Cum am descoperit eu Marocul

TIPĂREȘTE

De mult timp imi doream sa vizitez Marocul, in special orasele imperiale. Am avut ocazia sa am parte de o experienta interesanta fara a putea spune daca mi-as mai dori sa merg acolo sau nu.

In 2005 lucram intr-o companie multinationala, firma americana dar filiala din Romania era deschisa de catre francezi. La inceputul anului am fost informati ca im luna martie urma sa aiba loc o intalnire a tuturor oamenilor de vanzari din firmele unde sucursala franceza era actionar, in total 11 tari. Cu aceasta ocazie urma sa se lanseze si un concurs de vanzari international, in cadrul firmei bineinteles. Din partea firmei am primit informatii ca intr-o anumita perioada din luna martie sa nu ne facem nici un fel de program, urmand sa primim detalii mai aproape de data plecarii. Singurele detalii primite au fost sa ne prezentam in data de... ora de... l aeroport, sa avem haine si mai groase si mai subtiri.

Ziua 1: Dimineata pe aeroport, am primit din partea unei agentii de turism un bilet dus-intors cu destinatia Paris, urmand ca detaliile sa le primim pe aeroportul din Paris. Acolo ne-a asteptat o persoana cu un afis cu numele firmei si al tarii. Ne-a imbarcat intr-un microbuz (eram 9 persoane din Romania) si ne-a spus ca singura informatie pe care o are este sa ne transporte la celalalt aeroport mare al Parisului, Orly. Dupa ce ne-am ridicat bagajele ne-a dat un plic in care eram informati sa ne prezentam la ora 16.00 in aeroport in fata agentiei liniilor regale marocane. Atunci am inteles ca urmeaza sa mergem in Maroc, mai ales ca cel care coordona filialele externe ale firmei franceze era un marocan. In timpul acesta au inceput sa ajunga in aeroport si colegii din celelalte tari. La ora 16.00 am primit niste mape cu program, conditii etc dar nimic despre locatie. La biroul de check-in catre care am fost indrumati se faceau imbarcari pentru destinatia... GLADIATOR. Zborul a durat aproximativ 4 ore si inainte de aterizare am fost informati ca urmeaza sa aterizam la Ouarzazate. Va dati seama ca eram extrem de curiosi sa vedem locul unde aterizam, am fost insa extrem de dezamagiti ca am aterizat pe o pista, pur si simplu in desert si cu o autogara de dimensiunea garii din Predeal. De acolo alt drum cu masina pana la hotelul Berber Palace.

Fireste ca hotelul era extrem de luxos, un complex de bungalouri si 2 piscine incredibile. Portocali peste tot si... foarte multe decoruri din filmul Gladiatorul. Asa am aflat ca in acel loc s-a filmat Gladiatorul iar o parte din recuzita fusese lasata hotelului. Conditii foarte bune de cazare, mancarea relativ Ok bzata pe multe specialitati franceze si carne gatita in vasul specific marocan, Tajin. Ceea ce nu mi-a placut a fost faptul ca desi pareau extrem de amabili angajatii hotelului, in momentul in care te prindeau singur pe undeva iti cereau tgari. Nu am inteles de ce, dar in fine... am trecut peste asta.

Am avut parte zilnic de iesiri in afara hotelului (am vizitat o oaza, am asistat la o nunta marocana - cred eu ca doar asa de spectacol, am vizitat resedinta regala din ouarzazate iar cireasa de pe tort a fot excursia de 2 zile in Sahara. Am plecat in jurul pranzului intr-o caravana, cate 3-4 intr-o masina, niste vechituri de Landrover-uri dar cu niste suspensii incredibile. Am traversat muntii Atlas, am trecut prin multe localitati mici, caracterizate printr-o saracie crunta si priviri care ne urmareau destul de ciudat.

Asa am ajuns, dupa niste ore de mers si doar cu 2 opriri pentru necesitati, am ajuns in Zagora, una dintre portile Saharei. Ni s-a spus ca din aceata localitate se termina drumul asfaltat si ca bornele nu au pe ele Km ci ore de mers cu camila. Am iesit repede din Zagora (la intoarcere am vizitat aici un muzeu de-al lor cu foarte multe covoare atarnate. Nu mi-a placut, am parasit si soseaua si am intrat in zona presahariana, unde drumul era delimitat de gramezi de bolovani, am mai trecut prin zone populate, in aceeasi nota de saracie maxima. Am traversat si niste munti mai mici si apoi am intrat in desert. Galben cat vezi cu ochii, foarte cald si vant destul de puternic.

Cand am ajuns la tabara unde urma sa innoptam, sa mi se faca rau nu alta. Era o gramada de corturi facuta din presuri. Tabara era asezata in zona unde incepeau dunele de nisip, nisip peste tot si periodic alte imprejurimi in functie de cum batea vantul. Am sa atasez o fotografie in care veti vedea cat nisip am gasit in pat dimineata cand m-am trezit. Noaptea s-a facut foarte frig si tot ceea ce imi doream era sa se faca ziua si sa scapam o data. Rasaritul a compensat disconfortul de peste noapte pentru ca fost incredibil.

Desi se implinesc 5 ani de atunci, inca ma mai gandesc la experienta aceea. In Maroc parca as mai merge dar in nici un caz in desert.

---

VIZUALIZĂRI: 2033 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI