Tähetorni Hotell - Tallinn

TIPĂREȘTE

Când ne îndreptam spre Hotel Tähetorni din Tallinn, ghida ne tot spunea că vom fi găzduiţi la un hotel frumos, cu nişte "scări romantice"… un loc minunat, care ne va lăsa amintiri plăcute.

Într-adevăr, am ajuns într-o zonă verde, cu aer puternic ozonat, situată la 9 km distanţă de centrul oraşului Tallinn. În acest loc liniştit, prea puţin populat, nu ai cum rata hotelul deoarece o mare reclamă luminoasă amplasată lângă şosea (o roată care se învârte toată noaptea) rulează una după alta, până la infinit, toate literele care alcătuiesc numele hotelului.

Probabil că ghida, în documentările sale, a citit pe site-ul hotelului că turnurile şi terasele romantice, elementele arhitecturale circulare îmbinate cu cele unghiulare precum şi pereţii din cărămidă roşie, dau impresia că Hotelul Tähetorni este un palat rupt din basme. De asemenea că atmosfera din interior fascinează la fel de mult prin scările şi diversele nişe tenebroase răspândite pe toate etajele.

De cum am trecut pragul intrării principale, surprizele au apărut una câte una, pe îndelete, fără îmbulzeală.

Mai întâi, pentru a ajunge la recepţie, a trebuit să coborâm un etaj cu toate bagajele după noi. Da, da, recepţia la Hotel Tähetorni - Tallinn se află la subsol. După ce am primit cheile, cu aceleaşi bagaje, am urcat alte scări. Până la nivelul solului, adică de unde am venit, prin interior, pe lângă un acvariu cu peşti viu coloraţi şi un perete ornamentat cu tablouri, sunt nişte scări normale, acoperite cu un covor fixat sub fiecare treaptă cu bare metalice. De aici, pentru a accede la etajele superioare, la camere, nu ai decât o cale pentru că lift nu există: scările întortocheate, în spirală, asemănătoare celor din turnurile medievale. Ăsta da, romantism! Mă bucuram că am primit camera 9 crezând că o fi pe undeva mai jos, dar... unde putea fi o cameră single în acest castel romantic-modern? Am tot urcat şi-am tot urcat pe scara în spirală, până la etajul 3, de fapt o mansardă.

Uşa de lemn de la intrarea în cameră are vizor şi lanţ, precum şi atenţionarea că fumatul este interzis.

Pentru că a doua zi plecarea trebuia să fie devreme, n-am prea luat aminte la dotările camerei. Am făcut în grabă câteva poze şi am trecut la pregătirile de culcare. Patul îngust, pentru o singură persoană, era curat, lipit de perete, sub un tavan de mansardă, acelaşi tavan înclinat care a dat şifonierului o formă bizară (vezi poza P11).

Aflată pe singurul perete exterior, deasupra caloriferului, o fereastră mică, protejată de jaluzele, deschide o perspectivă frumoasă spre zona împădurită şi spre şosea.

Între dotările camerei mai trebuie să menţionez telefonul aflat pe birou, televizorul pe care nu l-am pus în funcţiune nici măcar pentru a vedea ce posturi prinde, cele trei ediţii ale Noului Testament în diverse limbi (nu şi în română), aplicele şi veioza care asigurau suficientă lumină într-o încăpere atât de mică, de asemenea ceasul de pe noptieră care nu mi-a folosit la nimic.

Deşi curată şi îngrijită, dotată chiar şi cu telefon, baia de la Tähetorni Hotell - Tallinn nu mi-a lăsat cea mai frumoasă impresie. Fiind la mansardă, firesc, partea superioară era ca la mansardă. Nu sunt o persoană prea înaltă, cu toate acestea am dat de două ori cu capul în tavan până m-am trezit la realitate. Într-un colţ - un loc inaccesibil, în care nu se putea pune altceva - trona o plantă decorativă, artificială.

Recipientele pentru săpun erau goale atât la chiuvetă, cât şi la duş, dar asta n-a contat prea mult pentru mine deoarece aveam rezerve personale luate de acasă. Mai mult m-a deranjat faptul că a doua zi, dimineaţa, a trebuit să folosesc baia cu uşa deschisă întrucât lumina nu mai funcţiona. Mă întreb: ce-ar fi fost dacă nu eram single?

În timpul nopţii a plouat tare şi probabil că ropotele ploii pe acoperiş m-au trezit mai devreme decât ora decretată pentru deşteptarea generală. La ora 5.30 ploaia s-a oprit definitiv. De la mica mea fereastră de mansardă îmi făcea plăcere să privesc natura proaspătă şi cerul descreţindu-se. Se luminase bine de ziuă, era linişte, iar şoseaua care se vedea ca-n palmă, era pustie. Aproape că nu-mi venea a crede ochilor când pe asfalt a apărut o vulpe. Era superbă trăgând după ea coada-i stufoasă, nu părea speriată şi nici că trăieşte rău.

Despre restaurant sau bar, despre terase şi sala de conferinţe de la Tähetorni Hotell - Tallinn nu pot spune nimic pentru că nu le-am văzut în interior. Conform înţelegerii, micul dejun ne aştepta pregătit, la pachet, în holul cu şemineu din faţa recepţiei. Două sandwich-uri în casoletă (unul cu caşcaval, altul cu şuncă), un iaurt (cu linguriţă), un pacheţel cu biscuiţi Bell Vita Start, o ciocolată, un pet de 0,5 l cu apă şi un măr au constituit micul dejun pe care l-am servit mai târziu.

La ora 6.30 am părăsit Tähetorni Hotell - Tallinn grăbindu-ne spre port pentru îmbarcarea pe ferry pentru Helsinki.

Pentru cei interesaţi specific faptul că hotelul oferă gratuit atât conexiune la internet, cât şi parcare, inclusiv pentru autocare.

Dacă ajungeţi pe aici, dacă vă place acest loc, puteţi rămâne o noapte sau două. În afară de vulpea pe care am văzut-o de la fereastră, eu nu pot spune că am amintiri prea plăcute de la Tähetorni Hotell - Tallinn, acest hotel cu "scări romantice".

Am stat la Tähetorni Hotell - Tallinn la 18 iulie 2013.

---

VIZUALIZĂRI: 3377 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI