Circuit Grecia-Turcia ( I)

TIPĂREȘTE

Cu gandul inca la vacanta de anul trecut, am hotarat sa incercam in acest alt traseu european. Am pornit sper Corfu unde am avut cazare 10 nopti. Drumul Oradea- Corfu este cel cunoscut, nu cred ca este nevoie sa mai insist. In prima zi am pornit din Oradea la ora 5 AM si am ajuns in Veria (Verioa) la hotel in jurul orei 16. Aici ne-am cazat la Villa Elia, despre care o sa scriu un review separat pentru ca eu cred ca merita luat in considerare ca oprire intermediara. Initial am intentionat sa vizitam putin imprejurimile (locul in care a predicat Apostolul Pavel, mormantul lui Alexandru Macedon, situl arheologic). Ghinionul a fost ca parcarea hotelului era atat de mica incat urmatoarea masina care parca te bloca. Ideea era sa lase toata lumea cheile la receptie pentru a putea fi miscata masina. Dupa noi au mai ajuns doi conationali care nu au lasat nici cheile, nici de gasit nu i-a mai gasit nimeni pana catre miezul noptii cand s-au intors la hotel. I-am pandit pentru a nu avea surprize dimineata la plecare. Asa ca am ramas la a face o plimbare pe jos prin oras, priveliste superb, un oras asezat pe o coama de munte si la o taverna cu care ne-am cam fentat.

La ora 8 am plecat, la 11,30 eram pe ferry. Daca faceti acest traseu este indicat sa alimentati pana la Veria sau imediat dupa, cat sa va ajunga pana aproape de Igoumenitsa pentru ca nu veti gasi nici o pompa. Peisajul superb, autostrada foarte buna, multe, multe tuneluri.

Drumul cu ferry –ul dureaza cam o ora si patruzeci de minute. Noi am luat ferry-ul de Kerkyra desi dupa ce am citit pe internet cel de Lefkimi e mai ieftin. Mare atentie ca sunt mai multe companii, fiecare cu programul si ghiseul ei si nu a prea coincis cu ce am gasit pe net. Daca pastrezi biletele si vii cu aceeasi companie ai reducere astfel incat am iesit cam la acelasi pret ca prietenii nostril care au mers la Lefkimi. Faptul ca drumul e mai lung nu a fost o problema, nu iti venea sa te mai dai jos de pe ferry. Noi am avut cazare in nord, statiunea Roda. Pana aici am facut cam o ora prima data (la intoarcere dimineata cand era sa pierdem ferry-ul 35 de minute).

In Corfu am vizitat: Palatul Achilleon, Paleocastrita, Canal D' Amour, Sidari, am fost la mai multe plaje, Kerkyra si au mai ramas multe puncte albe pe harta. Drumurile sunt mai bune decat am fost pregatita psihologic. Sunt mai inguste dacat suntem noi obisnuiti, dar acolo unde are posibilitatea doar o masina sa treaca zona este semaforizata. Regula este sa nu te abati de la drumurile asfaltate si cel putin din experienta noastra e OK (mai rau a fost in Istabul).

Dupa cele zece zile petrecute pe insula, cu temele facute legat de intoarcere, am optat pentru aceeasi companie de transport pentru a beneficia de reducere. Asa ca la 5,45 dimineata, dupa ceva emotii ca eram intarziere porneam din nou spre continent. Am asistat la un rasarit de soare superb pe ferry dar in gand ne rugam sa prindem apusul pe Bosfor. Am urmat autostrada Aegnatia Odos trecand prin Ioanina, Salonic, Kavala, Alexandroupolis. Am intrat in Turcia pe la Ipsala. Cu 10 km inainte de a intra in Turcia am alimentat. In aceasta zona, cam toate benzinariile sunt la distante de autostrada asa ca esti nevoit sa iesi si sa te intorci.

In vama turca am trecut pe la 4 puncte de control, mi-a fost trecuta masina in pasaport, analizata si ras-analizata procura masinii, legalizarea, apostilarea. Nici unul nu stia o boaba engleza, aveau scris pe ghiseu numele actelor in turca si in engleza si mi-a aratat ce au nevoie cu mana. Dupa o ora in vama am continuat pe D-100 pana la Istanbul. O mica portiune nu este autostrada ci drum rapid, dar cu exceptia zonelor in care se lucreaza se circula foarte bine.

Si am intrat in Istanbul. Eram pregatita psihologic ce ma asteapta. Cu nervii incordati la maxim sa nu gresesc drumul (nu stiu in cat timp reuseai sa te intorci la ce cozi erau la intrare si iesire din Istanbul), atenta la cel din fata care schimba banda fara urma de semnalizare, la zecile de microbuse care sunt cand in fata cand in spatele tau, daca se poate putin sa fur si din peisaj cu coada ochiului.

Cand am iesit de pe bulevardul Kennedy (am avut cazare in orasul vechi) si GPS-ul ne-a spus de vreo doua ori dreapta stanga, am fost siguri ca am gresit drumul. Nu puteam nici intoarce, in spate mai aveam masini, ne rugam sa nu vina nimic din fata ca nu era loc de doua masini. Drumurile inguste, asteptam sa dam de vreo fundatura si sa ne blocam, nu vedeam ce urmeaza dupa curbele de aproape 90 grade in panta. Cand am auzit “ Ati ajuns la destinatie” ne-am gandit ca am tastat gresit adresa. Hotelul era insa acolo, cu norocul nostru o parcare mica- mica langa (norocul ni l-am facut noi ca am cautat hotel cu parcare). Asupra hotelului nu vreau sa insist pentru ca sunt sigura sunt cam toate la fel in aceasta zona. Avantaje: la cateva sute de metri de Bosfor, Topkapi, Basilica Cisterna, Moschea Albastra, Agia Sofia, etc.

Se pare ca gandurile de dimineata ne-au fost indeplinite. Soarele nu era apus si noi eram langa Bosfor. Era ora 18 si noi era cazati. Nu ne faceam mari sperante legate de acea seara. Mai aveam ceva prin traista de dimineata, am mancat si noi si copiii, ne gandeam sa facem un dus sa ne culcam…Dar daca am iesi totusi putin? Asa pe langa hotel, cateva minute…Am luat-o pe strada in sus si ne-am trezit intr-o piata, sute de oameni, un targ de produse traditionale, spectacol in aer liber…era Ramazan. Am ajuns dupa miezul noptii la hotel si chiar am cazut intr-un somn adanc. Asta pana la ora 3 si 50 AM cand am sarit ca arsi din pat speriati de un zgomot. Era chemarea la cea de a doua masa ce se auzea de la moscheea din apropiere. Despre Istanbul, Ramazan si scurta noastra vizita in Turcia revin…

---

VIZUALIZĂRI: 1538 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI