tari din cultura araba, dar din ce-am vazut prin fotografii si filme, doar in moschei am vazut dantelarii in piatra mai frumoase.
Westminster Abbey are o istorie zbuciumata. Initial a fost construita o mica biserica prin secolul al VIII-lea in urma unei viziuni a unui pescar care a povestit ca l-a vazut pe Sfantul Petru acolo. Biserica care a fost construita a avut hramul Sfantului Petru, hram ce se pastreaza si in ziua de astazi, titulatura completa a bisericii fiind Biserica Sfantului Petru de la Westminster. Constructia actualei biserici a inceput mult mai tarziu, prin secolul al XIII-lea, in timpul lui Henric al III-lea. Daca pana atunci folosise exclusiv pentru ceremonii de incoronare si casatorii regale, Henric al III-lea a hotarat sa construiasca o biserica mult mai mare, care sa-i foloseasca si ca mormant regal. Incepand din acel moment, cu mici exceptii, aproape toti monarhii Angliei au fost inmormantati la Wesminster. Ulterior, monarhii acordau permisiunea ca si marii nobili sa fie inmormantati aici si incepand cu secolul al XVII-lea au primit permisiunea de a fi inmormantati aici oameni de stiinta, scriitori, conducatori ai armatei Regale, amirali si bine-nteles conducatorii Bisericii Anglicane.
Traiesti sentimente ciudate vizitand Westminster Abbey. Se viziteaza intr-un singur sens, nu prea te poti intoarce din drum datorita aglomeratiei. In timp ce privesti capelele si peretii laterali citind numele regilor inmormantati in diverse locuri, picioarele tale calca pe alte pietre funerare. Cineva vrea sa citeasca cine este inmormantat acolo jos si toata lumea din spate trebuie sa se opreasca. Insa n-am auzit pe nimeni comentand, n-am vazut pe nimeni imbrancind, toata lumea are rabdare. M-a frapat putin faptul ca sarcofagele regilor Angliei erau mult mai simple decat cele ale unor duci, conti sau baroni care aveau deasupra sarcofagului statui din marmura alba sau roz.
Am vazut mormantul lui Isaac Newton, pe cel al lui Charles Darwin si pe cel al lui James Prescott Joule si la fiecare dintre ele erau scrise pe pietrele funerare contributiile majore pe care le-au avut la dezvoltarea stiintei in folosul umanitatii. Am vazut placa de marmura care consemneaza vizita singurului papa care a pus piciorul la Westminster Abbey, Benedict al XVI-lea.
Aproape de iesire am citit pe un panou ca se fac demersuri pentru mutarea corpului neinsufletit al lui Stephen Hawking, celebrul om de stiinta decedat recent. Fiind incadrati de un grup de japonezi in timpul vizitei, am reusit sa furam cateva cadre din interior, insa calitatea fotografiilor lasa de dorit.
La iesire am constatat ca am stat inauntru o ora si jumatate. M-am uitat la ceas de doua ori pentru ca nu mi-a venit sa cred. Nu mi-am dat seama cand a trecut acea ora si jumatate. Am avut parte de o lectie combinata de istoria Angliei si de arhitectura in stil gotic. Sunt atat de multe de vazut si mai ales de retinut, incat va spun cu sinceritate si cu rusine ca am avut tentatia sa iau audio ghidul cu mine :). In total, cu tot cu stat la coada si cu vizitarea magazinului de suveniruri de la iesire, am stat aproape paru ore la Westminster Abbey. Este bine de luat in seama la intocmirea programului pentru vizitarea Londrei. Eu aveam prevazute doua ore in programul meu si asta m-a costat. Am ratat Royal Air Force Museum in acea zi si nici n-am mai avut cand sa-I fac loc pe lista in alta zi.
Catedrala St. Paul este a doua mare Catedrala din Londra. A avut o istorie si mai zbuciumata decat a lui Westminster Abbey. A fost reconstruita de mai multe ori, in general datorita incendiilor si daca retin bine, odata din cauza unei furtuni foarte puternice care a distrus acoperisul. In forma actuala dateaza din anul 1675, cand a fost proiectata si realizata in stilul gotic cu cateva elemente din stilul baroc. Domul Catedralei are inaltimea de 111 metri si se poate urca in el pana la ultima platforma, care se afla la inaltimea de 85 de metri. Mi-a placut mai mult la St. Paul’s Cathedral pentru ca poti admira in voie boltile, elementele de arhitectura si mai ales vitraliile, de o finete exceptionala, atentia nefiindu-ti atrasa de morminte regale sau ale altor personalitati. Acestea sunt grupate in cripta Catedralei pe care o vizitezi in drumul spre iesire. Pana sa ajungem in cripta am vrut sa urc in Dom. Urcarea are trei parti. Se urca mai intai 257 de trepte, pana la inaltimea de 30 de metri fata de nivelul podelei din granit a Catedralei. Se ajunge in ceea ce se numeste Whispering Gallery. Practic esti inca in interiorul Catedralei, in dreptul cupolei domului. Seamana oarecum cu Vaticanul, din acest punct de vedere. Aici, in Whispering Gallery are loc un fenomen acustic deosebit, pe care l-am trait pe viu si despre care nu citisem nicaieri. Stateam sa ma odihnesc dupa cele 257 de trepte, pe banca de piatra care este pe toata circumferinta Domului si la vreo 10-15 metri de mine un tip a soptit cuvantul magic: “ Whisper! “. Sunetul a trecut pe langa mine si am avut aceeasi senzatie ca atunci cand as fi stat intr-o gara si prin gara ar trece un tren cu o viteza foarte mare pe langa mine.
Am pornit apoi spre urmatoarea platforma si am urcat inca 119 trepte, pana am ajuns la 53 de metri deasupra nivelului Catedralei. Aici se afla Stone Gallery si se poate iesi in exteriorul Catedralei, de unde ai posibilitatea sa vezi centrul Londrei si sa faci fotografii frumoase. Totul este sa nu fie ceata, acea ceata specifica Londrei, mai ales la orele diminetii. Insa o viziune si mai frumoasa o ai dupa ce mai urci inca 152 de trepte si ajungi la inaltimea de 85 de metri, in Golden Gallery. Si aici se iese in exterior, pe o platforma mult mai mica in diametru, insa panorama este superba. Merita cu prisosinta sa urci cele 528 de trepte pana aici. Se vede extraordinar toata salba de poduri care traverseaza Tamisa. Se vede London Eye, Turnul Londrei, The Shard, City Hall si multe alte cladiri. Inteleg ca in silele senine se vede fara probleme inclusiv stadionul Wembley.
Am coborat, multumit ca efortul depus mi-a fost rasplatit peste asteptari, cu toate ca era putina ceata. Apoi am coborat in cripta, lucru obligatoriu de altfel, deoarece pe-acolo se face si iesirea din Catedrala. Cripta este practic intinsa pe aproape toata suprafata catedralei. Aici sunt inmormantati toti episcopii care au codus St. Paul de-a lungul vremii si alaturi de ei mai sunt cateva personalitati marcante ale Angliei. Am vazut aici mormintele lui Alexander Fleming, al Ducelui de Wellington si pe cel al Amiralului Nelson. In fapt acestea doua din urma sunt si cel mai central expuse si sunt de departe cele mai bine puse in evidenta impreuna cu detalii din viata celor doi. Mai exista un memorial Winston Churchill, ceremonia religioasa de inmormantare a acestuia desfasurandu-se la vremea respectiva la St. Paul’s Cathedral. Ca tot vorbim despre ceremonii religioase ale personalitatilor Marii Britanii, aici a avut loc casatoria Printului Charles cu Diana, ceremoniile funerare ale Doamnei de Fier, Margaret Thatcher, jubileul de diamant al Reginei Elisabeta, la implinirea a 60 de ani de la urcarea pe tron si aniversarea varstei de 80 de ani a simpaticei regine.
Cu siguranta, vizitarea Londrei trebuie sa cuprinda in program cateva ore la Westminster Abbey si St. Paul’s Cathedral. Cel putin asta e parerea mea. Cu stat la coada, fara stat la coada, sunt doua obiective emblematice ale Londrei, iar pentru pasionatii de istorie reprezinta un bun prilej de a afla multe lucruri importante din istoria acestei tari.
Nu pot incheia aceasta prezentare fara a va ura vacante cu zile linistite si nopti romantice :).
Trimis de Pușcașu Marin in 11.06.18 06:12:31
- A fost prima sa vizită/vacanță în MAREA BRITANIE
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Pușcașu Marin); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@ghisor: Felicitări pentru articol și fotografii!
Mi-ai răscolit amintirile... o să îmi caut fotografiile... oare este prea târziu acum, după 8 ani să mai postez și eu câteva fotografii din Londra?
Clădirile au rămas la fel, podurile de asemenea... mi-a încolțit acum, așa o idee în timp ce vizionam fotografiile făcute de tine... să scriu și eu câteva impresii.
Pe când am fost acolo nu se controlau bagajele la intrări în obiective turistice.
Călătorii plăcute si spor la scris si citit!
Nopți romantice?
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Dana2008: Multumesc frumos.
De ce sa fie tarziu sa scrii? E un bun exercitiu de memorie... parerea mea.
Treaba cu controlul de securitate se face in interesul turistului, spun ei. Asa o fi, dar se pierde timp pretios pentru tine, turist.
Ultima propozitie e o intrebare pentru mine? .
Daca da, atunci pot sa-ti spun ca pentru mine nimic nu-i mai romantic pe lume decat sa dorm . Visul, visul care insoteste somnul fie ca vrei sau ca nu vrei reprezinta esenta romantismului. In vis poti fi oricine (cu oricine), poti face ce vrei (cu cine vrei), etc., etc.
Daca intrebarea era legata de urarea mea de la sfarsitul articolului, atunci pot sa-ti spun ca ce va doresc voua imi doresc si mie. Sau, cred ca suna mai bine invers. Ce-mi doresc mie va doresc si voua. Iar eu sunt un norocos. Mi-a spus mama ca l-am facut fleasca pe preot la botez, cu un jet bine tintit . Asa ca, de obicei, ce-mi doresc se implineste
@Dana2008: Și eu consider că nu este absolut deloc târziu să scrii despre Londra. Vorba ta: podurile sunt tot acolo, muzeele și catedralele la fel. Doar partea cu prețurile și controalele de securitate nu este probabil de actualitate, dar în rest... ; abia s-au sedimentat bine de tot amintirile, emoțiile și vezi ce-ți rămâne cu adevărat, ce te-a impresionat cel mai mult. Plus că va fi probabil o plăcere să retrăiești toate acele amintiri după 8 ani. Și eu scriu despre excursii după un anumit timp, rar imediat, atunci amintirile sunt prea intense și mi se învălmășesc în cap. Apoi totul se sedimentează și se așează la locul lui, iar amintirea și răsfoirea pozelor e o adevărată delectare.
Eu am fost mai hoțomană ca tine, pentru că am reușit să fur mai multe imagini. Ce, acum hoții și borfașii nu-și cer ”drepturile”!
Am să încerc a mâzgâli două vorbe despre Catedrală și voi etala ”furăciunile”. Sper ca Justiția ”să nu mă abuzele și să-mi fabrice vreun dosar penal”.
Eu îți spun Felicitări și mie spune-mi ”Succesuri”
Frumos, frumos, chiar și de e puțină ceață! Și eu sunt de părere, că mergând într-o țară, oarecare, trebuie vizitate și bisericile, pentru că fac parte din viața cotidiană... fie că ne place sau nu( mă gândesc la cultul religios)! De aceea și eu vizitez întotdeauna când pot, biserici sau catedrale, așa am scris despre bisericile din Samos, sau despre cele din Santorini, unde ce să vezi? am prins o zi, cu un soi de ceață, era ca o pâclă de aburi ce venea de pe mare! Și atunci zic, cum să nu le vizitezi pe acestea? mari catedrale, impunătoare, cu istorie și legende în spate?
Felicitări!
@mihaelavoicu: De obicei suntem cumintei. Daca scrie ca nu se fac fotografii, atunci nu facem. Insa de data asta ma mancau degetele sa fac cateva poze. Atat ca sunt multi oameni de ordine si cam stau cu ochii pe turisti, ca pe butelie. Am facut cateva poze cu aparatul la sold, practic am fotografiat " in orb" si nu prea au iesit. Japonezii care ne incadrau mai scapau cate o poza, insa imediat cineva le atragea atentia ca fotografiatul este interzis.
E adevarat ca e plin netul de poze si cu Westminster Abbey si cu St. Paul's Cathedral, dar parca satisfactia e mult mai mare atunci cand fotografiile sunt facute de tine.
Nici la Winsor n-am avut voie sa fotografiem, nici la bijuteriile coroanei, la London Tower si nici la Royal Albert Hall nu ne-au lasat.
Multumesc frumos pentru vizita si pentru ecou si ce sa zic... " succesuri "
@maryka: Multumesc.
Cred c-am mai spus-o pe-aici, pe AFA. Eu sunt ateu, insa nu ma dau niciodata la o parte cand e vorba de vizitarea unei biserici, a unei manastiri sau a unei catedrale. Atat ca pentru mine vizita conteaza doar din punct de vedere al arhitecturii, din punct de vedere istoric si in cazurile fericite din ambele motive.
Vizitarea unei biserici iti poate da de asemenea multe informatii despre cultura unui popor. Imi doresc tare mult sa vad moscheile din Istanbul sau cateva locasuri de cult budiste.
@ghisor: La fel gândesc și eu că noaptea e făcută pentru somn...romantismul este la aspusul soarelui, fascinant, incredibil de colorat pe cer, printre norii care fug grăbiți, oare, la culcuș?
Concluzia este că ne dorești somn ușor? Ce-ți dorești ție, ne dorești și nouă!
Dacă se materializează atât de rapid dorințele tale, înseamnă că ești un om bun.
Eu îți doresc călătorii plăcute si vise plăcute!
@Dana2008: Mai citeste odata ecoul, te rog. Vezi ca sunt doi de daca .
@ghisor: Întrebarea mea se referea la urarea ta cu care ai încheiat articolul... în general ne odihnim noaptea, romantismul este mai devreme.
@ghisor:
Bună urarea de final, să o redistribui spre voi doi, da?
Cu statul la cozi la obiective importante e greu, supărător că pierzi din timpul prețios. Cât privește fotografiatul și eu fur când pot dar mă uit întâi bine la... călău (săracul, un salariat acolo și el).
O zi frumoasă să ai!
Foarte interesant efectul din Whispering Gallery! Am citit că a fost descoperit chiar aici, deși e prezent în mai multe cupole similare pe glob.
Prima reacție e un fel de veselă uluială, ca la un spectacol de iluzionism. O bucurie copilăroasă, ca în fața unei curiozități interesante și neverosimile. Cînd l-am auzit (și înțeles) limpede pe tovarășul meu de călătorie, care era plasat diametral opus în cupolă, m-am uitat repede împrejur să verific dacă nu cumva făcea glume, nu cumva se strecurase prin preajmă. Apoi am început să dialogăm și, în verva descoperirii, am ridicat volumul vocii pînă ne-a atras atenția un paznic că e suficient să șoptim, nu trebuie să vociferăm.
Apoi am ascultat. Prinzi sunete amestecate, ca un radio acordat pe toate frecvențele, pare că ești în mijlocul eterului, dacă există așa ceva, înconjurat de unde din toate direcțiile, și tu le recepționezi pe toate. Este absolut derutant, pentru că nu poți localiza nimic, nu-ți dai seama cine vorbește și unde se află. Ești la intersecția tuturor conversațiilor purtate de turiștii care, ca și tine, testează acest surprinzător fenomen fizic.
@elviramvio: Multumesc pentru vizita si pentru ecou.
N-am inteles catre cine sa redistribui .
Cu statul la coada sunt perfect de acord.
Cu fotografiatul... daca nu e permis, in general stau cuminte. Mi-e rusine ca ma fac de cacao daca ma prinde vreun cerber. La westminster Abbey insa n-am rezistat tentatiei insa nici mare lucru n-am reusit sa fac.
@abancor: Multumesc mult pentru completari. Pe mine m-a luat total prin surprindere, habar n-aveam ca exista asa ceva si nici n-am apucat, dupa ce m-am intors, sa citesc ceva despre asta.
@ghisor:
Personal, am simtit Westminster Abbey mai mult ca pe un muzeu si un cimitir regal decat ca pe o biserica. Cu toate astea nu poti sa nu remarci elementele celei mai pure arhitecturi gotice in intreaga cladire. Boltele si cupola descriu arce perfecte impodobite cu dantelarii din piatra.
La fel am gândit și eu când am vizitat cele două monumente, adevărate opere de artă!
Felicitări pentru articolul bine întocmit, am votat cu drag! (chiar dacă mai târziu).
@doinafil: Multumesc pentru vizita, pentru ecou si pentru aprecieri.
Pe AFA nu-i tarziu niciodata sa citesti un articol. Imi place sa cred ca impresiile noastre vor ramane aici pentru multe generatii .
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2016 Westminster Abbey – a doua jumătate de istorie a Marii Britanii — scris în 05.12.16 de msnd din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 The Temple Church, biserica Ordinului Cavalerilor Templieri — scris în 06.11.19 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Westminster Abbey Londra — scris în 12.06.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Southwark Cathedral, Londra — scris în 20.01.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2011 Câteva dintre bisericile şi catedralele londoneze — scris în 14.07.11 de Dragoș_MD din FRUMUşANI [CL] - RECOMANDĂ
- Sep.2008 Westminster Abbey - frumos, grandios, unic — scris în 31.07.10 de mariana din TIMIşOARA - RECOMANDĂ