O pensiune cam cu ifose dar acceptabila

TIPĂREȘTE

Am ales să înnoptăm în Moeciu la sfârşitul unui tur al Ro, cu maşina. Era ultima zi şi pentru că am vrut să mai prelungim un pic vacanţa, am petrecut timpul prin Braşov, apoi am tras la Cote D'Amour în Moeciu de Jos. Să bem o bere şi să recapitulăm aventurile. Pentru ceea ce se găseşte în zona Bran-Moeciu, presupun că e o pensiune de soi, pentru ceea ce văzusem prin ţară... mai are de şlefuit.

Poziţia e la îndemână, pe dreapta din DN cum vii de la Braşov către Piteşti. însă parcarea... e o improvizaţie ciudată. În pantă, pe jumătate săpată în coasta dealului, strâmtă şi nefirească. Dacă au mai mult de 3-4 maşini nu-i văd bine.

Clădirea e destul de înaltă, cu ferestre mari, deci luminoasă. La parter e recepţia şi sala de masă, apoi pe o scară spiralată îngustă se urcă spre etaje. Destul de acrobatic. O surpriză plăcută însă, la primul nivel, pe palier-hol găsim aşa-zisa seră, un loc de relaxare sau conversaţie, cu wifi, înţesată de ghivece mari cu plante verzi şi cu terasă ataşată, cu fotolii şi canapele moi din piele. Aici am petrecut ceva timp agreabil.

Camerele sunt potrivite, curate, luminoase, cu mobilier minimal dar iar dau cu nuca-n perete cu baia. E un colt al camerei amenajat corespunzător cu wc, chiuvetă, duş, separat printr-un glasvand cu sticlă mată care nu conferă prea multă intimitate, în sensul că se aude tot şi se vede silueta persoanei ca la teatrul chinezesc. Căldura, mai pe sponci, aşa - poate pentru că era deja luna mai.

Micul dejun se serveşte în sala amintită, pe sistemul "taci şi-nghite!" adică te aşezi cuminte la masă - mare de lemn masiv, de 12persoane- şi ţi se aduce de la bucătărie farfuria plină. Fără comentarii, fără preferinţe.

În general, rezonabil dar nimic deosebit.

---

VIZUALIZĂRI: 1715 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI