Non-senior cu seniorii in Taormina

TIPĂREȘTE

Primul contact cu Taormina l-am avut pe ploaie. Îmi spusese cineva să nu vin cu review-uri plângăcioase pentru că aşa am făcut cu Roma: a plouat şi nu mi-a plăcut deloc. Se pare totuşi că aici în Taormina şi în Sicilia nu m-a deranjat deloc ploaia. Dar chiar deloc!!! Deci, nu vă aşteptaţi la un review plângăcios...

P. S: se pare că Roma pur şi simplu nu mi-a plăcut dar nu din cauza ploii.

Am avut un sejur de 7 zile şi am fost cazaţi în Taormina la hotel Ariston (vezi impresii). Desigur, am avut mare noroc pentru că iniţial trebuia să stăm în Letojanni. Deşi la început mi-a părut tare rău că nu sunt foarte aproape de mare, mi-a trecut supărarea când am văzut ce minunată este Taormina.

Deşi plouă, eram cu umbrela în mână şi cu geaca udă până la piele nu era deranjant deloc. Străzile şi peisajele erau unele chiar deosebite.

O să încerc să scriu un articol cât mai compact, dar în fiecare zi am trăit o nouă experienţă şi un nou sentiment. În fiecare zi am descoperit câte ceva în Taormina şi de fiecare dată când ziceam: ”hai în oraş” (nu că am fi fost în oraş) descopeream ceva minunat de care să ne aducem cu drag aminte.

În prima zi, cum spuneam, plouă şi noi eram cu grupul (excursia Muntele Etna era legat şi de vizitarea Taorminei).

Deşi mi-aş fi dorit să stăm mai mult pe Etna (vezi impresii), din păcate nu am putut pentru că aşa este când mergi cu grup organizat şi când iei excursii opţionale de la agenţia de turism... aşa că am ajuns în Taormina, de fapt undeva la poalele oraşului, autocarul ne-a lăsat acolo şi ne-am urcat într-un autobuz local (inclus în biletul Etna-Taormina). Se pare că autocarele nu au voie să ajungă până aproape de oraş... sicilienii îşi protejează oraşele astfel încât numai mijloacele de transport autorizate au voie să circule pe străzi plus localnicii cu maşinile mici.

Ajungând în oraş, fie pe o parte fie pe cealaltă este imposibil să rataţi Porta Messina şi Porta Catania. Porta Messina reprezintă de fapt intrarea în oraş, a fost restaurată în secolul al 19-lea, iniţial purtând numele de Porta Ferdinanda. Porta Catania se afla la celălalt capăt al oraşului, totuşi fiind destul de aproape de Porta Messina-maxim 15-20 de minute de mers. Practic mergeţi pe Corso Umberto, treceţi de Piazza IX Aprilie şi de Piazza del Carmine şi veţi vedea Porta Catania. Lângă aceasta se afla Piazza S. Antonio.

Dar să revin... după ce am „studiat” eu Porta Messina de fiecare dată când treceam prin/pe lângă ea, imediat pe dreapta veţi găsi Palazzo Corvaia care găzduieşte şi centrul de informare turistică.

Într-o zi am intrat şi eu de curiozitate plus că aveam nevoie de o informaţie de acolo dar nu am avut cu cine să mă înţeleg. Doamna respectivă, angajată acolo, foarte calmă, a vorbit vreo 5 minute la telefon (nu în interes de servici) până am început eu să fac 13-14 şi a lăsat receptorul. S-a prefăcut că nu ştie engleză pentru a scăpa de mine cât mai repede, dar m-am chinuit eu cât am putut în italiană pentru a obţine informaţia necesară.

Eu stau şi mă întreb dacă vară, când sunt foarte mulţi turişti şi unii au chiar mare nevoie de informaţii, acea doamnă vorbeşte engleza? Sau nu a vrut să o vorbească pentru că a auzit că suntem romani? Asta mi-a dat puţin de gândit.

Cum ieşiţi din Palazzo Corvaia la câţiva paşi, dacă urcaţi puţin, imediat pe stânga veţi vedea Odeonul, un micuţ teatru roman, care a fost descoperit în 1892 şi era probabil utilizat ca teatru pentru spectacole dar la scară mai mică. În fata Odeonului se află biserica Santa Caternina.

Citisem foarte multe despre Taormina şi îmi făcusem o idee despre cum arată acest orăşel cochet, dar... vă spun cu mâna pe inimă că ceea ce se vede pe viu nu se compară cu ideile şi iluziile pe care ni le facem de acasă. În majoritatea articolelor se descriau toate străzile Taorminei ca fiind extrem de aglomerate, pline de forfotă, de turişti care „umblă”... dar acum când am mers eu era aproape gol.

Nu pot spune că m-a deranjat acest lucru; din contră... mi-a plăcut să descopăr străzile pustii, să „urmăresc” doar localnicii, care, extrem de amabili, ne zâmbeau pe stradă şi ne salutau ca şi când am fi fost „de-a lor”...

Dar să continui cu obiectivele turistice din Taormina... pentru că sunt destule...

Pe aceeaşi stradă, Corso Umberto, după ce vă clătiţi ochii în vitrinele magazinelor extrem de scumpe veţi ajunge în Piazza IX Aprile. O piaţă extrem de frumoasa deoarece are o belvedere incredibilă de unde puteţi admira atât Muntele Etna cât şi Marea Ionică.

De asemenea în această frumoasă piaţa care este pavată cu bucăţi de lavă pietrificată se alfa biserica Sant’ Agostino (Sf. Augustin), construită în 1486. În anul 1933 biserica a fost transformată în bibliotecă. Acum era în restaurare din păcate şi nu am putut intra.

Tot în această piaţă există Biserica Sf. Iosif, construită în secolul al 17-lea. Interiorul bisericii este extrem de frumos şi dacă priviţi cu atenţie când ieşiţi din această biserică puteţi observa un cap de mort lângă crucea de sus a bisericii şi alt cap de mort puţin mai jos. Se spune că pe vremuri acolo era şi un cimitir şi pentru a „marca” existenţa acelui cimitir s-au pus acele capete de mort.

În această piaţă există şi câteva cafenele şi este chiar plăcut să stai la un pahar de ceva admirând acea privelişte deosebită.

Înainte de a trece pe sub Porta di Mezzo, care adăposteşte un mozaic extrem de frumos, se afla şi un turn cu ceas, care a fost construit în secolul al 12-lea.

După aceea, la câţiva paşi distanţă veţi putea vedea Palazzo dei Giurati (1704) care acum adăposteşte Municipiul oraşului Taormina că mai apoi să vedeţi Polizia Municipale, adică sediul poliţiei, aflat în acelaşi palat.

Lângă se afla Duomo di Taormina, o biserică medievală care poartă hramul Sf. Nicolae. În interiorul domului se afla o icoană a Maicii Domnului cu pruncul în braţe. Se spune că un pictor a fost rugat să realizeze aceasta icoană dar acesta nu reuşea să dea chipul celor doi. Cu o noapte înainte de termenul predării, lucrarea nu era terminată încă şi pictorul a pus o pânză albă pe icoană neterminata iar îngeri au venit şi au pictat chipul Maicii Domnului şi a pruncului. Astăzi, din păcate, chipul celor doi nu se mai vede.

Tot în dom există în faţa altarului o sculptură cu Isus şi cei 12 apostoli iar lângă Isus sta Maria Magdalena, un lucru care de obicei nu este acceptat de către biserică catolică.

În faţa domului se afla o fântână, ce are un obelisc egiptean în mijloc.

Dacă ne întoarcem pe aceeaşi stradă, în apropierea porţii Messina, se face un drum care ajunge la Teatrul Grec. Intrarea este de 8 euro pentru adulţi şi 4 euro pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani.

Pe acel drum eu am găsit un loc splendid. Străduţa se numeşte Via Timoleone şi este un loc superb unde eu pot spune că mi-am găsit liniştea. De o parte şi de alta a străzii care coboară sunt plantaţi portocali (şi aveau portocale şi nimeni nu le lua)...

Nu ştiu de ce, nu pot explica de ce, dar acel loc mi-a inspirat ceva aparte. O să pun şi poze şi o să vă convingeţi ce loc superb este.

De acolo, puteţi ajunge cu uşurinţă la Giardino Publico sau Villa Comunale cum o mai numesc siclilienii, adică, Grădina Publică. Despre aceasta voi scrie un articol separat.

Mi-a plăcut extrem de mult Taormina, este un oraş superb, care are multe de oferit.

---

VIZUALIZĂRI: 3421 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI