REZONABIL
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Bucătărie grecească reinterpretată... și nu prea...
Pe Oskar tot Tati l-a ales, cine știe de unde aflase de el. Culmea e că nici mie nu-mi suna chiar străin, dar asta nu-i de mirare, eu citesc tot ce-mi pică-n mână înainte de a pleca pe undeva și mai trag cu ochiul și pe tot felul de bloguri și pagini de fb... Deci n-a fost o surpriză să aud că hai să mergem să prânzim la Oskar, dacă tot ne aflăm prin zonă...
Mai precis, locul se cheamă Oskars Creative Cuisine și pe Google l-am găsit descris ca restaurant gourmet. Asta-mi suna un pic cam fițos și dacă n-aș fi auzit că-i realmente bun și că merită să bați drumul până acolo, aș fi strâmbat din nas și probabil că l-aș fi deturnat pe Tati. Deoarece, știți, noi preferăm cârciumile mai rustice, mai nesofisticate, mai ales când e vorba de Grecia (gen Fishbones, despre care v-am povestit recent).
În fine, vizitaserăm capitala Argostoli în dimineața aceea, ne-am recuperat mașina de la capătul podului, am ocolit uriașa lagună, iar la sensul giratoriu am cotit-o dreapta, spre Lassi; știam drumul, mai fuseserăm cu vreo 2 zile în urmă pe-acolo. Am luat-o-n sus, spre Fanari, am lăsat plaja Kalamia în urmă, am înaintat încă vreun km și – voilà! „destinația dumneavoastră se află pe partea dreaptă” !
Locul e o afacere de familie ce funcționează tot timpul anului și cuprinde vestita mâncătorie plus niște studiouri care se află un pic mai la deal, într-o frumoasă grădină plină de flori și pomi fructiferi. Pentru mai multe detalii, puteți studia adresa virtuală www.oskars. gr, o să vă lămurească întrucâtva cu treaba aia cu „creative cuisine” – care va să zică, îs mâncăruri clasice grecești mai mult sau mai puțin reinterpretate, un concept deloc original, foarte des întâlnit în ultimul timp. Am putea filosofa un pic pe tema asta (câte mâncătorii, atâtea filosofeli! ????)... De exemplu, voi ce credeți, o fi doar o găselniță menită să justifice un preț cu cel puțin 50% mai mare decât în mod obișnuit?! Sau o fi un mod de a spori real bucuria retinei, de a amplifica (sau din contră, de a subtiliza) gusturi și arome „care evocă emoții și declanșează amintiri” ?!...
Filosofie pe burta goală – asta clar e cam păguboasă, așa că haideți să lăsăm mașina în locul special destinat din incinta compexului și să urcăm cele câteva trepte ce ne vor conduce pe terasa acoperită, de formă semicirculară, ce urmează fidel o parte din conturul restaurantului. Pe care avem surpriza s-o găsim atât de nudă, încât dăm să ne retragem încurcați: scuzați deranjul! Ne pune piedică însă un tânăr ospătar: neh, nu vă las să-mi scăpați printre degete, haideți, intrați!
Acum... ce masă să alegem?! Vi se întâmplă și vouă, atunci când cârciuma-i goală, să vă scărpinați în cap și să nu vă puteți decide unde să vă așezați?! Nouă adesea. Când găsim liberă o masă, maxim două, zicem bogdaproste, ce noroc avem, nu se putea o poziție mai grozavă (fie că-i cu vedere la mare/pădure/apus, fie la ceva mărunțișuri decorative), dar prea multă libertate de alegere ne cam încurcă... Ei, gata, iar filosofăm?! Închidem ochii, ne așezăm la o masă și asta e!
Mese de lemn lăcuit, scaune cu spătar și pernuțe înglobate – nimic fancy, doar drăguț și comod. Plante verzi în ghivece ici-colo – pete de culoare, înviorează atmosfera cromatic neutră, ba chiar aduc un aer de exotism. Ni se așterne în față câte o foaie din aceea personalizată, peste care sunt așezate, cu tot dichisul, farfurii, tacâmuri, pahare. Primim și meniuri, desigur. Totul încape pe 2 pagini (mari, ce-i drept), asta ca să nu mai plângem că vai, ce greu e de ales! Ca idee, salate și startere, pește și fructe de mare, preparate la grătar și diverse alte mâncăruri. Nici nu-i așa important, s-ar putea ca la primăvară sau la vară să găsiți alte chestii prin meniu, am citit că oferta se schimbă tot la 2-3 luni, în funcție de sezonalitatea ingredientelor.
Tati a ales doradă (15 euro), mie mi-era dor de-o mâncărică cu sos și am fost tare bucuroasă să găsesc în meniu ceva gen ghiveci grecesc (16 euro). Hai, să fie și vreo 2 pita (2 euro bucata), hai și-un kil de vin (12 euro), și niște apă rece, vă rog!... Tânărul amabil a înregistrat comanda și-a plecat în treaba lui, am plecat și noi, pe rând, să vizităm toaletele; nimic notabil în acest sens.
Am primit băuturile și un fund de lemn pe care erau cele 2 pâinici porționate în sferturi și mai multe boluri cu dip-uri: sos de roșii aromatizat cu diverse, ulei de măsline și chiar câteva măsline verzi. Cum ar veni, din partea casei, să nu te-ndopi doar cu pâine chioară. Drăguț din partea lor. Mai luaserăm noi și prin alte locuri câte o pita, s-o-mpărțim și ne cam țăpănaserăm, n-am pus-o nici pe-o măsea. De-aia am comandat 2, dar ne-am țăpănat și de data asta, căci erau imense și-aveam să luăm mai bine de jumătate din ele la pachet... Deh, greu s-o nimerești!...
În plus, și porțiile de mâncare mi s-au părut generoase, numai bune cât să sature niște oameni maxim de flămânzi ca noi. Peștele-pește, vreo 3-400 g să fi avut, plus 2 garnituri, orez basmatic și legume sotate, plus un sos de muștar. Ghivecelul meu l-am primit într-un vas de fontă, direct din cuptor. Doamne, ce arome m-au învăluit când am îndepărtat capacul!... Ca la mama acasă, au avut dreptate băieții ăștia! Bună toată mâncarea, am savurat-o cu drag și pe îndelete și-am stropit-o corespunzător. (Mergeau și niște murături; mama n-ar fi uitat de ele... Totuși.)
Am fost îmbiați cu ceva dulce la final și, chiar dacă de obicei refuzăm, de data asta simțeam că ar fi bine să n-o facem. Meniul de deserturi este tipărit separat, ca la orice mâncătorie de fițe și am ales din el o porție de portokalopita (7 euro), s-o șeruim. Pentru cei (puțini, sper) care n-au auzit de acest desert elen fabulos și hipercaloric, voi menționa că-i vorba de o prăjitură făcută din foi de plăcintă înecate generos într-un sirop gros de portocale. Se servește ca atare, caldă sau rece, sau cu diverse adaosuri menite s-o facă mai puțin grețoasă. În cazul de față, cu înghețată. Deși în meniu figura înghețată de ciocolată, am primit înghețată de vanilie, ceea ce a fost un pic dezamăgitor; nu mă înnebunesc după gustul de cacao, dar îmi place foarte mult combinația ciocolată/cafea și portocale. În fine, a fost ok și numai bine ca gramaj.
Dar lucrurile nu s-au terminat aici!... Odată cu nota de plată, ne-am trezit cu o farfurie plină-ochi cu fructe: felii de măr și pară, boabe de struguri (din ăia de-ai lor, fără sâmburi și dulci ca mierea). Aaa, păi, nenea ospătaru’, e frumos așa ceva?! Dacă știam, nu mai luam pita cu portocală!... Ok, știți vorba aia: când nu mai poți, mai poți un pic... Da, s-a adeverit și de data asta.
Total-general 58 de euroi. Una dintre cele mai scumpe mese, dar ce să zic?! mâncare foarte bună, servire ca la carte... Un pic de atmosferă dacă mai era; muzică grecească și ceva lume prin jur... (Am înțeles că seara e full, nu găsești masă fără rezervare.) Recomand!
despre SERVICII
Șmecher nenea ospătaru' : ne-a pus să luăm desert, deși știa că o să ne aducă desert din partea casei...
Trimis de crismis in 27.11.21 09:33:12
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Unde mâncăm? Taverne în zona Argostoli, ARGOSTOLI" (deja existentă pe sait)
@crismis: Drăguț Oskarul ăsta, frumos așezat, mi-a plăcut scara. Dar parcă nu-i totuși de Oscar (premiul) !
” Creative cuisine” - mă lași! Da, e în cele mai multe cazuri - și teamă mi-e că și în cel de față - doar o găselniță menită să justifice prețurile astronomice. Eu una când văd sau citesc” gourmet” , fug ca... de tămâie. Cu riscul de a mă înșela uneori.
Musaca 13 euro? Te pomenești că era cu vinete de aur, că alea bio nu costă atât! Și souvlaki 13 euro! Sunt de-a dreptul scandalizată...
Te înțeleg cu portokalopita, și eu mă dau în vânt după ea. Eram curioasă să văd cât costă, dar n-am zărit-o în meniul de deserturi, unde toate preparatele listate erau la prețuri de 7-8 euro. Stai să mă gândesc unde am mai văzut eu asemenea prețuri în Grecia? M-am gândit: nicăieri...
Și-au mai spălat din păcate cu dipsurile și fructele on the house, dar 58 euro total consumație e, fără îndoială, exagerat!
Hmmm..., mă mai gândesc dacă să iau în considerare Kefalonia pentru o vacanță viitoare.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Pfiuu, no ăsta da "halat"! La două rânduri. ????
Comentez eu, care locuiesc în Cluj...
Important este că v-ați simțit bine și mâncarea a fost bună.
Toate cele bune!
@Carmen Ion: Kefalonia e o insulă și, ca pe orice insulă, lucrurile sunt pe alocuri mai costisitoare. Desigur, se poate mânca mai ieftin sau mai scump, noi înșine am trecut prin toată gama de experiențe. Repet, asta a fost cea mai scumpă!
Și dacă mă gândesc bine, aș putea găsi și explicații... Cred că principalul motiv este localizarea - în inima celei mai turistice zone de pe insulă, plină de vest-europeni. Așa că... Nu cred că ar trebui să omiți Kefalonia doar pentru că sunt câteva mâncătorii costisitoare, care pot fi evitate ușor! Sincer, când am văzut prețurile, și noi am avut un impuls să ne ridicăm și să mergem în altă parte, dar am rămas, pe principiul "lasă, că nu venim în fiecare zi aici"!
Cât despre portokalopita... Mai mâncasem o singură dată, anul trecut, în Milos și mi s-a părut prea dulce. Aici era trecută în meniu drept "orange cake" și am zis c-o fi vorba despre altceva... Plus înghețată de ciocolată, suna chiar bine! Până la urmă... Ai văzut ce-a ieșit!
... O să mai prezint câteva mâncătorii mai "normale", sper să nu te mai oripilez în așa hal... Îmi pare rău că te-ai necăjit!...
@Flaviu: Da, "halat la două rânduri", mi-a plăcut comparația! Chiar așa a fost! Dealtfel, mâncarea bună, frumos prezentată...
Să știi că nici Galațiul nu-i departe de Cluj; mă refer la prețuri pe la (unele) restaurante! Ce-i nașpa se ia repede!
@crismis: Cum bine ai menționat, pe insulă sunt prețuri simpatice, e bine de știut pentru cei care merg acolo.
Preturi măricele am găsit mai peste tot in Kefalonia dar am mâncat și foarte ieftin pe doua plaje: Petani și Makris Gialos, 20 euro amândoi. E drept că nu consumăm alcool. Eu am fost încântată dar domnul soț nu știe niciodată prețurile, nu îl interesează acest aspect, indiferent de ceea ce îi spuneu, el nu se uita la prețurile din meniu, niciodată. Zice că e in vacanță, nu stă să numere banii, el vrea să se relaxeze
Indiferent de țară, C. nu numără banii, își face toate poftele indiferent de costuri. Norocul lui sunt eu Nu mi se pare normal să arunc cu banii, încerc să mai reduc din cheltuieli atât cât e posibil. Uite, nu înțeleg de ce să plătesc șezlonguri, mai ales pe-alea de fițe, mintea mea nu vrea să priceapă motivul pentru care toată tinerețea am stat pe nisip la noi la mare și acum aruncăm banii pe șezlonguri.
La fel și cu cazarea și cu mâncarea.
Dar, mna... banii lui sunt banii casei, banii mei sunt doar ai mei
Să vă fie de bine
@krisstinna: Așa facem și noi (ca dl. C????): dacă ne hotărâm că mergem într-un loc, ne asumăm tot ce decurge din acest aspect, cu bune și cu mai puțin bune. Plus că suntem curioși să testăm chestii despre care am auzit sau citit. Așa și cu Oskars ăsta; l-am testat, a fost ok, nu de neratat, probabil că nu ne-am mai duce a doua oară acolo dacă am mai ajunge pe insulă. Asta pentru că sunt o grămadă de alte opțiuni mai bune (la Fishbones m-aș mai duce; și mai sunt vreo 3-4 locuri despre care voi povesti cândva).
Cât despre șezlonguri... Noi nu închiriem decât dacă știm că rămânem toată ziua pe plaja aia (ceea ce se întâmplă foarte rar), și mai mult pentru umbrelă, decât pentru paturi. Ne place să stăm direct pe nisip, chiar și pe pietricele, avem la îndemână soluții să nu ne inghionteasca la șale... Pe de altă parte, suntem plimbareți, de obicei colindăm mai multe plaje, nu merită să dai bănuțu' pentru o baie-2 și un pic de plajă... Dar nah, câte bordeie atâtea obicee, precum bine știm...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2021 [Traditional Tavern Milos [Farsa]] Cea mai bună baclava din viața mea! — scris în 06.12.21 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Sep.2016 [Taverna Kalafatis] Taverna Kalafatis din Argostoli, „probably the best in the town! ” — scris în 21.10.16 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Seri de Oscar la Oskar — scris în 31.12.14 de johnnyredlabel † din EDINBURGH - RECOMANDĂ