Popasul Turistic Adial – « mancare ca la mama acasa »...

TIPĂREȘTE

Asa apare scris pe pancarta Motelului-Restaurant Adial, aflat chiar la iesirea din Adjud, cum vii dinspre Roman si nu pot spune ca nu am mancat bine, desi aceasta sintagma ar trebui sa includa nu numai o mancare gustoasa, dar si o servire calduroasa intr-un ambient intim, insa ospatarul era cam plictisit...

Daca va mai amintiti din review-ul meu referitor la Popasul Tisita (click aici), unde am mancat cand m-am dus inspre Moldova, la sfarsitul acestuia v-am spus ca daca mai aveam rabdare opream la un restaurant aratos aflat pe partea stanga cum intri in Adjud.

Ei bine, despre acest restaurant era vorba, insa dupa ce am mancat doua zile la Pensiunea Mugur de Fluier din Vama (click aici), deja acest complex nu mi s-a mai parut la fel de aratos, dar dupa ce am trecut iar pe langa Popasul Tisita, iar a crescut in ochii mei!

Aflat la jumatatea drumului dintre Vama si Bucuresti, Adial reprezinta o varianta acceptabila de luat masa de pranz, capabila sa bata orice concurenta la preturile unui restaurant inferior ca si categorie (o ciorba 6 lei, un fel principal cca 10 lei, o garnitura cca 3-4 lei).

Dotat cu o terasa incapatoare, pavata cu gresie si acoperita, cu mese cu fete albe si naproane orange sau viceversa, care observ ca reprezinta culoarea favorita a restaurantelor intalnite in drumul meu spre Moldova, inclusiv « La Cetate » din Targu Neamt (click aici), dar si cu o sala de mese nu foarte mare, dar suficienta in care predomina aceeasi culoare si pe pereti, Popasul Turistic Adial reprezinta un loc placut de dezmortit picioarele si de astamparat stomacul.

Scaunele confortabile din lemn tapisate cu stofa aflate in interior imi aduc aminte de restaurantele de altadata, de pe vremea cand acest «amanunt» dadea o nota distincta restaurantului, acum preferandu-se cele acoperite cu piele sau inlocuitor, cele cu totul din lemn sau din aluminiu.

Usile din lemn cu geamuri vitralii confera un aspect interesant, ca si micile detalii, cum sunt niste albinute decorative ce atarna din tavan.

Asteptarea comenzii nu a durat mult, iar postul de muzica pe care era setat TV-ul a facut-o si mai placuta.

Am mancat o ciorbita a la grec delicioasa, ca si cea de pui a fetei mele. Pentru felul doi am optat pentru ceafa de porc cu legume inabusite si salata de gogosari foarte gustoase, iar sotul meu a luat ceafa de porc cu cartofi natur si salata de varza, de asemenea, totul gustos. Chiflele moi, uriase si pufoase au facut deliciul micutei, dar si al nostru.

Ca orice restaurant aflat pe sosea care incearca sa atraga calatorul de rand, acesta era frumos amenajat cu multe plante si flori (in mod special mi-a placut un suport de flori ce reprezenta o mini-caruta), cu pietricele si o mini-cascada, dar si cu un podet care te duce spre terasa si, bineinteles, cu nelipsitul bucatar aflat de data aceasta in interior.

Popasul este vechi, dupa cum am dedus vazand aspectul caloriferelor mai ponosite si poate ca ar merita o zugraveala proaspata, iar la baie nu functiona dozatorul de sapun, insa acest lucru era suplinit de sapunuri si toaleta era curata.

In concluzie, am fost multumiti si ne vom mai opri aici pentru a lua masa si vi-l recomandam si voua, avand in vedere ca restaurante la marginea drumului care sa iti sara in ochi nu prea sunt, iar preturile sunt foarte bune si pentru doritori se poate ramane si peste noapte, avand in vedere ca se ofera si cazare.

---

VIZUALIZĂRI: 3410 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI