Aşa a exclamat o tânără turistă franţuzoaică pe care am întâlnit-o în amfiteatrul antic de la Epidaur şi căreia i-am indicat să păşească în locul din centrul scenei (orchestra) amfiteatrului invitând-o să rostească ceva pentru a testa acustica acestui loc faimos. A rămas extaziată când şi-a dat seama că magia locului, dealtfel marcat cu un cerc (altarul) , dar de care nu ştiu decât cei ce au fost informaţi sau s-au informat asupra acelui lucru. Soţul ei care era, [...] — citește

Dupa ce în seara precedenta fusesem la Nafplio (vezi impresiile de la "Napoli di Romania"), a doua zi, dimineata, leneveam din nou pe plaja din Tolo. Daca astazi ne programasem ca dupa-amiaza sa vizitam Epidaurul (Epidauros, Epidaurus, Epidavros), în sinea mea speram sa se termine odata cu greva transportatorilor, pentru a pleca si la Monemvasia, mâine, în ultima zi de stat în Tolo. Daca iesi din Nafplio (drumul spre Tolo) o iei la stânga. Daca iesi din Tolo (drumul spre Nafplio), o [...] — citește

Un mănunchi de sunete eliberat din centrul unui geometrii curbe, semicirculare, paralel crescătoare, ce umple acest gol spaţial definit şi exercită aceaşi presiune spre perimetrele sale semicirculare şi paralele defineşte amfiteatrul, pentru că nu obiectul este dator aici fenomenului, ci starea pe care acesta o crează perpetuu chiar şi în absenţa spectacolului. Cu cât volumul ocupat de amfiteatru este mai mare, cu atât starea este mai uşor sesizabilă. Este acel „Vino! ”, [...] — citește