La Palma - iarna, în pandemie (partea II)

TIPĂREȘTE

Îmi scriu cu drag impresiile și sfaturile de vizitare a insulei La Palma nu doar pentru că am fost sincer încântat de tot ci și ca o reacție la cerbicia cu care influencerii din zona turismului au ignorat aproape complet Canarele iarna asta, promovând în schimb destinații parcă prea exotice în vreme de pandemie, prea scumpe și cu o identitate locală aproximativă – e deja obositor să văd mereu promovate destinații extrem de departe și greu de atins fără expertiza/comisionul operatorilor din turism Maldive, Zanzibar, Seychelles, Mexic (Riviera Maya)

Cum spuneam în postarea anterioară, La Palma e o insulă extrem de abruptă și accidentată și prin urmare devine foarte important locul unde te decizi să rezervi o cazare dacă nu vrei să iei mai multe cazări; noi am stat 10 nopți și am evitat deranjul aferent mutării în altă locație prin încercarea găsirii unei cazări care să ne avantajeze în explorarea insulei și m-am decis pentru un orășel cochet pe coasta vestică, ferit de alizee și cu cele mai multe ore de soare din toată Europa (conform locanicilor și foarte probabil să fie adevărat) – TAZACORTE – locul unde au debarcat pentru prima dată spaniolii pentru a cuceri insula în cinstea arhanghelului Mihail, patronul insulei, de la populatiile indigene guanche și unde, de-a lungul timpului, coloniștii au cultivat trestie de zahăr, viță de vie iar acum e o vale fertilă unde se cultivă banane, unele ecologice.

Tazacorte e la 3 minute de Puerto de Tazacorte (un sătuc pescăresc/turistic cu o plajă faină de nisip negru/gri închis), la 7-8 minute de Los Llanos de Aridane – cel mai populat oraș al insulei (20.000 de suflete) și la 45 de minute de capitala insulei Santa Cruz de La Palma 9 un pic bizar e faptul că tunelurile de trecere de pe o parte pe cealaltă a insulei sunt sens unic și au lungimi diferite făcând ca drumul către Santa Cruz să fie cu 5-6 minute mai scurt decăt drumul din capitală către vest.

Am căutat și găsit un apartament în Tazacorte direct de la proprietar : tazacorte-apartment. de apartamentul Belair; proprietarul foarte flexibil în condițiile absenței turiștilor, a acceptat plata la sosire, fără avans (66Euro/noapte cu taxă de curățenie cu tot)... un apartament într-un complex rezidențial relativ nou, cu garaj (util în caz de biciclete închiriate dar ușor incomod de parcat în garaj și pentru că în parcarea din fața Blocului erau mereu locuri disponibile), trei dormitoare... arată mai bine în realitate decât în siteul personal al lui Ralf (un neamț mutat de vreo 30 de ani în insulă, cu o mică afacere și care își reinvestește banii in real estate-ul local); dacă Tenerife e “infestată” de turiști britanici în majoritate aici, în La Palma, rezidenții străini și turiștii sunt germani, mai austeri, mai orientați către activități în aer liber, fără PUB-uri ci doar crâșme cu localnici; recomand și alte apartemente în zonă (se găsesc pe Booking și Airbnb) … e la îndemână să locuiești acolo pentru proximitatea centrului, a cafenelelor, a celor două supermarketuri din zona centrală (5 minute de mers), pentru priveliștile faine către ocean și pentru foșnetul bananierilor ce sunt peste tot.

Clima în Tazacorte la începutul lunii Ianuarie e în nota climei din celelalte insule la nivelul mării, cu maxime de 22-23°C și minime pe la 16-17°C, apa mării în jur la 21°C dar din păcate (am crezut initial până am aflat că de fapt e un fenomen meteo extrem de rar) furtuna tropicală Filomena a tulburat oarecum liniștea insulei și ne-a interzis accesul la cel mai înalt punct al insulei Roque de los Muchachos – 2426 m. - drum închis din cauza condițiilor extreme (vânturi puternice, ninsori chiar, ploi abundente la altitudine și pericol de alunecări de teren.

Filomena a fost șansa noastră să vedem în Puerto de Tazacorte un fenomen care s-a mai întâmplat acum vreo 15 ani: precipitațiile abundente au adunat in Caldera de Taburiente, de pe versanții interiori, o cantitate de apă atât de mare încât a creeat o viitură captată integral de râul îndiguit dar care se vărsa violent în ocean, ale cărui valuri puternice readuceau resturile vegetale și aluviunile înapoi pe plaje și mocicolind apa în diferite nuanțe de maro/albastru/galben. Filomena a devenit prietena noastră și am îndrgit-o: ploi scurte sau mai lungi, viscol la altitudini mai mari și zăpadă la peste 2000 de metri altitudine (un fenomen apreciat de localici pentru raritatea lui) … interesant e că existau mereu pe insula zone însorite undeva și orientându-ne după webcamurile disponibile în diferite locații de pe insula ne-am permis să evităm ploile (apalmet.es/webcams/lapalma)

Am explorat insula cu mașina, pe jos și cu bicicleta sau combinații între ele.

Road-trip-urile sunt cea mai confortabilă modalitate de a explora insula iar cu google maps poți să-ți faci o idee de ce 30 de km. pot dura și o oră; sunt drumurile principale mai largi și cele secundare care pot fi extrem de înguste și cu pantă foarte mare; insula are forma unui dinte de rechin, brăzdată de văi adânci (baranco) cu cratere vulcanice, păduri de pin de Canare și Laurisilva, celebra Calderă de Taburiente și, și mai celebrul pentru americani parc National Cumbre Vieja; acum ceva vreme a apărut un documentar despre iminenta alunecare de teren care va duce la un tsunami devastator pentru coasta est americană... pe scurt: insula fiind activă vulcanic (erupții recente in anii 1949 și în anii 60) și foarte abruptă e mereu suspectă că o eventuală erupție ar putea declanșa o alunecare de teren de proporții care ar declanșa tsunamiul; evident că după documentarul care a îngrozit America acum vreo 10 ani, au apărut alți geologi să spună că e foarte puțin probabil dar răul fusese făcut, acel documentar se încheie cu avertismentul că se poate întâmpla mâine sau peste 10 milioane de ani... insuficient pentru liniștea americanilor care e de înțeles de ce nu prea vizitează insula.

Sudul insulei este vulcanic, mai arid și sunt doar două drumuri de acces până în extremitatea sudică, la Fuencaliente, unde există un far și o salină de suprafață; dacă nu ești un hiker de anduranță (în cazul ăsta recomand ruta vulcanilor- în jur de 22 de km. Din El Pilar până în Fuencaliente pe crestele vulcanilor- ruta GR131) poți să te bucuri de un paisaj inedit lăsând mașina în parcarea din Las Canarias și să cobori de unde în două ore de coborâre poți ajunge jos la far, eventual cu o mic ocol pentru a vedea de mai aproape vulcanul Teneguia care a erupt ultima dată in toamna lui 1971 pentru o lună și e ultimul vulcan de suprfață care a erupt în Spania; plimbarea e faină, bine marcată iar de jos poți vorbi la magazinul de suveniruri pentru un Taxi sau aștepți cuminte un autobuz să te întoarcă de unde ai lăsat mașina; poți deasemenea să vizitezi și centrul de vizitare dedicat vulcanului San Antonio, intiutiv, pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor volcanice în lume și pe insulă... punctul de belvedere de pe buza craterului merită cei 3 euro de adult intrarea; din punctul ăsta al insulei se pot vedea cu ușurință La Gomera, El Hierro și desigur Tenerife; noi am coborât pe versantul vestic și am urcat pe cel estic, preferând să urcăm până la Teneguia și să coborâm- am savurat plimbarea pe cenușa vulcanică care scârțâie bizar sub bocanci.

Puerto Naos e o stațiune pe coasta vestică, cu cele mai bune plaje de pe insulă și cu cele mai turistice facilități; la doi pași e La Bombila, o comunitate de pescari în trecut, acum pare un sat de hipioți, cu case mici, picate haios și o atmosferă de camping; pușin mai la nor e o plajă aproape sălbatică Los Guirres, deservită de un Kiosk și o promenadă faină... între Puerto Naos și plaja asta se află o limbă de țărm care intră în mare și care e acolo din 1949, un loc unde poți vedea pe unde a curs lava dinspre crater către ocean iar în Todoque s-a deschis un centru de vizitare dedicat vulcanului San Juan (Canos de Fuego) și unde se pot vedea inclusiv peșteri formate în urma curgeri lavei.

Tot în sud aș putea adăuga și zona de agrement El Pilar, locul de unde pleacă foarte multe trasee de creastă de hiking și de bicilete, o zonă cu panorame superbe și de unde poți vedea fenomenul mării de nori care se revarsă în valea Aridane (un sfert de oră de condus din El Paso, pe un drum îngust)

Santa Cruz de La Palma e capitala administrativă, un oraș îngrijit, tipic colonial și care așteptă turiștii de pe vasele de croazieră; centru istoric e încântător, cu ale lui balcoane de lemn, alei pietruite, biserici și o plajă artificială generoasă; aici se ține carnavalul de la sfârșitul lui Februarie, un pic bizar, o sărbătoare în care lumea se împroașcă cu făină albă și celebrează venirea primăverii

În ultima parte o să dezvolt partea mai frumoasă a insulei: nordul!

locuri de relaxare în natură, plaje sau vulcani, munți și văi adînci

---

VIZUALIZĂRI: 615 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI