In sfarsit, Malta!

TIPĂREȘTE

In sfarsit, de doua ori!

Prima data pentru ca in sfarsit, AmFostAcolo, in Malta! Si a doua oara pentru ca, in sfarsit, m-am apucat sa scriu.

Am folosit muuulte informatii gasite pe AFA sau oferite la solicitarile mele de alti calatori, asa ca a venit vremea sa dau inapoi macar cat am primit, daca nu s-o putea mai mult.

Asadar, Malta a fost pe lista noastra de vreo 4 ani, dar pana acum nu a fost sa fie.

In ianuarie o alerta ma atentioneaza ca Wizzair are preturi bune pentru Malta, in perioada 17 -21 aprilie. Adica 63 E/persoana, dus-intors. Ca timp efectiv ar fi fost 3 zile si ceva mai mult de jumatate.

Am consultat rapid insemnarile vechi, am vazut ca perioada era acceptabila (ar mai fi mers o zi macar), am dat doua telefoane si ne-am hotarat. Telefoanele au fost catre o familie si catre doua surori, care voiau sa vada Malta. Asa ca am rezervat 6 bilete si asta a fost. Pana la urma ne-am facut 7, ni s-a alaturat a treia sora, care traieste in Franta. (Stiti cat a dat ea pe bilet? 289 E!!!)

Grupul nostru a fost tare neomogen, adica 4 seniori, cu varste intre 62 si 74 ani si cele trei surori, mult mai tinere decat noi. In plus, noi eram singurii care ii cunosteam pe toti (pe fata din Franta nici noi nu o stiam). Dar a iesit super, dupa doua zile ziceai ca toti se cunosc de o viata.

Mai greu a fost cu cazarea, nu gaseam deloc ceva care sa ne convina. Pana la urma am avut noroc si cu hotelul, o sa-i vina si lui randul.

Cu documentarea nu a fost greu, fetele au fost chiar mai harnice decat mine si au adunat o gramada de informatii. Eu m-am ocupat de partea de transport, stiam pe de rost traseele pe care urma sa mergem. Dar nu le-am mai folosit. O sa vedeti de ce.

In acest prim articol o sa scriu mai mult generalitati si cum am perceput eu Malta, apoi planul este sa descriu cum a decurs vacanta noastra in fiecare zi. Sa vedem ce-o iesi. Si mai ales cand, ca am o mare lipsa de timp!

Inainte de a-mi dori sa vad Malta, nu stiam prea multe despre aceasta tara. Pe masura ce citeam, acum 4 ani, eram tot mai captivata de istoria ei. Dar ce am vazut la fata locului a intrecut ceea ce imi imaginasem eu.

O sa inserez cate ceva din ceea ce am citit despre Malta, poate un scurt rezumat o fi util unora nestiutori, ca mine.

Voiam sa intitulez acest articol „Malta, o insula fortificata”. Am renuntat, pentru ca, uitandu-ma pe ghidul, dedicat Maltei, din colectia Calator pe mapamond, am observat ca primul capitol se numeste „Malta, - insula fortificata”. Si prea era plagiat! De ce ma gandisem la acest titlu? Pentru ca noi, cei sapte, am vazut Malta ca pe o insula inconjurata de ziduri de aparare, cu numeroase constructii destinate apararii.

Malta este in top 10 - cele mai mici tari din lume, cu cei 316 km2 fiind pe locul 9. Are un numar de 452.000 locuitori, cu o densitate de 1431 locuitori/ km2. La acest capitol se afla pe locul 3 in lume, devansata fiind de Monaco si Singapore. Mie nu mi-a venit sa cred ca am retinut bine suprafata, pentru ca in preumblarile noastre mi s-a parut a fi mult mai mare! Spre comparatie, Judetul Arges, al zecelea din Romania, are 6.862 km2. La fel si cu populatia, asezarile ni s-au parut mari, cu foarte multe locuinte. Toti ne intrebam cine locuieste in toate acele case! Nu am aflat raspunsul, dar banuim ca sunt foarte multi oameni cu alte cetatenii care traiesc acolo. Apropos de locuinte, am aflat in timpul unei plimbari cu vaporul ca pretul locuintelor este foarte mare si ca in Malta nu exista impozit pe proprietate.

Am mai citit despre Malta ca este tara cu cea mai blanda clima din lume, cu cel mai mare numar de ore insorite din Europa, si cu cele mai vechi vestigii. Primele urme de locuire descoperite de arheologi ar data din anii 5200 i. Hr, fiind vorba de obiecte de ceramica si figurine de teracota.

Mai „ recent”, intre 3600 si 2500 i. Hr, locuitorii acestei insule au construit mai multe temple megalitice, care astazi sunt pe lista oricarui turist aflat in Malta. La sfarsitul acestei perioade, civilizatia care a creat aceste temple a disparut subit, fara ca pana acum sa se gaseasca o explicatie.

Pozitia acestei insule a facut ca ea sa fie dorita si cucerita de multe puteri ale momentului: fenicieni, cartaginezi, greci, romani, bizantini, arabi, normanzi, cavalerii ioaniti si englezi. Fiecare si-a pus amprenta asupra locului, fiecare a construit ceva, fiecare a adus cu sine parti din cultura si arta proprie.

Chiar si Apostolul Pavel a ajuns in Malta, in urma unui naufragiu, si a ramas acolo trei luni, timp in care a promovat crestinismul.

Dintre toate stapanirile, in timpul Cavalerilor Ioaniti Malta a cunoscut o dezvoltare economica si culturala deosebita. Atunci s-au construit sisteme de aparare formate din bastioane, forturi si ziduri, precum si biserici, catedrale si palate. Multe dintre bisericile si palatele malteze sunt decorate cu opere de arta valoroase.

In primul razboi mondial Malta a stat deoparte, aceasta pozitie aducandu-i „porecla” de Infirmiera a Mediteranei, pentru ca aici au fost adusi si tratati mii de soldati raniti.

Insa, in cel de-al doilea razboi mondial, Malta a fost intens bombardata de germani si italieni. In luna august 1942 asupra insulei au cazut 6000 de bombe! Pentru eroismul din acea perioada, Marea Britanie a acordat poporului maltez decoratia „George Cross” (o decorație care recompenseaza actele de curaj ale civililor, instituită in 1940 de către regele George al VI-lea al Regatului Unit)

In 1964 Malta isi declara independenta, dar ramane in Commonwealth. Peste zece ani devine republica si isi alege propriul presedinte. Din 2004 este membru UE.

Cam astea sunt datele tehnice despre Malta, pe care am vrut sa le redau aici.

Spuneam ca am fost surprinsa de tot ce am vazut in Malta, si nu numai eu, ci toti sapte.

Ne-a surprins ritmul in care se construieste. In orice loc pe unde am trecut se construia ceva nou. Case, blocuri, hoteluri. Extraordinar de mult. Peste tot macarale fara numar, in Sliema erau insirate precum copacii.

O intamplare hazlie s-a petrecut in prima seara, cand nu prea eram orientati asupra locului. Noi si cealalta familie ne-am dus la hotel dupa intoarcerea din Valeta, fetele au ramas pe faleza. Am stabilit o zona in care sa ne intalnim pentru cina si sa le sunam cand ajungem acolo. O sun pe una dintre ele si imi spune ca sunt pe faleza, langa doua macarale. Eu ridic privirea si vad doua macarale. Ma asteptam sa le vad si pe ele. Ma uit in jur, le caut cu privirea si vad... 7 macarale! Mai merg 50 metri si din alt unghi mai vad nu stiu cate. A fost motiv de haz in toate zilele. Unde ne intalnim? La macarale!

Am observat ca femeile sterg toata ziua balcoanele de praf. Intr-adevar, este mult praf, noi am prins o perioada cu vant permanent. Si apropos de balcoane: ne-au placut mult casele malteze cu balcoane colorate. Erau asa de vesele si frumoase!

Alt motiv de surprindere pentru noi a fost dimensiunea si numarul bisericilor si catedralelor malteze. Am citit ca in Malta exista 365 de biserici, cate una pe mai putin de 1 km2! Aici ocupa primul loc in lume.

Majoritatea bisercilor au cate doua turle cu ceas care indica ore diferite. Am remarcat si eu acest lucru si m-am mirat. Una din fete citise si ne-a informat ca este o traditie veche, pentru a-l induce pe diavol in eroare. Nestiind care este ora corecta, nu poate perturba slujbele!

Am aflat ca in Valetta exista din 2014 si o parohie romaneasca, „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

Sediul Parohiei este Biserica Sf. Rocco, construita in 1592 si se afla pe St. Orsola Street, Valletta.

Dupa a doua zi de plimbat, cineva din grup a tras o concluzie despre Malta. A zis ca tot ce am vazut inseamna munca, munca si iar munca! I-am dat dreptate.

Ce ne-a mai surprins in Malta? Indemanarea soferilor de autobuze! Treceau milimetric pe langa alte masini, luau curbe stranse pe stradute inguste. Cu autobuzul turistic, de la etaj, atingeam efectiv balcoanele cladirilor, doar intinzand mana!

Am mai remarcat ceva in plimbarile noastre: orice loc in care pamantul nu era pietros, exista o cultura, cat de mica. Am vazut pur si simplu palme de pamant fertil unde erau cultivate 20 de cuiburi de cartofi sau capsuni. Am vazut cateva locuri in care, printre pietroie, existau 20 mp de teren cultivat. Iarasi intreb: sa facem comparatii? Nu mai vorbesc de numeroasele solarii in care erau cultivate mai ales rosii.

Si o ultima precizare: la toate obiectivele seniorii aveau reducere. Trebuia doar sa ceri bilete pentru seniori. In doar doua locuri mie mi s-a cerut buletinul. (de, arat bine, nu imi arat varsta!)

Exista si un lucru care m-a surprins neplacut: in centrul comercial de langa hotelul nostru, toate magazinele se inchideau la ora 19. Una din fete voia sa isi ia o rochie, o probase, dar voia alta marime. Era 18.58 si nu i s-a mai permis sa intre la cabina. Cam ciudat si nepoliticos in acelasi timp.

Si am fost un pic luata prin surprindere si de preturile la mancare. Citisem peste tot ca in Malta mancarea e un pic mai ieftina decat in Grecia. Masa noastra de baza era seara, ziua mancam din fuga cate ceva. Am mancat in prima seara la un restaurant unde nu prea am fost multumiti, iar in urmatoarele la acelasi, pentru ca ne-a placut. Se numea Mason Bistro. Preturile au fost categoric mai mari decat in Grecia, dar mancarea a fost buna.

Primul contact cu transportul in comun a fost unul tare neplacut, la fel si al doilea si al treilea... Acest lucru a influentat decisiv modul cum s-a derulat sederea noastra in Malta.

Despre ce e vorba: la iesirea din aeroport, pe la ora 8.20, am gasit rapid statia de autobuze, stiam cu ce sa ajungem la hotel, gratie informatiilor oferite de @irinad. Aveam doua variante de transport, cam la aceeasi ora. Ne incadram sa bem o cafea si sa ne intalnim cu a saptea persoana, care ateriza la putin timp dupa noi.

In timp ce beam cafeaua, fac eu o remarca grozava: „ia uitati-va ce alandala sunt parcate masinile astea! Autobuze, masini de marfa, autoturisme - toate de-a valma! „

Toti au privit catre „parcarea” aceea, dar brusc am realizat ca nu e parcare, ci o strada extrem de aglomerata, pe care masinile stationau minute intregi. Era un blocaj grozav, masinile stateau pe loc minute nesfarsite.

Am vazut si motivul: strada cu pricina ajungea la un sens giratoriu care era absolut blocat.

In aceste conditii autobuzul nostru a venit cu o intarziere de aproape o ora si am mai facut 20 minute pe o distanta extrem de mica, pana ne-am inscris pe orbita!

Apoi a mers bine, chiar cu viteza mare. Dar in statiuni aparea iar aglomeratia, si autobuzul nostru mergea in stilul incet-incetisor si tot pe loc!

In sfarsit, ajungem la hotel, facem cazarea devreme (avantaj Genius, dar si bunavointa la receptie) si plecam spre Valetta, asa cum aveam in plan. In statie mare aglomeratie, desi din Sliema spre Valetta sunt multe linii de autobuz.

Ne uitam la trafic, infernal. In sfarsit, ne urcam intr-un autobuz, foarte aglomerat. Avem noroc, peste doua statii coboara un grup mare si gasim si locuri.

Seara, la intoarcerea in Sliema, aceeasi problema. O mare de oameni, o cursa care nu a plecat (avea un afis de genul „not working). Dupa o ora de asteptare am reusit sa urcam, calatorind ca sardelele. Stiam ca soferii nu mai opresc daca autobuzul e plin, dar al nostru oprea pentru ca, fiind deja noapte, erau calatori care tot coborau, retragandu-se spre locurile de cazare. Dar parca la fel de multi se urcau.

S-a mai scris de multe ori, mai spun si eu ca pentru a cobori din autobuz trebuie sa anunti soferul prin apasarea unui buton aflat in mai multe locuri in autobuz iar pentru ca soferul sa opreasca trebuie sa faci cu mana.

A fost un dus rece povestea cu traficul si am fost ingrijorati de cum vor decurge deplasarile noastre. Mai citisem cateva articole in care oamenii nu prea aveau cuvinte de lauda pentru transportul in comun, dar nici chiar asa. Cu doua saptamani inainte fusese in Malta un amic, el nu s-a plans deloc. E drept ca stat 7 zile si nu era presat de timp. Nu stiu ce a fost in perioada noastra, e posibil ca o cauza sa fie faptul ca in multe tari din Europa copiii aveau vacanta si numarul turistilor sa fi crescut brusc... Nu stiu.

Asa ca ne-am gandit sa inchiriem o masina de 8 locuri, cu sofer cu tot. Eram cinci soferi, dar niciunul nu era dispus sa exerseze condusul pe stanga. Doamna de la receptie a fost amabila, a dat cateva telefoane, dar pretul era prea mare si am renuntat.

Am uitat sa spun ca nu am cumparat din aeroport abonamentul pentru transport, pentru ca ghiseul respectiv se deschidea la ora 10. Tot raul spre bine, pana la urma.

In cursul zilei hotarasem deja ca a doua zi sa mergem in Gozo, pentru ca vremea era buna. Nu voiam sa nimerim o zi cu furtuna, sa nu mearga feribotul.

A doua zi pornim spre Gozo. Alta ora de asteptare in statie. Avem macar noroc si stam toti jos. Multi calatori ramaneau prin statii, desi faceau disperati cu mana.

Pe feribot sotul meu este abordat de o reprezentanta a autobuzului turistic Hop On- Hop Off pentru Gozo. Vine victorios cu o oferta de nerefuzat, bilete pebtru sapte persoane cu o reducere de 50%, adica 10 E/persoana. Sunt doua rute, una rosie si una albastra, incluse in acest pret. Cele doua rute cuprind toate punctele de interes din insula. Ne-am sfatuit, am vazut ca intervalul dintre autobuze este cuprins intre 30 si 45 minute si am decis sa alegem aceasta varianta. Nu am regretat deloc, dar absolut deloc.

La intoarcerea spre hotel aceeasi problema: asteptare lunga, autobuz supraaglomerat, am calatorit in picioare, mai mult de o ora.

Si inca un amanunt legat de transportul in comun: am tremurat mai rau decat in toiul iernii, foloseau soferii aia aerul conditionat la maxim!

In aceste conditii, si multumiti de ziua in Gozo cu autobuzul turistic, la masa de seara am hotarat in unanimitate sa facem acelasi lucru si in urmatoarele doua zile. Asa ca a treia zi dimineata ne-am indreptat spre faleza din Sliema, unde am aflat de la un reprezentant al acestor autobuze ca oferta pentru un singur tur in partea de nord sau in partea de sud a insulei Malta este de 20 E/persoana. Dar am negociat si am obtinut pretul de 30 E/persoana pentru ambele rute (de nord si de sud) plus o croaziera de 90 minute ca un vaporas prin cele 2 porturi care incadreaza capitala Valetta.

Astfel, am facut a treia zi ruta de nord cu autobuzul albastru, iar a patra zi ruta de sud cu cel rosu si croaziera de 90 minute. Chiar recomand aceasta croaziera, intr-un timp scurt vezi de pe apa o multime de locuri si afli informatii importante care te surprind si te fac sa ai o alta perspectiva asupra Maltei si istoriei sale.

Cred ca am facut o alegere buna, am vazut multe locuri intr-un timp relativ scurt.

In cele doua zile am urmarit si transportul in comun, tot aglomerat si cu mari intarzieri. Deci noi am zis ca, pentru conditiile respective, am facut o alegere buna.

Despre cum a decurs vizita noastra in Malta voi povesti in alte articole.

Subliniez din nou ca multe dintre datele expuse in acest articol precum in cele ce vor urma nu imi apartin, eu doar le-am adunat aici spre folosul celor interesati.

Si am avut si sprijin in a povesti si a alege cele mai reprezentative fotografii, de la una dintre fete.

Asa ca eventualele laude le culeg eu iar criticile le pasez coautorului!

---

VIZUALIZĂRI: 3629 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI