Un text mic despre un hotel mic

TIPĂREȘTE

Asezat pe o bara, in gara in Bristol imi cautam un hotel in Londra pentru aceeasi seara, ca sa dorm undeva mai aproape de aeroport. Cum cel mai rapid tren urma sa ma lase in Paddington si cum nu stiu Londra aproape deloc, cautam hotel fix acolo.

Principiile mele sunt simple: Ieftin si bun, dar mai degraba ieftin!

In cazul asta era important si sa aiba serviciu de 24h la receptie intrucat urma sa ajung tarziu si mai aveam si ceva treaba tot in seara aia.

L-am gasit pe asta aproape de gara (132-134 Sussex Gardens, Westminster, Londra, W2 1UB) am rezervat, am platit 58 de lire. Pentru zona pretul e super mic, dar asa e cand faci rezervare la ora 19:00 pentru seara aia. Atentie, cand faci rezervare online, ca daca te duci la ei la usa, te jupoaie, iti cer pretul de lista, standard.

Doua ore si jumatate mai tarziu eram in Paddington. Sa-l gasesc pe pamant, adica cu google maps pe strada a fost mai dificil, toata strada e plina de hoteluri buticoase lipite unele de altele care u au nimic special. Nici asta nu se remarca in vreun fel aparte din exterior.

Radea un prieten de mine, ca la banii astia in zona asta probabil ca voi sta intr-o camera daramata, imi vor fura laptopul, ma vor viola si posibil sa ma si jupoaie si sa ma dezasambleze pentru piese de schimb.

Da' eu sunt optimist defel. Am luat cardul de la receptie am mers in camera care mirosea un pic a dezinfectant. Nu eram sigur daca-i de rau sau de bine. Camera single am gasito curata simpla, cu cateva chestii de baza si utile. Televizor, WiFi, o priza europeana (asta ar fi fost super daca nu as fi avut eu deja toate cablurile cu stechere de UK).

In rest miiic. Super mic. Baia e asa de mica de nu le-a incaput uscatorul acolo, l-au pus in camera deasupra televizorului. Chiuveta la fel, parca e ghiurloci d-ala de la baia din avion, sau din tren, doar ca mai curata. Nu imi incapeau toate cosmeticele puse pe margine si inca nu-s femeie!

Cabina de dus e cu o usa care culiseaza si se indoaie de la mijloc, imi scapa acum numele corect, asa de inghesuita ca daca ar fi fost cineva mai gras decat mine ar fi ramas blocat si acolo i-ar fi putrezit oasele. Cel putin pana venea cineva sa faca curat si ar fi chemat un serviciu de descarcerare.

De dormit am dormit bine, ca bausem si-o bere, si a fost asa racorica si frumos, dar cred ca iarna altfel sta treaba, ca geamul ala trage racoare si acum cand scriu de langa el, iar strada se cam aude. Asa e la astia, nu prea stiu ei ce-s alea termopane de calitate. N-au nevoie, ca e vremea blanda.

N-o sa va vina sa credeti, dar in banii astia am avut si mic dejun. Ca sa ajungi la sala de mese din subsol e un labirint pe care trebuie sa-l joci. Bine, daca te uiti mai sus pe pereti sunt si semne. Si te poti ghida dupa mirosul placut de paine prajita, care e elementul de baza al micului dejun.

Care e ca in poza aia cu farfuria. Nu, serios. Ala e tot. Ce vedeti pe farfuria aia, aia se serveste. Decizi tu cate vrei din fiecare. Nu e pe ales, pe mofturi, pe vreau fructe proaspete si alte harneli. De banii astia sa fii multumit ca nu te pun aia sa-ti mananci un picior. Iar hotelul parea destul de ocupat, nu se sinchisea lumea in stil romanesc, ca, vai, n-am avut icre negre cu proseco.

Nu au aparat de cafea. E aia din poza, pe care vine o tanti si te intreaba daca vrei cu lapte. Ii spun intr-o engleza mai mult decat decenta ca da vreau cu foarte mult lapte si imi toarna 85% nechezol +16% lapte, astfel incat a iesit 101% cea mai proasta cafea pe care am putut s-o beau vreodata. Nu intelegeti gresit. Am intalnit si cafele mai proaste, dar nu le-am putut bea. Asta era cumva baubila.

Sa nu intelegeti ca ma plang, daca mai am nevoie sa dorm pe aici, tot la hotelul asta voi sta. Ca-i ieftin si bun.

---

VIZUALIZĂRI: 937 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI