Mănăstiri din jud. Iaşi de care nu auzisem: Vlădiceni şi Hadâmbu

TIPĂREȘTE

Excursia de patru zile pe plaiurile moldovene se apropia de sfârşit. Am părăsit Iaşiul cu o strangere de inimă că de fapt nu l-am văzut şi mi-am promis că dacă astrele îmi vor fi favorabile să revin  la vară şi împreună cu o nepoată să ne cazăm 2-3 nopţi la Hotel Moldova. Excursia a fost foarte reuşită. Cu toată impresia mea că îmi cunosc ţara am văzut pentru prima oară printre altele, câteva mănăstiri pe care nu le cunoşteam dar merită a fi vizitate: Sumuleu Ciuc, Petru Vodă, Pătrăuţi, Boromir şi alte obiective pe care deasemeni nu le stiam: comuna în care se află casa în care s-a născut şi muzeul Ciprian Porumbescu, Humuleştiul lui Creangă, muzeul obiceiurilor populare din Gura Humorului, am revăzut palatul perfect refăcut a lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa. În a patra zi a excursiei şi ultima, am vizitat două mănăstiri de care nici nu auzisem şi pe AFA s-a scris destul de puţin despre ele:  mănăstirea Vlădiceni (două reviewuri) şi  mănăstirea Hadâmbu (patru reviewuri vechi) din judeţul Iasi.

 Mănăstirea Vlădiceni 

Se află la marginea Iaşiului, la 6 km de centru, (47.1367 N - 27.6398 E) în satul Vlădiceni pe locul numit în cronici „Poiana Vlădicăi” . Tradiţia spune că în 1415, Alexandru cel Bun şi  vlădica  Iosif Muşat (mitropolitul Moldovei),  ) au întâmpinat în acea poiană alaiul care ducea moaştele  mucenicului Sf. Ioan cel Nou (numit pe atunci  Ioan din Trapezunt) de la Cetatea Albă  la Suceava, capitala Moldovei. În acel loc s-a construit un schit care a fost distrus de trecerea vremii. Abia după 1900 a fost ridicată acolo o biserică a unui schit nou din care însă nu a rămas nicio urmă din cauza exploziei unui depozit de muniţii din apropiere. Au fost secerat toţi călugării care vieţuiau în schit.

  Călugări veniţi de la muntele Athos au refăcut biserica  dar si aceasta a fost distrusă de cutremurul din 1940. Ca un făcut, refacerea ei din 1957 nu i-a redat funcţia de biserică mănăstirească pentru că regimul comunist a transformat-o în 1959 în anexă a gospodăriei agricole de stat folosind-o ca depozit de materiale.  

Abia după 1990, la iniţiativa mitropolitului Daniel al Moldovei (actualul  patriarh al BOR) şi sub îngrijirea  episcopului Iaşiului  Calinic,  a fost refăcută mănăstirea Vlădiceni al cărui loc a fost sfinţit în 1995 iar biserica în 1999. Manastirea Vlădiceni este o obste de nouă vieţuitori, stareţ fiind arhimandritul Arsenie Butnaru.

-Manastirea este înconjurată de un zid gros de piatră  şi are la intrare un turn-clopotniţă cu etaj.

 -Paraclisul cu hramul  SF. Prooroc Ilie Testviteanul a fost construit în 1996  şi până  la sfinţirea bisericii noi şi uneori şi în prezent se ţin aici slujbele. Paraclisul are formă de navă și este compartimentat în altar și naos. Catapeteasma de lemn de brad este  pictată.

-Biserica cea mare cu hramul „"Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan" sfinţită în 1999 este o clădire de cărămidă  pe stâlpi de beton. Ca dimensiuni are lungimea de 25m, lăţime 7 m. Biserica, construită în stilul bisericilor moldovenești din secolul al XV-lea este asemănătoare cu cea a mănăstirii Putna.  Are pridvor deschis, pronaos, naos si altar şi a fost pictată în tehnica frescă în 2004.

·        În pridvorul deschis sunt pictați sfinții români canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.

·        Pronaosul spaţios  în care se intră din pridvor printr-o uşă de lemn sculptat este luminat de patru ferestre înalte. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, deasemeni cu ferestre.

·        Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de două ferestre şi are două abside care lărgesc lăţimea bisericii la 11m. Deasupra naosului este o turlă pătrată cu două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat

În biserică se găseste racla argintată cu particele din moaştele Sf. Ioan Evanghelistul, ale Sf. Mina, o evanghelie din 1821 emailată. Icoana Făcătoare de Minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul a fost pictată la schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Mănăstirea Vlădiceni a avut parte după sfinţirea ei de două scandaluri.  

-În primul este implicat părintele Calistrat Chifan venit la această mănăstire în 2009 după ce i s-a ridicat o pedeapsă de şase ani dată de BOR dar a recidivat în ultimii ani din cauza limbajului şi firii violente. Totuşi la predicile sale, datorită harului oratoriei şi discursul religios pe înţelesul tuturor veneau să-l asculte sute de credincioşi. Deşi interzis să mai predice în biserică fiind pus sub canon, pe youtube sunt postări recente ale lui pline de miez şi credinţă.

-În alt scandal este implicat omul de afaceri Constantin Comănescu care a finanţat cu materiale şi bani construirea bisericii. Cu acordul stareţului  Meletie Cucoară, el a fost pictat împreună cu familia în tabloul votiv din pronaos, loc rezervat domnitorilor sau preoţilor de rang înalt. După izbucnirea scandalului privind această împietate, pictura a fost ştearsă iar omul de afaceri s-a disculpat spunând că nu a ştiut. În locul tabloului votiv au fost pictați Sfinții Împărați Constantin și Elena.

 Mănăstirea Hadâmbu

Se află la cca 30 km sud de Iasi pe DJ248 (46.965956,27.423533) în comuna Mironeasa. Spre deosebire de alte mănăstiri nu a fost construită de vreun domnitor, ci de un boier grec bogat Iani Hadâmbul în 1659, la îndemnul voievodului Gheorghe Ghika. Locul fusese dăruit de domnitor special pentru a fi ridicată o biserică. Aşa cum reiese dintr-o veche pisanie în acel loc fusese un schit vechi pe zidurile rămase încă în picioare ridicându-se noul locaş.

Ansamblul mănăstiresc cuprinde trei obiective, din sec XVII: biserica, cu hramul "Nașterea Maicii Domnului",  turnul- clopotniţă de intrare şi zidul de incintă, toate trei sunt fortificate şi construite din piatră de râu. În acele vremuri erau foarte dese incursiunile de pradă ale turcilor şi tătarilor (în anii 1661 și 1671. A fost reparată abia în 1780.  

De la început mănăstirea a fost închinată Patriarhiei Ierusalimului şi slujită de călugări greci  până la secularizarea averilor mănăstirești (1863) făcută de Al. I. Cuza.  După plecarea călugărilor greci, mănăstirea a fost părăsită timp de 75 de ani. Abia în 1937, după ce o seamă de istorici printre care şi N. Iorga au semnalat gradul ei de degradare s-a reluat viaţa monahală. Primii călugări români veniţi împreună cu  Ieromonahul Mazilu au reparat şi înfrumuseţat tot ce era stricat. Din păcate în urma Decretului 410/ 1959 şi această mănăstire a fost desfiinţată iar călugării alungaţi sau realocaţi.  

Manastirea Hadâmbu a fost redeschisă în 1990, stareţ fiind numit protosinghelul Nicodim Gheorghiță. Mănăstirea şi-a mărit suprafaţa, a cumpărat câteva hectare de pământ agricol, s-a construit o a doua biserică cu  hramul ˝Acoperământul Maicii Domnului˝, stăreţie, aghiazmatar, fermă, chilii, i- au fost repictate ambele biserici şi s-a asfaltat drumul de acces. Toate acestea au fost realizate cu cheltuiala exclusivă a credincioșilor prin donații și sponsorizări. Din păcate în 2003 a izbucnit un incendiu care a mistuit 28 chilii şi în care a murit un tânăr de 17 ani care dorea să devină monah.  

În prezent în mănăstire vieţuiesc 10  călugări.

A urmat refacerea chiliilor şi consolidarea bisericii vechi şi a turnului clopotniţă.

-Biserica veche. Afost sfinţită iniţial în 1990. A urmat incendiul din 2003 în care a murit un tânăr de 17 ani. La împlinirea a 350 de ani de la prima atestare documentară a bisericii vechi, în prezenţa unor înalţi prelaţi, în octombrie  2009 a fost resfinţit lăcaşul de cult cu hramul ˝Naşterea Maicii Domnului. Biserica veche este reprezentativă pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. Este de dimensiuni reduse, construită din piatră şi are pe pereţii exteriori chenare gotice.

-Zidul de incintă are un plan dreptunghiular, fiind prevăzut la colțuri cu turnuri circulare. În el se găseşte turnul- clopotniţă de intrare care are un etaj. Zidul împrejmuitor avut  un rol defensiv în faţa deselor atacuri ale prădătorilor tătari şi turci.

-Biserica nouă construită  după 1990 este un lăcaş înalt şi zvelt pardosit cu marmoră de Ruşchiţa. Este de mari dimensiuni şi plasată în vârful Dealului Mare putând fi astfel văzută de la depărtare. Are hramul ˝Acoperământul Maicii Domnului˝. A fost realizată păstrându-se stilul ştefanian al bisericilor din Moldova. Pictura bisericii executată în manieră fresco, a fost inceputa de maestrul Vasile Buzuloiu din Bucuresti, fiind continuata de ucenicul sau, Vasile Gheorghita.

Biserica nouă a fost sfinţită la 8 sept. 2008 de mari arhierei în prezenţa a peste 10000 de credincioşi din întreaga ţară. Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei a acordat distincţia ˝Crucea Moldovei˝ stareţului Nicodim Gheorghiţă cât şi celor care au sprijinit construcţia bisericii 

-La demisolul bisericii mari este un paraclis cu hramul Sf. Nicolae.  

-Icoana Maicii Domnului cu Pruncu a fost pictată  în 1938 de preotul Octavian Zmău din Roman, şi donată mănăstirii Hadâmbu. Icoana de la Hadambu seamana cu Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", numită popular Axionita, una dintre cele mai renumite icoane din Biserica Ortodoxa, pastrata in Biserica Protaton, cea mai veche din intreg Sfantul Munte Athos

 Iniţial a fost aşezată în biserica veche, cea construită în 1659, dar după desfiinţarea mănăstirii în 1959 a fost depozitată într-o ladă în altarul bisericii. Abia după 1990, odată cu reluarea activităţii monahale şi sfinţirea aşezământului a fost expusă în vechea bisericăi. După sfinţirea bisericii  noi  Adormirea Maicii Domnului  în 2008, a fost aşezată în aceasta într-un un baldachin de lemn

Este considerată unică şi cea mai valoroasă icoană făcătoare de minuni din ţară  din cauza unui mir cu puteri miraculoase  după cum mărturisesc credincioşii. Există probe scrise de vindecări instantanee dar, pentru înfăptuirea miracolului trebuie să ai credinţă totală. Mirul izvorăşte aproape săptămânal şi în preajma sărbătorilor creştineşti începând cu 1992.  Icoana a fost ferecată în argint de meşterul Ion Contfas din Tâţrgu Neamţ, coroanele Fecioarei sunt din aur decorat cu pietre preţioase dăruite de familia Amarinei din Piatra Neamţ. În scopul  de a o  feri de degradare i s-a aplicat un paravan protector din sticlă.

La incendiul din iarna anului 2003 când au ars 28 de chilii, magazii de odoare bisericeşti valoroase şi a murit un tânăr, singura care a scăpat neatinsă de foc a fost icoana Făcătoare de Minuni a Fecioarei Maria şi Pruncul.

-Pe lângă această icoană în mănăstirea Hadâmbu mai sunt alte trei icoane făcătoare de minuni dintre care cea a Sfântului Ioan Botezătorul  a vărsat şi ea mir de câteva ori după 1999.  

-Arhondaricul de proporţii mari are un aspect monumental şi poate oferi cazare la 500 de pelerini

-Aghiazmatarul deasemeni de dimensiuni neobişnuite este în acelaş timp şi o piesă decorativă în curtea mănăstirii.

După ce am vizitat mănăstirile Vlădiceni şi Hadâmbu, -dacă ajungeţi în regiune-, convingerea mea e că merită să faceţi un mic ocol să le vizitaţi. Sunt mai puţin cunoscute dar pot fi aşezate pe podium alături de celelalte mănăstiri de top din Moldova.

---

VIZUALIZĂRI: 282 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI