Casa Pelerinului, mai bine nu se putea

TIPĂREȘTE

Am ajuns destul de târziu la Durău după un drum de peste 400 km din Bucureşti cu opriri la mănăstirea Sinaia, catedrala franciscană de excepţie de la Sumuleu Ciuc (vezi impresii), Lacul Rosu (vezi impresii) unde ne-am ameţit putin foamea şi Cheile Bicazului (vezi impresii). Înainte de a ne caza, autocarul a oprit la mânăstirea Durău, pictată în interior în manieră encaustică (pe suport de ceară întărită) de N. Tonitza şi o echipă de la Academia de Arte Frumoase de la Iaşi. Eu mai fusesem de două ori la mănăstire şi de data asta din motivul pe care vi l-am relatat în reviewul precedent, vroiam neapărat să vizitez cimitirul. Era închis şi orişicum, înserându-se nu aş fi intrat singură în el.

Hotelul Casa Pelerinului este situat foarte aproape de mănăstire, la nu mai mult vreo 3-400m distanţă. Hotelul apartine Centrului Cultural Pastoral Sf. Daniil Sihastru care a fost înfiinţat de Preafericitul Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Construcţia Centrului de la Durău a început în 1992 şi s-a încheiat în toamna anului 1995 când a foast sfinţit la 30 octombrie de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Menirea Centrului este să promoveze activităţi pastoral-misionare, cultural-sportive, social-filantropice şi să organizeze tabere pentru copiii care astăzi sunt expuşi la multe provocări nefaste. Centrul dispune de cinci săli de conferinţe, simpozioane şi seminarii în clădirea principală şi alte două alăturate- Centrul este o subunitate a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei având o strânsă colaborare cu mănăstirea Durău.

Casa Pelerinului este o clădire mare, impunătoare, cu mai multe etaje care are pe lângă restaurant şi o terasă de vară. Dacă nimereşti o cameră cu vedere spre Ceahlău cum am avut noi, priveliştea este copleşitoare. Are 80 camere în regim single sau dublu cu 290 locuri de cazare şi alte şase vile cu o capacitate de 144 locuri. Cum era la sfârşit de septembrie, sezonul de vară se încheiase aşa că am fost repartizaţi la etajul I. Nu are lift. Când mă gândeam să rog recepţionera să-mi dea un băiat care să-mi urce trolerul la etaj, ghidul mi-a făcut semn că mi-l duce el, aşa că l-am găsit în faţa camerei care ne fusese repartizată. La părăsirea hotelului dimineaţa mi-a ciocănit la uşă să scot trolerul pe sală că are grijă el. (vedeţi că şi vârsta matusalemică are avantaje şi doar nu m-am milogit să fiu ajutată?) Hotelul a fost renovat şi modernizat în 2009, căpătând un aspect mai laic şi concurând astfel cu alte unităţi de cazare din zonă.

Am primit o cameră cu balcon şi vedere superbă spre munţii Ceahlău. Mobilierul era din lemn masiv, TV plasmă, două paturi, o măsuţă cu două scaune, aşternut impecabil, dulap cu umerase şi rafturi, o polită pe care erau două pleduri groase înafară de pilota de pe pat, încălzire, cameră de duş cu cosmetice uzuale. Totul era curat şi pentru că ziua fusese călduroasă şi au ţinut ferestrele deschise, mirosea a brad.

Cina festivă a fost pe măsura foamei noastre. S-a servit o ciorbă cu perişoare, la alegere friptură de pui sau porc cu cartofi piure sau prăjiţi, sărmăluţe cu mămăliguţă sau crap prăjit, deasemeni cu mămăligă. Eu am ales sărmăluţe care ştiu cât de gustoase se fac în Moldova plus că de când sunt singură fac numai o dată de două ori pe an, de sărbători când vin copiii. Ca dulce, papanaşi cu smântână sau clătite. Ca băutură puteai alege între apă plată, minerală, un pahar de vin roşu sau o bere. Acestea făceau parte din oferta excursiei. Cine a dorit băutură în plus a plătit-o. După cină a urmat un carnaval pentru care unii mai tineri îşi aduseseră sau cumpăraseră măşti sau peruci dar cum oamenii erau obosiţi de drum nu au rămas decât vreo zece persoane care şi ele, s-au retras după vreo oră. Mai era o ocazie de carnaval şi a doua zi la Gura Humorului când probabil nu am fi fost atat de obosiţi.

Micul dejun s-a servit a ora opt dimineaţa şi a fost atât de consistent că nu ne-a mai trebuit mâncare până seara târziu.

Dacă v-aş recomanda-o? Cu siguranţă, pentru că e o locaţie liniştită, curată, cu mâncare bună si posibilităţi multiple de a face excursii pe Ceahlău, la Duruitoare, Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Piatra Neamţ. Am văzut la receptie programul şi costul acestor excursii. Mâncarea nu ştiu cât costă pentru că a fost inclusă în costul excursiei şi nu ni s-a adus la masă o listă cu meniul dar cred că e la preţuri rezonabile.

Am vrut să vă fac o surpriză şi să vă îndemn să mergeţi de sărbători la Casa Pelerinului la Durău. Din păcate, - acum cand scriu reviewul- căutând pentru intervalele 22-27 dec şi 29 dec-3 ian, nu mai sunt camere libere. În perioada aceasta, până pe 15 dec se mai găseste câte o cameră-două libere la preţul de 200 lei/ noapte, inclusiv micul dejun.

Oricum notaţi-l ca ˝must see˝.

.

---

VIZUALIZĂRI: 404 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI