Mexic, partea intai

TIPĂREȘTE

Petru vizitarea Mexicului am avut de ales intre doua trasee:

-unul care cuprindea inafara de Mexico City, site-urile aztece de la Teotihuacan, cele olmece si zapotece de la Monte Alban si Cholula cat si orasele Texca, Guernavaca, Acapulco si Puebla (deci centrul tarii). Excursia dura 14 zile si in interiorul Mexicului distantele de strabatut cu autocarul erau mici, cu exceptia unei zile in care de la Acapulco la Monte Alban am facut 750 km.

- altul care inafara de capitala tarii includea zonele maiase Palenque, Chicken Itza, cat si orasele Merida si Cancun din peninsula Yucatan. Excursia dura 18 zile, era cu cateva sute de dolari mai scumpa dar motivul hotarator era ca in doua zile se parcurgea cu autocarul cate 1000 km, ori, cel putin pentru mine, la varsta pe care o aveam, zilele ar fi fost foarte obositoare si pierdute pentru vizitat.

Am ales luna noiembrie pentru ca atunci temperatura medie e placuta, 22-24 grade si nu ploua; in iulie si august media precipitatiilor e de 25 zile/ luna.

Am plecat din Bucuresti cu British Airways spre Londra dupa amiaza. Am aterizat pe aeroportul Gatwick de la care am fost transferati la Heathrow si cazati in hotelul aeroportului. Hotelul era atat de bine insonorizat incat nu am auzit niciun zgomot de la avioanele care decolau si aterizau din doua in doua minute. Cum agentia ne obtinuse viza tranzit in Anglia, seara tarziu am luat o gura de Londra ajungand cu metroul in Trafalgar Square. Era, frig, batea vantul, nu vedeam la zece metri din cauza cetii dar bifasem Londra. A doua zi ne-am imbarcat in zori si dupa unsprezece ore de zbor, seara la sapte am ajuns in Mexico City. In avion am avut locul la coridor si din doua in doua ore, ma ridicam si faceam cativa pasi iar stand pe scaun roteam din cand in cand gleznele, miscam picioarele cat imi permitea spatiul, ca sa nu porneasca trombi (chiaguri) spre organele vitale. Auzisem de tromboflebite facute ca urmare a zborurilor lungi si nu voiam sa risc inaintea excursiei. Tot drumul am stat descaltata in papuci. Una peste alta drumul a durat dus-intors peste trei zile dar nu a fost foarte obositor pentru ca am dormit noaptea in hotel.

Putina istorie

Este demonstrat stiintific ca cu 30000-40000 de ani inaintea erei noastre, grupuri de populatii din Asia de Nord-Est au trecut stramtoarea Behring si au ajuns in America de Nord. Aici locuiau in pesteri si traiau din vanat. Cu timpul din cauza climei aspre au migrat spre sud. In muzeul de Antropologie din Mexico City se gasesc artefacte din aceasta perioada. Din anul 2000 i. Hr. incepe perioada preclasica in care pe teritoriile mexicane au venit din nord triburi de olmeci Acestia incepand cultivarea porumbului s-au stabilizat. Ei au stapanit teritoriile mezoamericane mai mult de un mileniu si au dezvoltat comertul, constructiile cu caracter religios si orase de mari dimensiuni. A inceput polarizarea societatii din punct de vedere social si material. In aceasta perioada s-a incurajat matematica, astronomia si scrierea, rezultatul fiind un calendar care stabilea perioadele muncilor agricole. Erau condusi de regi-preoti care impreuna cu suita lor nobiliara stabileau si incasau darile, controlau agricultura si comertul, judecau abaterile si organizau ritualurile si ceremoniile religioase. Primul mileniu dupa Hristos, in epoca clasica, este o perioada infloritoare a civilizatiei olmece. Orasele se extind, avand in centru piete publice, locuintele sunt orientate dupa punctele cardinale. Cel mai bun exemplu al desavarsirii in constructii este orasul zeilor Teotihuacan intins pe o suprafata de 40 kmp si in care organizarea era perfecta. Trebuiau resurse mari pentru intretinerea acestui oras cu armata lui de preoti, constructori, sculptori si artizani. In jurul anului 600 d. Hr orasul a fost parasit brusc din cauze neelucidate pana acum. La sfarsitul perioadei clasice, o serie de conflicte interne, lupta pentru putere si amenintarile unor triburi razboinice au distrus orasele olmece si populatia a inceput sa migreze spre sud. In locul lor au venit din nord toltecii care au preluat obiceiuri si mestesuguri de la vechii locuitori, stabilizandu-se si amestecandu-se cu ei. Au inceput constructia altor orase si au fondat capitala la Tula. Ei au controlat teritoriile mezoamericane pana la sosirea aztecilor in 1250. Aztecii erau un popor razboinic, perfect organizat si cu o disciplina spartana. Au cucerit teritorii intinse si au obligat triburile invinse sa plateasca dari mari in aur, argint, bumbac, animale. Din randul prizonierilor isi selectau sclavii care le muncea pamantul. Acum incep sacrificarile umane din randul sclavilor, a prizonierilor si chiar a aztecilor decazuti din drepturi. In 1487 in timpul construirii unui templu au fost sacrificati cu lovituri de cutit 80000 de prizonieri si sclavi in cinstea zeului razboiului. La apogeul puterii lor in 1500 d. Hr, aztecii controlau 370 de orase de la Atlantic la Pacific si aveau o armata de 150000 de oameni activi iar restul barbatilor erau rezervisti si puteau fi concentrati la comanda. Societatea azteca era impartita in doua clase: nobilimea si oamenii de rand. S-au dezvoltat matematicile si contabilitatea astfel incat perceptorii strangeau la timp darile in cele mai departate asezari cucerite. Nu exista coruptie, nu exista evaziune, orice abatere fiind sanctionata cu sacrificarea. Primii care dadeau dovada de moralitate erau nobilii. Si-au construit capitala pe o insula in mijlocul unui lac, pe locul in care se afla astazi Ciudad de Mexico. Cu timpul, orasul dezvoltandu-se au invatat sa asaneze si sa intareasca pamantul smuls apelor. Orasul avea multe canale pe care circulau canoe cu marfuri. Primii calugari franciscani au notat ca orasul era Venetia Lumii Noi si ca este neasemuit de frumos, cu turnuri rasarite din ape. Era inconjurat de trei diguri pe care erau construite drumuri. Principalele edificii cu caracter religios cuprindeau o incinta sacra inconjurata de ziduri crenelate inalte decorate cu serpi sculptati. Regele, care detinea putere absoluta se numea Moctezuma.

In timpul acesta Carol al Vlea l-a trimis pe Hernando Cortes sa exploreze noi teritorii, sa aduca Spaniei aur si sa-i crestineze pe indieni. Desi mandatul sau era pacifist, Cortes, spirit aventurier s-a implicat in conflicte cu populatiile indigene supuse de azteci pe care i-a impresionat cu armele de foc, roata carelor si animalele de povara necunoscute in aceste regiuni. Imparatul Moctezuma II vazand armele de foc si fetele albe ale conchistadorilor a crezut ca s-a intors pe pamant zeul Quetzalcoatl (am scris litera cu litera caci personajul este important caci a stat la baza distrugerii imperiului Aztec) asa cum era prezis in calendarul aztec. Contrar traditiei de razboinic, imparatul i-a trimis lui Cortes aur, argint, haine pretioase, slavindu-l ca pe un adevarat zeu. Cortes, prin tertipuri si avand ajutorul oraselor supuse aztecilor care erau satule de darile impuse, l-a infrant pe Moctezuma care a fost omorat de propriul popor in 1520. Ultimul rege care a incercat continuarea rezistentei a fost capturat de conchistadori si omorat in chinuri pentru ca a refuzat sa spuna unde sunt aurul si comorile. Capitala pagana azteca, frumosul oras laudat de calugarii franciscani a fost trecuta prin foc si sabie iar locuitorii care au scapat cu viata fortati sa lucreze in minele de aur si argint. In primul secol de dominatie spaniola au murit 90% din bastinasi astfel incat astazi nici 5% din populatie nu a ramas de origina azteca sau maiasa. A urmat istoria moderna a Mexicului cu exploatare, mari bogatii, foamete, revolutii si fanatism religios. Poporul Mexican s-a nascut din durere si poate de aceea, paradoxal se bucura de viata.

Mexico City (Ciudad de Mexico) era, si la data vizitei noastre unul din cele mai mari orase din lume. A fost construit pe locul in care aztecii si-au inaltat capitala pe un lac, in 1300. Asezat la o inaltime de 2200m, comparabila cu a platoului din Bucegi, orasul este strajuit de doi vulcani din care unul, Popocatepl de peste 5400m. este inca activ. Mexicul are un potential seismic ridicat in special spre zona golfului Californiei (v. cutremurul de 7.2 gr. Richter de anul trecut de Paste) dar si Ciudad de Mexico este deseori zgaltait, ultimile eruptii ale vulcanului fiind in 1985,1994 si 2008. La cutemurul din 1985 s-au inregistrat oficial10000 morti dar unele surse estimeaza la 30000 pierderile. Dupa datele recensamantului din 2009, Mexico City impreuna cu suburbiile ajunge la 21 mil oameni din care orasul propriuzis are 9 milioane. Din cauza frecventei cutremurelor orasul s-a dezvoltat enorm pe orizontala. Are forma unei elipse cu axele de 40, respectiv 60 km.

Am intrat in oras prin Paseo de la Reforma, un bulevard larg strajuit de vile si palate albe. Am retinut in ochi, monumentul Ingerul Independentei, Palacio National decorat cu frescele originale ale lui Diego Rivera (va aduceti aminte de filmul Frida cu Salma Hayek?), Palacio de Bellas Artes, Catedrala Metropolitana care marginesc Zocalo, oficial piata Constitutiei. Piata este enorma, cu o suprafata de cateva hectare si a fost construita prin drenare lacului. Aici este agora mexicana, aici se tin proteste, procesiuni, celebrari- mexicanii isi duc viata in zocalo. Sub Catedrala s-a aflat o biserica inghitita de ape si in apropiere s-au descoperit in 1978 ruinele unui templu Aztec, templul Mayor. Mi-au placut decoratiunile prehispanice de pe biblioteca cetatii universitare cat si parcul Chapultepac intins pe 800 ha. unde se afla muzeul de Antropologie. Mexico City este un oras al muzeelor. Din goana autocarului cu care am vizitat orasul am vazut casa lui Diego Rivera, atelierul Fridei si casa in care s-a sinucis, locul unde se mai vad gloantele cu care a fost ucis Trotki. Cartierul pietonal Rosa reprezinta zona de elita a capitalei Mexicului dar si aria tuturor libertatilor.

Circulatia auto in Mexico City este impresionanta, cele 4 milioane de autovehicole circuland aparent alandala dupa codul, “e vinovat cine da cu botul masinii“. In intersectii aerul este atat de poluat incat nu se poate respira. Multe cladiri au crapaturi si semne de eroziune de la apa care se gaseste sub oras cu toate ca o retea moderna de canale o dreneaza continuu. Orasul se scufunda 2-3 cm/an. Amenintati de cutremure, de apa, polarizati social si material, mexicanii traiesc clipa cu o bucurie frenetica. Noaptea, sub lumina lunii mexicanii ies in parcuri si petrec ore bune tolaniti pe iarba, familii intregi sau cupluri de indragostiti. A te imbratisa si saruta in fata lumii este un act natural pe care nu-l ascund. In salile de dans seara de seara tremura podeaua de ritmul instrumentelor iar cafenelele sunt deschise pana spre dimineata. Cate trei-patru mariachi imbracati in costum negru cu broderii aurite si purtand pe cap sombrero strang bani de la mese cantand serenade mexicane la cateva instrumente.

Nu pot spune ca am retinut prea mult din oras decat bulevardele mari strajuite de palmieri, o circulatie auto nebuna, casele coloniale ale proprietarilor de haciendas si cladirile decorate cu sculpturi aztece. Dupa o vizita cu autocrul care a oprit la cateva obiective pentru fotografii, am vizitat muzeul de antropologie.

-Muzeul National de Antropologie, aduna principalele artefacte care reconstituie viata populatiilor din America Centrala. A fost fondat in 1825 pe baza primelor colectii si din 1964 i s-a dat o noua cladire in parcul Chapultapec. La parter sunt unsprezece sali care se refera la civilizatiile precolumbiene. In primele se prezinta obiecte apartinand unor triburi nomade; in aceasta parte a muzeului am vazut, ca piese de exceptie: figuri feminine din argila simbolizand fertilitatea si datand din anul1100 i. HR; masca funerara de porfir verde din sec. VI i. Hr. , incrustata cu obsidian si pietre rosii (aztecii si urmasii lor mexicanii de azi au un desvoltat cult al mortilor). Piatra Soarelui sau calendarul Aztec cu un diametru de 3.6 m si o greutate de 25 t. a fost descoperita la consolidarea Catedralei Metropolitane in 1790. Ea a fost ingropata de spanioli pentru a impiedica idolatrizarea, in timp ce se propaga crestinismul. Semnele si desenele care inconjoara soarele ca figura centrala au fost decriptate. Aztecii considerau ca inainte au fost patru lumi a cate 5125 ani, dupa fiecare, civilizatia fiind distrusa de cataclisme naturale; dupa aceasta, incepea un nou ciclu. Unele decriptari aduc aminte de scene apropiate potopului lui Noe, altele de Apocalipsa lui Ioan. Aztecii aveau doua calendare: unul de 360 de zile, folosit pentru muncile agricole, format din 18 luni a 20 zile si un altul de 260 zile, format din 13 luni a 20 zie avand. cu caracter religios. La un ciclu de 52 de ani cele doua calendare se suprapuneau si erau aduse sacrificii zeului-soare. Precizia acestor calendare este mai mare decat al calendarului iulian folosit in Europa. Unele previziuni s-au indeplinit, altele nu, cum ar fi revenirea regelui-zeu, confuzie care a dus la distrugerea imperiului. Cu privire la sfarsitul actualei lumi- zi si an-, probabil ca sunt interpretari la fel de discutabile ca in catrenele lui Nostradamus. Unele sculpturi aztece au o forma ciudata aducand a costum de astronaut. In sala Oaxaca au fost aduse artefacte de la Monte Alban, marturii ale civilizatiei zapotece situate intre anii 3000-1000 i. Hr. Sunt prezentate fresce viu colorate preluate de pe zidurile monumentelor funerare, scuturi acoperite cu aur si turcoaze. Salile maiase prezinta sculpturi din peninsulaYucatan si regiuni dinafara Mexicului.

-Bazilica Santa Maria de Guadelupe se afla in orasul cu 1 mil. de locuitori Guadelupe din zona metropolitana a Ciudad de Mexico. Ea a avut un rol urias in convertirea la catolicism fanatic a zeci de mii de indieni. Aparitia Fecioarei Maria pe un deal in apropierea orasului si minunea savarsita a convins biserica catolica sa inalte un edificiu pe acest loc. Cum anual, pe 12 decembrie vin s-o viziteze 15 mil. de pelerini, in 1976 a fost construita o biserica noua, moderna, Nuestro Senora de Guadelupe. Basilica este enorma si impresioneaza prin plafonul ondulat, vitralii, pavimentul din onix, altarul din Marmora de Carrara dar mai ales prin statuia neagra a Fecioarei cu o mantie care se vede de la o departare de zeci de metri. Am asistat la un pelerinaj obisuit de duminica in care am vazut zeci de credinciosi tarandu-se cu genunchii plini de sange, sute de metri pana la altar. Afara, sute de oameni imbracati in costume traditionale indiene si penaj dansau in ritm salbatic spre proslavirea Fecioarei. Catolicizarea populatiei s-a facut mai usor daca s-a permis pastrarea traditiilor, asa ca mai in toate lacasurile vizitate, in special cele din localitati mici, in biserici erau, alaturi de statui ale lui Iisus si a Mariei, reprezentari pagane ale sarpelui cu pene, dragoni si serpi.

-Templul Mayor, se afla in plin centru al orasului, in zucalo. Aici, incepand cu anii ‘70 s-a decopertat o parte din fosta capitala azteca. Dealungul celor trei secole in care a functionat, s-au inchinat mii de preoti si credinciosi la zeul razboiului, vopsit in rosu si al ploii cu dungi albe si negre. Se pot vedea cutitele de sacrificiu si pietrele rotunde ca altare. Cand l-am vizitat santierul arheologic era in plina activitate, se decopertase baza unei piramide enorme dar nu era oferita turistilor o vizita completa.

Teotihuacan este cel mai important si bine conservat site arheologic al Mexicului. In limba azteca numele sau inseamna “ locul unde omul devine zeu” Orasul este situat pe un platou de 2000m. inconjurat de munti inalti de pana la 2800 m la cca 45 km. de Ciudad de Mexico. In perioada sa de inflorire intre anii 100i. Hr. si 650 d. Hr. populatia acestui oras ajunsese la 200000 locuitori, neegalata la acea data de a niciunui oras din lume. Urmele arheologice perfect conservate arata gradul de dezvoltare la care ajunsese matematica, astronomia, stiintele, arhitectura. Constructia sa a inceput in jurul anilor 200 i. Hr. si la 600 d... Hr. urmele de viata au disparut fara a fi cunoscute motivele. Artera principala este Calea Mortilor, perfect rectilinie, lata de 40m si a carei lungime depaseste 2.5 km. Este situata mai la inaltime si accesul la ea se face prin scari sau rampe. La capatul acestei cai, in dreptul piramidei Soarelui se afla o piata lunga de 400m in jurul careia sunt vreo 15 piramide neterminate. In timpul excavatiilor au fost gasite marturii ale sacrificarii oamenilor cum ar fi schelete cu mainile legate.

. Piramida Soarelui a fost construita intr-o perioada de mare expansiune a Teotihuacanului si volumul sau depaseste pe cel al piramidei Keops din Egipt. La baza are 225x225 m. si inaltime de 65 m. Pentru constructia sa au fost necesare 1 mil. mc piatra si a fost facuta de 100000 oameni in 10 ani (notati ca aztecii nu cunosteau nici roata, nici animalele de povara).

. Piramida Lunii desi mai joasa cu 20 m. decat cea a Soarelui, pare de aceeasi inaltime din cauza denivelarii terenului. La baza are 120x150 m, si a fost executata in doi timpi, usor identificabili. In interiorul piramidei a fost gasita statuia zeitei apelor pe care am vazut-o la muzeul de antropologie.

. Palatul sarpelui cu pene, a fost distrus si ars la o rascoala de chiar locuitorii orasului. Face parte din piramida Lunii si a fost reconstruit in 1960. El servea ca locuinta pentru clerici. Are multe sculpturi, basoreliefuri, picturi si tabele cu scrieri, curti interioare, in toate acestea revenind ca leit-motiv o pasare.

. Piramida sarpelui cu pene aresase etaje. El nu este decorat cu picturi ci cu sculpturi stilizate de dragoni, serpi si pasari.

Pe platforma Teotihuacan mai sunt zeci de palate sau fragmente in ruina decorate cu motive religioase si apartinand mai multor epoci. In orasul disparut s-au identificat schimburi comerciale, mari ceremonii religioase toate demostrand viata alerta a acestei asezari. Subiectul: de ce a fost parasit acest superb oras in culmea dezvoltarii sale? , ramane deschis cercetatorilor.

Va urma: Mexic, partea a doua

---

VIZUALIZĂRI: 5120 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI