De la o vârstă mașina ține loc de picioare
In luna august am făcut circa 1000 km prin zona munților Apuseni. Dintre aceștia cel puțin un sfert au fost pe drumuri neasfaltate.
Nu știu dacă un review despre starea unor drumuri este chiar în „obiectul de activitate” al AFA, mai ales că situația acestor se schimbă de la an la an, dar mă voi limita la drumurile care au potențial turistic.
De la început trebuie spus că în zona Apusenilor, Țara Hațegului și Țara Zarandului (practic vorbim de zona dintre Valea Mureșului și Valea Crișului Repede) se lucrează la drumuri în foarte multe locuri:
- strategia de lucru a drumarilor este să utilizeze semafoare pentru a asigura totuși un trafic auto. Ca urmare niciodată estima noastră de timp pentru un anumit drum nu s-a potrivit cu realitatea (de exemplu ceo 30 km de la Șoimuș (Deva) la Brad i-am făcut în aproape 1,5 ore).
- se lucrează pe tronsoane și dacă nu ești localnic nu vei ști niciodată când începe asfaltul nou și când se termină, mai ales cum va arata drumul acolo unde se termină asfaltul
- se lucrează de mântuială., adică chiar dacă asfaltul este nou și fără gropi, în infrastructura drumului nu s-a investit mai nimic. Rezultatul sunt drumuri cu asfalt bun, dar foarte denivelate, care probabil că vor ceda în timp sub greutatea traficului.
- de cele mai multe ori (mai ales în cazul drumurilor județene) asfaltul se termină la granița dintre județe
- acolo unde asfaltul se termină brusc nu există nici un panou (indicator) care să avertizeze asupra stării drumului în continuare și a lungimii porțiunii neasfaltate.
Urmează o înșiruire destul de lungă cu drumurile parcurse de noi, drumuri care au potențial turistic d. p. v. al peisajului dar și al adrenalinei pentru cei care conduc:
-DN 7A Brezoi-Obârșia Lotrului: acum 4 ani era ok. Intre timp cineva a decis că e nevoie de subtraversări pentru apa de ploaie și acum șoseaua este lăsată la fiecare 300-400 m (în special în zona lacului Vidra). Aceste adâncituri sunt mai mari sau mai mici, imprevizibile, deci nu ai cum să mergi cu mai mult de 40 km/h.
-DN 7A Obârșia Lotrului-Jieț (Petroșani): drum neasfaltat, în lucru pentru terasare cu piatră. Dacă nu se vor termina banii, probabil că în doi ani de zile va fi asfaltat.
-DN 76 Șoimiș (Deva) – Brad: așa cum spuneam și mai sus 100% în lucru. Foarte multe semafoare probabil la fiecare 2-3 km câte unul.
-DN 76 Brad – Gurahonț: porțiunile în lucru și cu semafoare alternează cu porțiuni destul de lungi unde lucrările au fost terminate și asfaltul este nou
-DJ 706 Țebea-Ilia (traverseaza din valea Crișului Alb în valea Mureșului) este asfaltat de curând. Drumul merge 70% prin pădure, peste deal, este destul de îngust dar foarte plăcut mai ales într-o zi toridă (+38C) cum am prins noi. Aproape de vârful dealului (cota cea mai înaltă) am găsit un zmeuriș fain foerte întins ca arie dar destul de ușor accesibil. Pentru cei în vacanță acest drum poate constitui cea mai bună alternativă de a ocoli porțiunea Deva-Brad.
-DJ 707C Julița-Slatina de Mureș și în continuare DJ 708 până la Gurahonț: drum asfaltat recent, 70% prin pădure, foarte frumos și bun. Inainte de a intra pe DJ 707C se trece pe la Săvârșin, castelul este în renovare, dar impresionează prin modestia construcției și a domeniului (parcului).
-DJ 792F Hălmagel – Luncșoara – Muntele Găina – Valea Dobranei –DJ 762 Lunca de jos – Mihoești: piesa de rezistență no. 1 a excursiei noastre auto. 30 km de drum neasfaltat, căruia i-aș spune chiar forestier în bună parte, de la Luncșoara și până la Soicești. In ciuda faptului că la Târgul de fete vine atât de multă lume și întregul traseu poate fi văzut pe Google maps Street view, drumul este unul greu, chiar foarte greu pentru un autoturism de oraș. Este adevărat că la sărbătoarea respectivă majoritatea urcă dinspre Valea Dobranei, dar noi pe această porțiune ne-am tăiat un cauciuc. In condiții de drum uscat și cu atenție mare, drumul poate fi totuși dus la bun sfârșit. Practic nu ai nevoie de tracțiune integrală pentru că doar vreo două pante au înclinație mai mare, dar o gardă la sol de minim 17 cm este esențială. Pe culme există porțiuni expuse de drum care nu prea mai au piatră și dacă a plouat pot deveni alunecoase, chiar noroioase. Pericolul cel mai mare cred însă că-l reprezintă pietrele ascuțite de dimensiuni medii pe care nu ai practic cum să le eviți pentru că ele asigură aderența drumului în cea mai mare parte a lui. Priveliștea de pe creastă și de pe Vf. Găina (~1500m) merită însă efortul de anduranță pentru mașini.
-DN 1R Albac-Huedin: statisticile spun că ar fi drumul național cu cel mai mic trafic din România, lucru care ar putea fi adevărat având în vedere numărul foarte mic de mașini (maxim 20) cu care ne-am intersectat în plină lună de concedii. Drumul este asfaltat până la Poiana Horea, dar foarte denivelat. Intre Poiana Horea și Beliș se lucrează la terasarea lui în vederea asfaltării.
-DJ 107P Baraj Fântânele – Mărișel – Gilău este un drum foarte frumos. Până la Mărișel neasfaltat, dar în continuare cu asfalt bun. Drumul este îngust și depășești cu greu.
-DJ 103K Căpușu Mare – Râșca – Beliș: asfaltat 100% este foarte bun dar mai puțin spectaculos decât DJ 107P
-DJ 108 Huedin-Beliș: asfaltat 100%, ruta de aces clasică către Beliș
-DJ 121 Beliș – Bălcești –Răchițele: asfaltat 100% de curând. Un drum bun și foarte frumos
-Rachițele – Săcuieu – Aluniș – Sâncraiu – Huedin: DC 103H asfaltat până la intersecția cu DJ 108C care merge către Mărgău – Călata (asfaltul continuă către Mărgău). Rogojel-Săcuieu este neasfaltat dar drept. Am vrut să urcăm către cabana Vlădeasa prin Rogojel dar drumul era blocat pt. că se lucra la el. De la Săcuieu este un drum neasfalta care iese prin sâncraiu la Huedin
-DJ 763 Răchițele – Padiș – Păntășești: s-a dovedit a fi a doua piatră de încercare. Intre Rachițele și I. C. Ponor porțiunile de drum neasfaltat alterneaza cu porțiuni de drum în lucru și chiar cu porțiuni asfaltate. Probabil că în curând drumul va avea asfalt până la IC Ponor. De la Padiș și până în Valea Crișului Negru la Păntășești este asfalt destul de recent. Problema majoră sunt cei 12 km de la IC Ponor până la Padiș, care nu numai că nu sunt asfaltați, dar sunt un drum forestier greu, nerecomandat pentru un autoturism de oraș (gardă la sol mai mică de 17 cm). Pantele nu sunt mari decât în vreo 2-3 locuri dar drumul este foarte denivelat și are bolovani foarte mari. Este mai ușor să-l urci de la IC Ponor către Padiș decât să cobori, pentru că ori de câte ori pui frână mașina se lasă și mai jos și ai toate șansele să dai cu baia de ulei de pietre (nu mai vorbim de spoiler). Mai ales sus la Padiș, acolo unde asfaltul se termină brusc, ar trebui să existe un panou care să avertizeze conducătorii auto asupra modului în care arată drumul în următorii 10 km.
-DN 76 (E79) Păntășești – Lunca: un drum absolut distrus de greutatea traficului care este în lucru cu semafoare.
-DN 75 Lunca – Vârtop – Arieșeni – Albac este ok și evident foarte frumos
-Circuit Gârda de Sus – Cheile Ordâncușei – Scărișoara: betonat, foarte bun dar îngust (sunt totuși destule refugii laterale). Peisajul este foarte frumos.
-Gârda Seacă – Cătunul Casa de Piatră – neasfaltat dar practicabil fără mari probleme
-Arieșeni – Vf. Bihor (17 km): cel mai bun drum neasfaltat pe care l-am găsit în Apuseni. Explicația ar fi instalarea unor centrale eoliene sus pe culme și ca urmare drumul a fost nivelat cu un material de culoare albă (cu aspect de pastă pe care noi în glumă am denumit-o „șapă autonivelantă cu uscare rapidă”) care are aderență și care a acoperit toate găurile importante ale drumului.
-DJ 705 Zlatna – Geogiu: asfaltat (dar denivelat) până la Cheile Cibului unde asfaltul se oprește brusc într-o râpă (fără nici o exagerare) iar în continuare drumul nu arată de loc îmbietor pentru autoturisme de oraș.
Pentru că era a doua zi în care ploua am decis să facem cale întoarsă la Zlatna și să ne continuăm drumul către Sibiu prin Alba Iulia.
Trimis de ebirsan in 30.08.15 19:54:48
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ebirsan); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Cu mașina prin Apuseni, #EXCURSII și CĂLĂTORII prin CRIȘANA" (deja existentă pe sait)
@webmasterX - Cu tot respectul, dar nu cred că vreun cititor AFA va căuta informații despre drumurile din Apuseni la secțiunea Crișana.
Ca dovadă că nici eu nu am găsit celelalte articole din această rubrică atunci când m-am documentat pentru excursie.
Dacă-mi este permisă sugestia, cred că postarea acelor articole ar fi mai utilă la secțiunea Valea Arieșului/Tara Motilor.
Multumim pentru informatiile excelente si foarte utile, am salvat reviewul pentru urmatoarea calatorie prin zona.
Corect ar fi fost ca asemenea informatii sa ni le furnizeze stimabilii de la Compania nationala de drumuri care incaseaza bugete si taxe de vignete pentru a se ocupa de drumuri. Dar CNADNR nu doar ca nu se ocupa de drumuri, dar nici nu ne spune cum sunt ele, ca sa nu aflam din surse oficiale ca sunt groaznice. In Romania. Si ca atunci cand vrei sa te plimbi prin zone pitoresti dai in gropi de/ti rupi masina, iar daca speri sa traversezi tzara asta trebuie sa/ti iei tutun ca rabdarea se termina repede.
Drumuri bune si vacante frumoase.
@ebirsan - Apusenii (o parte din poalele şi dealurile lor etc) FAC parte integrantă (şi) din Crişana - ţi-o spune unul născut cam pe acolo, la aceste poale
E adevărat, sunt incluşi şi în "regiunea" Valea Arieşului, precum şi - altă parte - în cea mai general denumită "Transilvania".
Orientarea şi în ultimă instanţă decizia de încadrare a unui reveiw se face, e adevărat, ÎNTOTDEAUNA în funcţie de interesul de documentare evaluat, din partea cititorilor. Din acest punct de vedere, e evident că vom avea şi cititori care vor studia partea "crişană" a Apusenilor, precum şi ALŢII care vor axa pe documentarea referitore la partea "arieşană", respectiv pe cea din judeţul Cluj, Beliş-Fântânele, etc.
Aceste (cel puţin) 3 segmente se pot întrepătrunde, e adevărat, dar în foarte mică măsură.
Din parcurgerea rapidă a textului de mai sus nu rezultă un subiect (de interes!) majoritar; articolul s-ar putea la fel de bine încadra atât în secţiunea CRIŞANA, cât şi în cea a VĂII ARIEŞULUI, ba poate chiar şi la BELIŞ-FÂNTÂNELE!
Evident, şi la modul ideal-utopic, cel mai bine ar fi fost ca articolul să fie segmentat în 3 părţi distincte.
Cum nu e din păcate aşa şi cum o decizie trebuie luată, vom merge pe sugestia ta - am mutat articolul în rubrica "Starea drumurilor pe Valea Arieşului, #EXCURSII şi CĂLĂTORII" (deja existentă pe sait)
@webmaster - Nu vreau sa intrăm în polemici geografice și statistice.
Mulțumesc pentru înțelegere și mutarea articolului.
@ebirsan - Un articol cu informații bune despre șoselele românești din acea parte a Transilvaniei. Întotdeauna când mă documentez asupra unei destinații de vacanță caut și date cât mai exacte și actuale despre starea drumurilor din arealul vizat.
Am o rectificare de făcut: la prima liniuță din enumerare este vorba în paranteză despre lacul Vidra.
@tata123 - Corect. Vidra nu Vidraru Cer scuze.
-
by webmaster: am corectat în articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2014 Excursie pe Valea Ariesului — scris în 18.08.14 de ANILU din BUCUREşTI
- Jan.2014 Starea drumurilor in Apuseni - Arieseni — scris în 19.08.14 de jurubita_virgil din CONSTANTA