În Roma. Hotel Tito. Unde vă logați cu contul de Netflix?

TIPĂREȘTE

Probabil că am să mai scriu câteva articole despre Italia. Așa că încerc să o iau pe bucăți. E prima dată când ajung aici, la săracii ăștia, și sper că și ultima. Am să revin pe parcursul articolelor cu referințe. Dacă nu uit. Nu am vrut să scriu separat o impresie de călătorie, pentru că nu e ca și cum invit pe cineva să viziteze orașul ăsta, iar percepția mea e de cetățean mai special așa. Așa că mă voi concentra pe detaliile de cazare.

Italia nu e urâtă. Adică natura. Dar, ca și România, păcat că e populată.

Am aterizat la Roma, că era mai ieftin și mai potrivit ca timp zborul acolo și e util zic, să văd și eu cum arătau strămoșii noștri, pe linie paterna. Că înțeleg ca Decebal era mama, în relația asta.

Așa, și am luat eu autobuzul de la Ciampino către Roma Termini. Eu plănuiam să merg cu trenul, da’ stația în aeroportul ăsta e… 4 km mai încolo, cam ca la Otopeni.

Este în apropiere de gara Roma Termini. 5 minute pe jos. Mai exact: Via Marghera 29, Rome, RM, 00185, Italy

Ca să nu mă păcălesc, ca în UK, m-am uitat bine pe review-uri mai înainte, care au fost, pe undeva, cinstite.

Camera era convingatoare încă de când am intrat. Pentru mine. Nevasta a adormit lemn.

Nenea receptionistul s-a lăudat cu un televizor fantastic, smart, de 146 de cm pe perete. Corect.

Avea o singură problemă. Era montat de italieni. Adică, porturile HDMI, USB, *** erau toate inaccesibile. Singura șansă era să dau televizorul jos de pe suportul Vesa, dar hei…

În fine, l-am aprins și am văzut că chiar e smart, avea netflix, precum și alte aplicații. Și am găsit nu unul, ci două conturi de netflix pe el. Unul nu era funcțional, dar celălalt, da!

Mulțumesc, Andy! Am văzut o vagă comedie, cam bunicică așa. Și mă tot gândesc, cum, mă nene, la hotel te înscrii cu contul tău personal de pe aplicații? Ok, o faci din orice motiv, iar după ce pleci îl lași acolo, că ce s-ar putea întâmpla? Dacă căutam mai atent prin televizorul ăla presupun că găseam și ceva carduri bancare și alte ălea.

Bine, de mai multe ori când închiriam mașini din Germania și-mi legam telefonul la bluetooth mașina mă anunța că vrea acces la agenda mea. Eu îi dădeam. Îi dădeam ”reject”, dar constatam cu stupoare că erau salvate în computerul mașinii agende întregi ale altor foști clienți. ***? Și voi faceți la fel?

Dacă vă duceți în Roma, nu înțeleg de ce, după cum am spus, dar poate aveți treabă acolo, (...), ăsta e un hotel bun. Patul era mai confortabil decât ăla de-l am acasă cu saltea cu nu știu ce memorie, 16 Giga de RAM sau ceva, perne la fel, băgai capul în ea și așa rămânea.

Micul dejun e mic, cam cum m-am învățat prin Londra, doar ca de 20 de ori mai de calitate și un pic mai ieftin decât am plătit la ultimul hotel unde mi-am luat țeapă, asta că mi-e rușine să-i zic altfel.

Era o tavă în cameră, din ”lemn masiv”, lol, cu care mergeai dimineața și-ți aduceai singur micul dejun la pat, sau la birou, cum preferi. Asta pentru că ”bucătăria” arată ca în poza atașată.

Trei lucruri remarc, că altceva n-ai ce:

Cafeaua e dată dracului. Nevasta e cu espresso și alte chestii de-ți încrețesc părul și-ți găuresc burta, eu am părul deja creț, nu-mi mai trebuie d-ăstea.

Sucul ăla roșu radioactiv e de fapt natural, culoarea asta e un pic de la ”photoshop”, și un pic că așa arată sucul de pepene. Și e bun.

Mizeriile de tip ”pain au chocolate”, plăcinte și alte dulcegării de cafea sunt mai bune ca-n Franța.

Și cam asta e tot cu hotelul, că două zile am stat.

Orașul ar fi frumos, dacă.

Dacă ar fi mai întreținut. Clădirile au arătat cândva frumușel, când or fi avut ultima oară fațadele renovate și vopsite. Poate le izolează și ei cu polistiren și pun termopane cu fonduri europene, ca rudele lor sărace, lol.

Adică, le mai trebuie niște sute de milioane de euro investite în fațadele alea și, sincer, nu știu exact ce îi ține în loc, că eu am plătit la hotel și taxa de turist 8 Euro pe zi de persoană. Dă-te încolo de oraș turistic, dacă doi inși plătesc 16 de euro pe două zile (sunt mii de turiști zilnic) și tu nu ai bani să faci totul lună!

În București mai înțeleg, că plătesc anual dublu de atât la un apartament cu 4 camere și nu prea-s turiști.

Și dacă nu ar fi praf, nu ca prin București, dar aproape.

Și dacă nu ar mirosi a pipilica pe lângă Gară, dar și prin alte locuri – unele.

Și dacă nu ar dormi câte-un boschetar la fiecare colț de stradă, ce vrei, vremea e prietenoasă.

Și dacă nu ar fi 30 de grade la prânz în mai.

Și dacă nu ar fi îmbâcsit de turiști. Asta de mai jos e Fontana di Trevi, sau așa ceva. Nimic epic, cum ar fi Coloseumul, să zicem. Acolo era moarte; revin. O țâșnitoare și niște bolovani. Iar ăia sunt turiști care se uitau, lobotomizati, cum curge apă și atât, că nu era vreun show sau vreo femeie dezbrăcată pe acolo. Și făceau poze, normal.

Mai departe cu turismul în Roma, care, după părerea mea e un hoax cam de la un cap la altul, cu mici excepții.

Am plătit 46 de euro pe 2 bilete de-o zi de “sightseeing tour”. Autobuz de ăla cu etaj care te duce prin locuri și te urci, sau cobori, când și unde vrei tu. Lasă prețul și faptul că ieșeam la fel dacă mergeam cu Uber, la cât de puțin l-am folosit. Altele sunt problemele, cum ar fi că 30 de grade sunt, dar aer condiționat nema.

Sau că în orice stație ai coborî, repet oricare, sunt gagii care sar călare pe tine să vândă diferite nimicuri la suprapreț. Bă, grămadă, nu unul, sau doi. Te bântuie cam cum bântuiau cetățenii români foarte bronzați (de la stat la soare, evident) pe plajele din România, dar nu acum, ci acum 10-15 ani, că acum e un pic mai civilizat la noi, privind strict din unghiul ăsta.

Mai rău ca în Zanzibar, nu cred că exagerez.

Și dacă nu ar fi cam overrated. Adică, se înghesuie lumea să viziteze Coloseumul, nu știu cat costă, 12 EUR, sau ceva. Din nou, nu suma e problema, ci ce primești de ea: o chestie dărâmata și o buluceala de câteva mii de oameni care se îngrămădesc să o vadă. Într-o zi de miercuri. Nu știu ce poate să fie acolo în weekend și nici nu înțeleg de ce. Că vezi, în toate filmele interesante (Gladiator, Spartacus… etc) chestia aia e reconstruită pe calculator, pe cum or face-o ăia cu filmele, dar în IRL, nu. Și mi se spune să dau niște bani s-o văd așa distrusă. Nu-nțeleg eu istoria, asta e, dar prefer să văd locuri mai frumoase.

Iar drumurile în oraș mai sunt și cu gropi și șleauri, că așa au văzut ei la fiii lor de peste Dunăre că se poartă.

După părerea mea singura chestie care merită efortul de văzut pe acolo e Vaticanul. Adică muzeele și Capela Sixtină și, dacă îți plac bisericile, pune și Catedrala aia Sf. Petru, sau ce dracu’ e, biserică, schit, nu mă pricep. Pe mine mă lasă rece, nu am vizitat-o, dar arată bine pe dinafară.

De altfel, Vaticanul e, în general, curățel și arată, evident, mai bine decât Roma. Dacă aș locui în Roma, cred că acolo aș vrea să stau. Nu știu cât ar costa dar presupun ca imens și, probabil, nu merită banii.

Și aglomerat de mori. Și plin de alți, să le zicem agenți ambulanți, dar cuvântul potrivit e mai mirositor, care vor să îți vândă chestii la suprapreț. La orice dugheana din Roma vând bilete la muzee și la Capelă cu “skip the line” la 33 euro bucata.

Mie îmi dau de gândit ăștia care mă așteaptă ei înainte de punctul de unde pot să îmi iau eu bilete să îmi facă, chipurile, un favor. M-am uitat pe net, biletul e 16 euro, skip the line-ul e 20.

Le-am spus ”mulțumesc, bine, pa! ” din principiu, că mă enervează comercianții ambulanți și agasanți.

Ajuns în Vatican, am mers la poștă, am văzut că pot să iau de acolo advance tickets (d-alea skip the line) la 20 de euro. Nu eram sigur că ajută la ceva. Așa că am mers să văd cu ochii mei la ce ajută, printre zeci de d-astia care voiau să vândă ei bilete și tururi cu ghid. Acum, tururile cu ghid chiar sunt folositoare dacă ești genul. Dar mie nu îmi place să merg ca oaia după un grup. Mă mișc în ritmul meu, iar pentru info există internet.

În drum i-am văzut pe ăștia stând la coadă la catedrala vieții, aia la care nu am fost eu. Coadă de 500 de metri. Amuzant? Skip.

Ajuns la intrarea către muzeu și capelă am văzut că ăia 4 euro pentru advance tickets chiar fac diferența. Erau acolo, lipiți de gard, în coadă, sute de turiști – probabil așteptau de câteva luni să intre. Printre ei, restul spațiului era plin de agenți care le spuneau ce de rahat e să stai și să aștepți în rand cu populimea (mi-e mi spui, lol), când poți să dai 33 de euro și să prinzi viteză. Eu i-aș împușca pe ăștia, serios.

Din când în cand se mai îndupleca câte unul și scotea banii. Caractere slabe, ce să le faci. Adică, dacă ai luat o decizie să te zgârcești la 4 euro, stick to the plan, nu fii idiot să dai 17 în plus.

Eu m-am întors frumos la poștă, am luat bilete de 20 de Euro și le-am arătat un deget special combinatotilor care voiau să mă facă de încă 26 de Euro, taxă de fraieri.

Și așa nu eram confortabil că donez 40 de euro bisericii catolice și brandului lor, da’ până la urma urmei istoria e istorie, cultura la fel. Problemele mele cu religiile nu pot nega meritele muncii lu’ Michelangelo, Da Vinci si colaboratorii.

Ok, în zilele noastre când pe toate astea le găsești gratis pe internet pot să spun că nu m-au impresionat fantastic sau că “n-ai mai văzut așa ceva”.

Carpeta cu “Cina cea de taină” au văzut-o toți țăranii pe perete încă dinainte de epoca internetului. Pe aia cu “Răpirea din Serai” nu o aveau la Vatican, dar cred că asta e altă franciză.

Mie mi-a plăcut fantastic faptul că ăștia aveau “postere” cu femei dezbrăcate pe tavan. Era tare modă chiar și acum 500 de ani. Bine, nu postere, sculptate, 3D, cum ar veni.

Acu, faptul că ori nu sculptau ei chiar așa bine, or femeile de atunci erau cam urâte e altă treabă, dar să nu ne oprim aici.

Mai au pe tavan și bărbați dezbrăcați, ceea ce într-o societate rezervată bărbaților (mă refer la clericimea catolică) e cam ciudat. Sau nu?

Cu siguranță să ai copii dezbrăcați pe tavan e suspect. Dar nu în catolicism, desigur. Sunt îngerași, ce să zic, fiecare cu fetișurile lui.

Trecem mai departe și nu pot decât să apreciez gusturile lui Rafael (cred că el e autorul că era în “Stanza di Rafael”) în materie de femei și vestimentație feminină. Băi, nu știu ce bordeluri aveau ăia pe vremea aia, dar cu siguranță știau joaca. Așa da!

Turul s-a încheiat cu salonul auto papal, expoziția “6 cai frumoși”, sau ceva. Frumoase trăsurile, la fel și mașinile.

---

VIZUALIZĂRI: 1143 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI