Unde sunt Baile Cristur?

TIPĂREȘTE

Unde e apa sarata de la Cristur, adevarat "aur alb" al Transilvaniei? Unde sunt vestitele sale bai, adevarate oaze de sanatate pentru bunicii nostri a caror articulatii incepeau sa cam "scartaie"?

Raspunsul aveam sa-l aflu in cele 3 peregrinari ale mele pe la aceste vestite bai.

La Baile de la Cristuru Secuiesc se poate ajunge pornind din Odorheiu Secuiesc, "intreband oamenii", caci Odorheiul e un oras fara prea multe panouri indicatoare si pana si eu, care l-am traversat de "enspe mii de ori" ma incurc adeseori... asadar intrebati care e drumul spre Cristuru Secuiesc si localnicii amabili, va vor raspunde sau macar vor ridica o mana indicandu-va o directie. Pe aceasta cale, din Odorhei, dupa 15 km, ajungi la Cristur. Mai este o cale de acces, mai simpla - pe DN 13, la iesirea din Sighisoara, mergand spre Brasov, treceti de prima coumuna, Albesti, si ajungeti in urmatoarea, Vanatori, acolo veti vedea pe dreapta, un mare panou care va sugereaza s-o luati la stanga, daca doriti, in nici 10 km, sa ajungeti la Cristur.

Odata ajunsi in Cristuru-Secuiesc, aveti doua atractii balneare speciale: Baile sarate “Soskut” si Baile "Gyarfas".

Pe la anul 1900, pe mosia doctorului Gyarfas Pal, undeva intr-un loc mlastinos, loc numit ”lacul Katus”, apar cativa mici vulcani noroiosi, mai mici decat cei de la Buzau, dar a caror bolboroseala ne indica faptul ca in adancuri se afla ceva ce poate fi util omului, mofete de sulf, emanatii de bixid de carbon sau apa sarata. De fapt si la Cristur pe mosia Gyarfas nu era vorba de altceva decat de niste banale emanatii de gaz metan si apa sarata ce antrenau in drumul lor spre suprafata, un nisip fin ce forma cateva gramajoare conice de namol, fenomene mult raspandite pe-aici prin Ardeal. Gazul metan, la contactul cu flacara unui chibritul, da nastere la asa numitele "focuri vii", fenomen spectaculos ce-l intalnesti si prin unele localitati de langa Sincai sau Medias, unde exista in subteran rezerve mari de gaz metan. Acesta isi gaseste uneori loc sa iasa la suprafata pe cai numai de el stiute, formand adevarate spectacole ce atrag publicul, dar, vai! impiedica satenii sa-si construiasca pe acele locuri case... nu e placut sa stii ca in timp ce dormi, in sura ta plina cu paie apar cateva flacari frumos colorate si dantuitoare.

Pe mosia lui Gyarfas, mai tarziu, cu ocazia saparii unei fantani, la suprafata pamantului apare si un izvor cu apa sarata. Avand deci doua elemente terapeutice majore si de mare valoare: apa sarata si namolul mineral, Gyarfas Pal construieste mai multe cabine cu vane pentru bai calde. In momentul saparii fantanii s-au descoperit si 22 monede romane, datand din secolul II e. n. , de pe vremea imparatilor Marcus Aurelius si Traianus. Dupa parerea istoricului Banyai Janos, aici, romanii aveau deja baile lor. Moda “aruncatului” monedelor in apa din fantana este tot un obicei roman ce aducea, in credinta celor ce-l practica, mult noroc si indeplinirea unor dorinte. Acest obicei s-a pastrat pana in ziua de azi "la sursa", adica la “Fontana di Trevi” din Roma spre exemplu, sau "la granita imperiului", la fantana aflata in fata cabanei Tivoli din Sovata.

Baia Gyarfas era o baie populara, ea era frecventata de multi localnici, care puteau asculta aici “muzica la gramofon” sau puteau juca golf. Batranii din Cristur povestesc ca bolnavii reumatici, anchilozati, bolnavi ce erau tintuiti la pat, erau adusi aici cu carutele, iar dupa 2-3 saptamini de bai calde si impachetari cu namol, se intorceau acasa pe picioarele lor! Taxele de intrare si sejur erau modice, doctorul Gyarfas respecta cu sfintenie juramantul lui Hippocrate.

Si astazi mai trec carutele prin fata casei baii doctorului Gyarfas, dar…multi carutasi nici nu mai cunosc faptul ca acel stabiliment pe langa care trec, era odata, demult, un loc sacru, un "Mecca" al sanatatii, un loc creat de un om care si-a coborat urechea la glasul suferintei celor multi si saraci.

A doua “baie” cu renume din Cristur, apartinand Consiliului local al orasului, este “Soskut”, adica “Fantana sarata”, cunoscuta inca din secolul al XIV-lea. “Prin anul 1950, existau aici doua izvoare-fantani invecinate si acoperite, incuiate cu cheie, la limita dintre Cristur si satul Filias. Cele doua izvoare captate prin sonde alimentau un bazin cu apa sarata, sursa principala pentru baza de tratament, construita prin anii ’70. Stabilimentul balnear, cu 10 vane cu apa calda, a functionat pana in perioada Revolutiei din ’89, apoi “baile” au inregistrat un regres”, aflu de la primarul orasului Cristuru-Secuiesc, Dl. Benyovszki Lajos, care asteapta investitori pentru redeschiderea bailor.

La “Soskut” am ajuns intr-un week-end insorit de Iulie al anului 2002, apoi in 2005. Din Cristur la "Soskut", ajungi usor pe o sosea ce serpuieste printr-o padure tacuta de foioase. Intri in parcul ce inconjoara baile, urmad indicatoarele care aici exista din abundenta. Parcul e frumos si e asezat ca intr-o caldare, intre dealuri. Niste alei, cateva banci, o terasa-bar, multa verdeata in jur, esti inconjurat de pante abrupte si impadurite ce parca "coboara peste tine" gata-gata sa te striveasca. E un loc excelent pentru relaxare si meditatie. M-am asezat pe-o banca, din cele cateva care stateau goale in fata stabilimentului pentru bai numit "Soskut". Si-am asteptat, si-am asteptat... Sa treaca cineva pe-acolo. Era cald. Nu mi-ar fi stricat si mie o baie, apa era destula in bazinul de acumulare, dar, timp de mai bine de-o ora, n-am intilnit nici un suflet de om pe-acolo. Dupa o ora, apare si administratorul, trimis de primarie si-mi deschide lacatul ruginit de la intrare. E frumos dar si trist pe-aicea, pe la Cristur. E multa, multa verdeata, dar si multe ziduri mute ce-ar dori poate sa ne spuna povestea vietii lor dar n-au cui. Cine sa le-asculte? . Orice loc balnear de oriunde, fara oameni, e trist.

La nici 50 de metri de vechea baza de tratament zace impunatoare o cladire cu cateva etaje dar si ea, e in conservare. E vorba de "noua baza de tratament" inceputa inainte de Revolutie dar ramasa nefinalizata. "Ah, daca ar mai fi trait Ceausescu numai un an, aveam si noi acum cei din Cristur o baza moderna de tratament cu ape sarate si altul era acum destinul orasului noastru"! , spune administratorul. Vizitez atat baile vechi "Soskut" cat si cladirea cea noua, ambele in conservare.

Cladirile sunt intr-o stare buna, daca nu luam in considerare cateva geamuri sparte sau vane ruginite, a caror vreme a trecut demult.

Pe la baile Cristur am trecut de mai multe ori, ultima data chiar ieri.

Un amic de-al meu cauta o cladire pentru a incepe o afacere, e vorba de o "casa de batarani",

Ce-am aflat, ce-am vazut?

Cladirea cea veche "Soskut" a disparut cu desavarsire, cineva de pe-acolo, cu un glas malitios, imi spune ca "s-a furat tot dom'le, au disparut si cadele pentru baie si tevile si dusumeau pentru foc, a ramas doar fundatia de beton dar poate intr-o noapte dispare si aia! ". Cladirea cea noua e de vanzare, pret 250. 000 euro dar... intreag parcul, deci si terenul de sub ea a fost concesionat de primaria Cristur unor particulari, pentru a-si construi case de vacanta, unele au si aparut. Asadar, poti cumpara cladirea cea noua, dar terenul nu-i al tau, platesti impozit la primarie...

La Cristur se pare ca a mai murit o statiune balneara iar locuitorilor ei nu le mai ramane decat sa-si trateze durerile reumatice cu impachetari cu varza zemuinda sau cu mamaliga calda. Totusi, spre iesire din localitate, in Filias, vad un localnic aplecat spre o sonda, cu o sticla de plastic in mana. E si apa minerala pe-aici!... Poate totusi, imi zic, daca baile sarate au murit, cineva se va ocupa de apa minerala de masa...

Sic transit gloria mundi!

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 7703 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI