Mausoleul de la Mărăști și împrejurimile sale

TIPĂREȘTE

Într-o zi de sâmbătă din luna ianuarie am profitat de vremea frumoasă și am plecat la plimbare pe meleaguri vrâncene. Ne propusesem să ajungem la Soveja și să vizităm câte ceva prin zonă. Am mers pe DN 2/E 85 până la Tișița și apoi am virat către stânga, intrând pe DN 2L. Acest drum traversează orașul Panciu, iar asfaltul este bun, așa că a fost plăcută plimbarea, mai ales că nu a fost deloc aglomerat.

La ieșirea din localitatea Răcoasa, am remarcat indicatorul către mausoleul de la Mărăști și ne-am decis imediat să vizităm obiectivul. Am virat spre dreapta, intrând pe un drum secundar care a început să urce abrupt și după câteva minute am ajuns la intrarea în satul Mărăști. Acolo este amplasat un prim monument care amintește de luptele aprige purtate în timpul Primului Război Mondial. Este vorba despre un arc de triumf de mici dimensiuni, pe care scrie” Câmpul Istoric Mărăști 1916 - 1919” . Am oprit acolo și am lecturat pe un panou informativ că monumentul cu înălțimea de 3,70 metri a fost ridicat după proiectul arhitectului Pandele Șerbănescu.

Am străbătut apoi satul destul de repede și am remarcat faptul că unele case au în dreptul lor panouri informative. Am aflat astfel că unele dintre locuințe au fost ridicate după război de către Societatea Mărăști, fiind apoi oferite familiilor celor care au pierit pe câmpul de luptă, ca o răsplată pentru curajul dovedit. Un astfel de exemplu este casa Pintilie Tănăsache, pe care am fotografiat-o în treacăt.

Pentru a înțelege mai bine contextul ridicării mausoleului aflat la capătul satului, trebuie spus că, pe aceste meleaguri, în urmă cu peste un secol, au avut loc lupte aprige între bravii oșteni români și armata a IX-a germană. Operațiunea ofensivă a armatei române (sprijinită de trupe rusești) a avut ca scop încercuirea și distrugerea armatei germane. Bătălia de la Mărăști a început în zorii zilei de 24 iulie 1917 și s-a desfășurat pe parcursul câtorva zile, timp în care românii au reușit să distrugă frontul inamic pe o lățime de circa 30 de kilometri și o adâncime de aproximativ 20 de kilometri. S-a reușit astfel eliberarea a 30 de localități, dar aproximativ 1500 de români au plătit cu viața, în vreme ce numărul răniților a fost de două ori mai mare. În ceea ce îl privește pe inamic, pierderile au fost și mai importante: câteva mii de morți, circa 2800 de prizonieri și un material de război impresionant (tunuri, mitraliere, mortiere).

Victoria obținută la Mărăști a avut un rol important în plan strategic. Armata germană a fost nevoită să schimbe direcția de ofensivă (spre zona Focșani-Mărășești), iar generalul Mackensen nu a avut suficient timp să își grupeze toate forțele de care dispunea pe noua direcție de atac. S-a deschis astfel calea unor noi succese românești pe linia frontului din sudul Moldovei, respectiv la Mărășești și la Oituz.

La ceva timp după terminarea războiului, la inițiativa Societății” Mărăști” , s-a hotărât reconstruirea localității Mărăști, dar și ridicarea unui monument care să amintească generațiilor viitoare de marea victorie obținută de armata română. Inaugurarea Câmpului Istoric de la Mărăști a avut loc în data de 10 iunie 1928, prilej cu care s-a pus piatra fundamentală a viitorului mausoleu. Realizarea monumentului s-a întins pe mai mulți ani, întrucât au fost necesare sume mari de bani, iar acțiunea de reînhumare a eroilor în criptele mausoleului a durat până în anul 1941.

În urmă cu câțiva ani, au avut loc lucrări de reabilitare a mausoleului, iar în prezent obiectivul poate fi vizitat după următorul program: zilnic, între orele 08.00 - 16.00; luni - închis. La intrarea în curte se află o parcare, dar și o clădire auxiliară unde era un bărbat care ne-a deschis ușa mausoleului. În curte, printre arbuștii ornamentali, se află o statuie care înfățișează o scenă cu doi camarazi pe câmpul de bătălie, dar și bustul mareșalului Alexandru Averescu (1859 - 1938).

Clădirea propriu-zisă a mausoleului este realizată într-o manieră interesantă, având două niveluri subterane și unul exterior. Ne-am apropiat de platforma exterioară și am admirat cele două basoreliefuri de mari dimensiuni; cel din stânga evidențiază bucuria locuitorilor unui sat eliberat de sub ocupația germană, iar în dreapta este reprezentat un țăran care se strecoară printre liniile inamice pentru a oferi apoi informații prețioase armatei române. Între cei doi stâlpi care susțin basoreliefurile se află un perete unde sunt amplasate 15 plăci din marmură, pe care sunt înscrise numele eroilor și ale regimentelor care au participat la bătălia de la Mărăști.

Platforma exterioară a mausoleului este prevăzută cu două intrări în subteran; noi am intrat prin stânga, după ce ne-a fost deschisă ușa de metal. Am coborât apoi treptele către primul nivel subteran, unde este realizată o expoziție muzeală ce cuprinde fotografii, documente, hărți militare sau diferite piese de armament, dar și obiecte personale ale generalului Arthur Văitoianu. Am văzut acolo o statuetă a caporalului Mușat, soldatul care arunca grenade cu singurul braț sănătos, dar și arme precum aruncătoarele de mine, proiectile românești de 120 mm, puști sau mitraliere germane.

La al doilea nivel subteran se află criptele care adăpostesc osemintele soldaților români, ruși și germani care au căzut pe front în vara anului 1917, iar în poziție centrală sunt amplasate sarcofagele generalilor. În criptele din pereții laterali au fost înhumați 5342 de ostași necunoscuți, iar nișele unde se află osemintele sunt prevăzute cu geamuri mate pe care sunt realizați îngeri și ornamente florale. Prin spațiul ocupat de aceste ornamente se zăresc osemintele celor care și-au găsit sfârșitul pe câmpul de luptă de la Mărăști.

În zona centrală a acestui nivel se află sarcofagul mareșalului Alexandru Averescu, cel care a fost comandantul Armatei a II-a române pe frontul de la Mărăști. În lateral, au fost amplasate sarcofagele generalilor: Nicolae Arghirescu (1864 - 1919), comandantul Diviziei a VI-a; Arthur Văitoianu (1864 - 1957), comandantul Corpului I al Armatei a II-a române; Alexandru Mărgineanu (1871 - 1935), comandantul Diviziei a III-a pe frontul de la Mărăști. Încăperea care adăpostește sarcofagele este acoperită cu un plafon dantelat prin care pătrunde lumina soarelui.

Am pășit în liniște prin dreptul tuturor criptelor, gândindu-ne cu respect la toți cei care au făcut sacrificiul suprem pe câmpul de luptă, mulți dintre ei aflați la vârste fragede. Faptul că români, ruși sau germani sunt îngropați laolaltă arată că în fața morții suntem cu toții egali, idee care trebuie transmisă din generație în generație pentru a nu se mai ajunge în asemenea situații conflictuale.

Am făcut multe fotografii în interiorul mausoleului și nu am plătit o taxă de fotografiere, chiar dacă am văzut la ieșire că este prevăzut un astfel de tarif. În ceea ce privește tarifele de vizitare a mausoleului de la Mărăști, acestea sunt: 4 lei pentru adulți; 2 lei/persoană pentru grupurile organizate de adulți și pensionari; 1 leu pentru elevi, studenți, veterani de război sau persoane cu handicap; taxă filmare persoane fizice - 50 de lei / oră; taxă fotografiere - 25 de lei.

La ieșire, am mai zăbovit câteva minute pe aleile din curtea mausoleului și apoi ne-am îndreptat către mașină. Petrecusem acolo aproximativ 40 de minute și sosise timpul să plecăm de la Mărăști, nu înainte de a ne propune să revenim cândva.

Până să lăsăm Mărăștiul în urmă, am mai făcut o oprire scurtă în fața bisericii din localitate. Având hramul” Maria Magdalena” , acest lăcaș de cult din satul Mărăști a fost ridicat în perioada 1921 - 1928, pe locul fostei biserici a satului, care fusese transformată într-o ruină în timpul bombardamentelor din 1917. Soldații români fuseseră nevoiți să bombardeze biserica deoarece inamicii instalaseră acolo un cuib de mitraliere. Sfințirea actualei biserici a avut loc în data de 10 iunie 1928, în prezența reginei Maria, a unor reprezentanți ai guvernului și a unor ofițeri români de rang înalt.

Din păcate, poarta bisericii era închisă, așa că ne-am mulțumit să aruncăm scurte priviri peste gard. Biserica este ridicată pe zid de piatră, are o singură turlă și este acoperită cu tablă. Am citit pe internet că pictura interioară a fost realizată în stil bizantin de către artistul Ionel Ioanid, iar printre lucrările din biserică se numără portretul regelui Ferdinand și al reginei Maria, dar și reprezentări ale ofițerilor Alexandru Averescu și Alexandru Mărgineanu.

Zona Mărăștiului este frumoasă, iar dacă urci pe valea Șușiței poți vizita casa memorială” Moș Ion Roată” din satul Câmpuri, dar și mausoleul sau mănăstirea de la Soveja.

Ajuns la final de articol, recomandăm tuturor celor care ajung pe meleaguri vrâncene să viziteze obiectivele de pe Câmpul Istoric al Mărăștiului! Se afirmă deseori că un popor care nu își cunoaște și care nu își respectă trecutul este sortit pieirii! Așadar, pentru a putea să sperăm la un viitor mai bun, este bine să ne cunoaștem istoria!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 1144 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI