GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cu vaporasul 'Erica' pe canalele Deltei
Rezumat: in acest episod, veti lua cunostinta despre extraordinara aventura a unor ingineri electronisti (si alti meseriasi), plecati cu vaporasul pe Dunare, in cautarea timpului trecut (21 de ani!) de la absolvirea politehnicii din Bucuresti, dar care printr-o ciudata intamplare, descopera sediul celui mai vechi partid din lume! Cum se numeste acesta? GVU! Ce inseamna aceasta sigla? Aveti putintica rabdare, stimabililor, si puneti mana de cititi articolul!
Asa cum va povesteam mai deunazi, in week-endul ce tocmai a trecut am mers la Tulcea, 6 familii din promotia 1989 (an bun!!!) a Facultatii de electronica si telecomunicatii din Bucuresti. De ce acolo? Simplu: pentru ca unul dintre noi este tulcean, el restabilindu-se in urbea natala la finele studiilor, dimpreuna cu simpatica lui soata, tot fosta colega de-a noastra. (Parca v-am mai zis eu despre ei)... Iar el a avut initiativa acestei reintalniri, a alergat ici-colo ca sa stabileasca un plan (in linii mari) al activitatilor, a antamat barca si cazarea, in sfarsit - a fost mama, tatal si sufletul acestei reuniuni de clasa, ca s-o numim astfel.
Asadar, sambata dimineata ne scularam cu totii si (dupa ce am sorbit o cafea la restaurantul pensiunii), am luat-o la picior (unii) spre faleza, cam prin dreptul hotelului Delta, unde este unul dintre multele debarcadere unde se fac imbarcari pe vasele ce merg cu turistii prin Delta. Vaporasul nostru urma sa fie acolo la ora 10. Dar cum bine se stie, traim in Romania, unde timpul curge mai domol decat apele fluviului ce-l admiram, a ajuns abia pe la 10:20. Aducea un alt grup ce se reintalnisera dupa niste ani de la absolvire, doar ca aceia petrecusera noaptea in Delta, la Partizani. Imediat ce au eliberat ceilalti puntea, ne-am urcat noi la bord, cu arme si merinde.
Am facut prezenta, constatand ca toata lumea este la bord. S-a trecut imediat la actiunea de a pune masa (metaforic vorbind, ca erau deja puse pe coverta, da' lipsea mancarea!) spre a nu porni la drum cu stomacul prea gol. In timpul acesta, 'marinarii' isi faceau si ei provizii de apa dulce (pentru borsul de peste ce urma sa fie gatit in timpul marsului si consumat in locul unde vom face popas) si ceva motorina, pentru dihania din burta navei care urma sa ne poarte pe ape.
Cand credeam ca vom putea pleca, se aude o mica explozie de sub punte. Cei doi 'marinari' incep sa se agite, sa mormaie intre ei, apoi coboara val-vartej pe uscat si pleaca... Aveam sa aflam imediat dupa ce. Vazand ca plecarea se amana sine-die, noi am inceput sa mancam, am mai baut cate o tuica/bere/suc/cafea, fiecare dupa pofta inimii si am mai depanat ceva amintiri despre profii si examenele ce le dadeam noi cu ceva mai bine de doua decenii in urma. Dupa nici un sfert de ora, vedem cei doi pacalici urcand la bord cu doua baterii de acumulatoare noi, pe care imediat ce le-au montat in locul celor bubuite, au reusit sa porneasca motorul si iata-ne in mars pe Dunare!
De indata ce nava a inceput sa se miste, vantul datorat miscarii si racoarea diminetii au inceput sa ne creeze mici dificultati: farfuriile de plastic, deja golite de continut, paharele si servetelele erau cat pe-aci sa ne paraseasca, dar am reusit printr-o munca de echipa sa le retinem si sa le depozitam in sacul de gunoi ce-l aveam la bord. Am mai pus o sapca sau gluga pe cap, ochelarii de soare la ochi, si asezati frumos in sezlonguri sau pe banci am inceput a privi cum malurile raman in urma, si cum odata cu parasirea senalului navigabil maritim si patrunderea pe un canal ce duce spre bratul Chilia incep chiar sa se apropie din ce in ce, apa devenind si ea cate putin mai limpede, filtrata fiind de vegetatie dar si mai putin tulburata de catre navigatie si curenti puternici.
Pe ambele maluri se ridicau imprejurul nostru cortine de copaci, unii acoperiti de iedera si alte balarii urcatoare, asemeni unor ziduri de cetate. Din cand in cand, prin sparturi, apar ochiuri de lacuri, cu stufaris si multe, multe ratuste. Interesant este faptul ca in locurile unde se desfac unele canale mai mici sau unde sunt locuri de acces spre lacuri mai importatne, sunt table indicatoare cu denumirea acestora si chiar si o mica harta.
Alte pasari nu prea am vazut, doar vreo 2-3 egrete stinghere, si inca vreo cateva pe care nu le cunosc pe nume, dar incerc sa le descriu, pe cat m-oi pricepe mai bine: unele cam cat o egreta, doar ca negre ca pana corbului (cu aceeasi alura aerodinamica si picioare lungi si subtiri), altele avand tot o forma si marime asemanatoare, doar ca penajul era ca de camuflaj (daca nu erai atent, puteai sa treci cu privirea peste ele fara a-ti da seama ca acolo in stufaris e o pasare), si unele micute, tot cu penaj pestrit, care se alergau pe deasupra unui covor subtire de alge si matasea broastei si alte plante plutitoare. La adapost de privirile noastre, pr un ochi de lac, printre crengi si trestii am mai zarit, pret de cateva secunde cateva lebede.
Iar pe uscat, in vreo doua locuri, am putut vedea cateva capre salbaticite.
Si, evident, destui impatimiti, cu cortul pe malul apei si cu unditele in balta.
Cam dupa doua ore si ceva (aproape trei) de mars si cateva balbaieli, pe mal se vede un mic petec de pamant mai defrisat, dar si parca neingrijit, avand la mal lasate doar cateva salcii, in spatele lor abia mai tinandu-se pe picioare o cosmelie cu cateva magazioare si in fata careia statea un batranel, la o masa sub o uriasa umbrela (din alea de se pun la terase): era nea Misu Tulceanu', gazda noastra in acel scurt popas de amiaza.
Nea Misu prinde parama aruncata de unul dintre cei doi 'marinari' ai nostri in tmp ce al doilea pune nava cu botul pe uscat. Amarata de o salcie, avea sa ne astepte linistita timp de o ora si ceva, pana am facut un scurt popas pe mal.
Ei, dar ce credeti ca scria pe geamul casei? Pe un carton mare, frumos desenat cu un strugure si un butoi, sta scris cu litere de-o schioapa: Sediul Partidului GVU.
Ce-o fi asta? ne miram noi. "Nea Misule, spune-ne te rugam, ce partid mai e si asta? "
"Pai ce sa fie mai oameni buni? Iaca, e cel mai vechi partid din lume! Se cheama 'Gatul Vesnic Ud'!
Asa am facut noi mareata descoperire cu care incepeam istorisirea povestii acestei zile.
La mal, sarcinile s-au impartit imediat, democratic: fetele au facut repede un mujdei (ceaunul cu bors de peste era deja gata), marinarii au inceput degraba a praji pestii pentru felul doi, iar unul dintre baieti plus copii au inceput sa isi incerce si ei norocul cu unditele. Restul, au stat sau au dat tarcoale descoperind gradina omului, cam paraginita si ceva pomi (gutui), dar si toaleta ecologica din fundul gradinii.
Cu atatia oameni la indemana, treaba merse iute, asa incat in cateva minute ne-am asezat la masa si nu s-a mai auzit decat zgomotul lingurilor in farfurii... Borsul a fost delicios (inca imi lacrimeaza gura dupa el!), la fel si rasolul de peste (stiuca, somotei si crap) asezat alaturi, intru delicioasa degustare. Pestii prajiti nici n-au mai incaput in "ghiozdanelul" meu de capacitate mai redusa... Totul stropit cu bere, vin si sucuri pentru copii. (in afara de racoritoare si bere, restul preparatelor au fost incluse in pretul croazierei).
Dar cum toate lucrurile frumoase trebuie sa se mai si sfarseasca, am fost nevoiti sa strangem si sa plecam inapoi spre Tulcea, vaporasul nostru nefiind dotat cu lumini de mars si cu radar, neputand naviga dupa caderea intunericului...
Aerul era acum mai caldut, dupa-amiaza de toamna si stomacul plin trageau de noi sa ne intindem la somn (nu pestele!), dar majoritatea au reusit sa treaca de aceste ispite si sa admire si drumul de intoarcere, pasarile zburand spre cuiburi, soarele din ce in ce mai jos si mai rosiatic, pana s-a pierdut in spatele codrilor din zare, in timp ce noi tocmai reintram in canalul cel larg ce ducea spre port. Am acosta exact la lasarea intunericului si am coborat la loc pe pamant cu regretul ca ziua a fost asa de scurta...
PS: cel mai norocos pescar a fost copilasul, care a prins o scrumbioara (cred) si un pui de stiuca. Ambele capturi au fost pupate si redate apei.
PS2: locatia pe wikimapia a popasului nostru este: click aici
PS3: la bordul vaporasului, in "cabina" de sub punte, se poate chiar dormi pe cateva canapele, are aer conditionat si TV (chit ca nu stiu ce programe prinde, da' merge si un DVD, nu?). Toaleta de la bord este insa... jalnica. Si fara apa!!! Vasul se poate inchiria si pentru curse mai lungi, chiar si pentru sejururi. Tarifele fiind de 100 lei pe zi de stationare si de 200 pe ora de mars. Date de contact ofer pe pm celor eventual interesati.
Trimis de Dragoș_MD in 28.09.10 15:56:57
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TULCEA.
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dragoș_MD); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mi-a plăcut povestea, cred că sunt cele mai frumoase impresii pe care le-ai scris. Felicitări!
Mie mi-a placut si Ploaia de stele, un review sensibil. Dragos e un om cu doua fete. Nu va ganditi la fatarnic, Doamne Fereste. I-am cunoscut pe alt forum fata de "GURU", om care stie tot, e laconic dar da raspuns exact la orice help si intrebare; da impresia unei masini programate sa raspunda la absolut orice. In rarele ocazii in care nu ar stii, te trimite la link; pe afa e o surpriza: talent de povestitor, umor si multa sensibilitate. Pentru ca saptamana viitoare e ziua lui, sa ne traiasca, sa calatoreasca si sa ne povesteasca!
Un vot si din partea mea! Si o mentiune - si alti ani au fost buni la Electronica si telecomunicatii Bucuresti, sa stii!
M-am indragostit de Delta, pe care sper sa o revad, am fost si eu in Tulcea si pe Dunare si inca nu m-am tinut de promisiune sa o revad in plina vara...
@ascent, eu mă refeream la anul în sine că a fost bun, nu doar pt. promoţia noastră. pentru toată ţara. mai puţin un cizmar şi o chimistă...
@Dragos, la multi ani! Am uitat sa it spun in ecoul anterior...
@dragos - ei, am inteles, dar... am vrut si eu sa "strecor" ceva... )
Hopa! nu daţi năvală, că încă n-am îmbătrânit!!!
@dragos - e un motiv de tristete? La multi ani si din partea mea!
Iar despre partea cu "promotia" o sa pun si eu o "poveste" ca a ta, dar de la Cheia... soon... !
nu-i deloc (încă!) motiv de tristeţe; doar că e încă prea devreme!!!
aştept povestea ta, ascent!
Atunci La muuuulti BANI!!!
Din cate vad, a fost o revedere foarte frumoasa cu colegii, ati mancat, ati baut, ati admirat.
Alaturi de tine, am avut ocazia sa vizitez si eu Delta, pe care inca nu am avut ocazia.
N-or fi fost chiar di tăti pe masa aceea, dar melodia sper să placă
La mulţi ani, la multe locuri frumoase vizitate, la multe bucate din peşte mâncate şi... la multe review-uri pe AFA postate!
Dragi colegi, oricâtă bunăvoinţă aş avea, nu pot permite transformarea topicului în forumeală! Vă rog să folosiţi FORUMUL deja existent pentru urări! Nu mă obligaţi să îl închid, vă rog.
Mulţumesc,
@Dragos, in primul rand la multi ani, apoi felicitari ptr review, Delta ramane inca, pentru noi, o destinatie de vacanta ravnita deoarece, cum la noi la Herculane se munceste in special vara, plecarea in acele luni este putin probabila, dar, nu se stie... pana atunci ne plimbam cu vaporasul pe Dunare la Cazane, zona in care va invit cu mult drag...
Povestea ta a fost amuzantă şi plină de vervă, aşa cum probabil a fost întreg week-endul. Pe alocuri am înghiţit în sec, pentru că mi-ai amintit de o clătorie similară pe care eu şi colegii mei am făcut-o pe traseul Galaţi - Tulcea, şi în care timp de o zi, dimineaţa, la prânz şi seara ni s-au servit (pe vapor) numai preparate din peşte, inclusiv desertul (plăcintă cu carne de peşte), în total 14 feluri diferite de preparare a peştilor. Era tot o aniversare de grup, dar pentru că am fost invitată, nu m-a costat nimic.
Pentru că veni vorba de costuri, 1400 lei/1 zi, fără transport, este preţul pentru toată echipa (14 adulţi plus 2 copii), sau doar pentru tine şi soţia ta? Dacă e preţul doar pentru un cuplu fără copii, înţeleg de ce turismul nostru se află pe o pantă descendentă!
@mariana.olaru pretul este pentru intreg grupul, de aceea am specificat in fisa exact cati am fost. "Fara transport" este aiurea, pentru ca de fapt tocmai transportul a costat atat, dar fiind efectuat cu o nava (nu auto propriu, nu avion si nici autocar - optiunile existente, am ales ce se vede...)
De altfel, intr-unul din PS-uri am specificat si tarifele navei, special pentru cei interesati. Cred ca poate duce aproximativ 25-30 de oameni si bagaje, dar grupul optim este undeva in jurul cifrei de 15 persoane.
@all multumesc frumos de aprecieri si urari.
@dragos - de mult timp imi doresc o excursie in delta! Si... apropo, am pus acea poveste...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Croaziera Hotel Delta — scris în 28.08.23 de viohoney din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Poarta Deltei Dunării cam nepregătită să primească oaspeți — scris în 01.07.21 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Satul Pescăresc Tradițional din Tulcea – un muzeu în aer liber — scris în 14.12.20 de k-lator din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Din nou la Tulcea — scris în 30.08.19 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Avramide: o casă, o epocă, un destin! — scris în 26.10.19 de Zoazore din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Curcubeu în orașul-curcubeu, Tulcea — scris în 22.07.19 de Zoazore din BRăILA - RECOMANDĂ
- May.2019 Am fost... pe doc! — scris în 22.05.19 de KSV din TULCEA - nu recomandă