Orobianco - o experiență de încercat

TIPĂREȘTE

Restaurantul Orobianco împarte spațiul cu Haller Boutique Hotel în aceeași clădire istorică, în centrul orașului Tg. Mureș; despre clădire v-am povestit un pic în articolul trecut. Fiind cazați la hotel, era oarecum logic să și mâncăm la Orobianco, mai ales că făcusem research anterior și-l găsisem ok. În prima seară am ratat, fiindcă dădurăm în oraș de un festival de street food și ne-am cam stricat foamea pe-acolo. În schimb, când ne-am întors din plimbare, un pic murați de ploaie, am zis să ne oprim pe terasă pentru o bere înainte de culcare.

Restaurantul are 2 secțiuni, una de interior, în capătul coridorului de pe palierul unde eram cazați și alta de exterior, adică terasa amenajată în curte interioară, cu intrare din 2 direcții (Piața Petőfi Sándor și Piața Bernády Győrgy). Din oarece motive (probabil pentru ușurința servirii), zona interioară era închisă (nu și fizic; curioși, ne băgaserăm nasurile mai devreme), funcționa doar terasa. Ce-i drept, venise vremea bună și la început de vară toată lumea își dorește să stea afară. O parte din terasă, cea limitrofă barului, este protejată de o copertină transparentă ce apără de ploaie, iar pentru soare sunt montate din loc în loc umbrele uriașe, care seara se strâng. Mobilierul are un design simplu și funcțional, curtea e pavată cu dale hexagonale, din loc în loc sunt jardiniere cu flori; atmosfera e rafinată și plăcută. Evident, există toalete curate și perfect dotate într-o secțiune separată.

În prima seară am fost singurii clienți, beneficiind de toată atenția băiatului de la bar, care ne-a servit repede și bine. Au doar 2 feluri de bere draught, Stella Artois (13 lei) și Staropramen (11 lei), am luat una și una. În timp ce le-am savurat, am ascultat muzica minunată ce curgea din difuzoare (ceva muzică italiană veche rebrenduită) și am privit, ca în transă, imaginile ce se derulau „în buclă” pe un ecran supradimensionat, cu priveliști din arii turistice celebre. Am primit păturici, la un moment dat se cam lăsase răcoare.

A doua zi am nimerit pentru un prânz întârziat, pe la 4, să zic. Rezervasem masă încă de dimineață, așa ni s-a sugerat. Într-adevăr, terasa era aproape plină când am ajuns. Am primit meniuri și ne-am apucat a le cerceta. Aperitive reci și calde, salate, supe, paste, pizza, feluri principale cu carne sau pește, câteva chinezești, deserturi – de toate. Nu multe variante, dar destule. Concept predominant mediteranean. Prețuri medii/mari.

Am ales o porție de papardelle cu mușchi de vită și ciuperci de pădure (59 lei), una de tagliata de vită și salată (98 lei), o bere Staropramen eu (11 lei) și un pahar de vin roșu Tati (32 lei). De data asta, servirea a scârțâit binișor, mult mai greoaie decât ne-am fi așteptat. Băuturile le-am primit destul de repede, dar pentru mâncare am așteptat undeva spre o oră, cam nejustificat pentru câtă populație era pe la mese (e drept că terasa era plină, dar mulți mâncau deja, deci...). În fine, ni s-au cam lungit urechile, parțial e și vina noastră, că am venit la masă așa târziu ????...

În schimb, mâncarea a fost bună, n-am avut nimic de comentat. Porția de paste cam micuță, cea de friptură îndestulătoare. Ne bătuse inițial gândul să luăm și câte un desert, însă ne-a speriat timpul de așteptare și am renunțat. Aveam să colindăm pe seară prin cetate și să ne „dregem” cu un kurtoș...

Nota de plată a totalizat 200 lei, pe care i-am achitat parțial cu niște tichete de vacanță restante; făcuse Tati vorbele anterior la recepția hotelului. Vă spuneam în articolul de cazare că hotelul și restaurantul sunt entități juridice separate, însă se pare că au găsit soluții facile pentru clienți: tot ce ține de restaurant (consumația de la bar, micul dejun, mesele a la carte) se poate plăti la recepția hotelului, urmând ca apoi să se socotească între ei. Am apreciat mult chestia asta.

Ce să zic în final?! Nu pot să nu recomand Orobianco, pentru că am mâncat bine și atmosfera e faină! Poate am avut noi ghinion cu timpul de așteptare, prin celelalte comentarii n-am văzut ceva asemănător... Deci da, Orobianco e de luat în considerare dacă vă aflați prin zonă!

Servire cam greoaie la masa de prânz, într-o duminică.

---

VIZUALIZĂRI: 1292 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI