Iordania - de la nicio informație la sfaturi utile

TIPĂREȘTE

Am pus acest titlu pentru că, dacă mă întrebai în urmă cu jumătate de an despre această țară, nu cred că aş fi ştiut nimic să spun şi acum iată că scriu impresii şi sper eu, informații folositoare pentru alții, poate chiar ca mine, care nu ştiam nimic dinainte...

Undeva prin octombrie-noiembrie am văzut o ofertă de la tarom pentru mai multe capitale, printre care şi Amman. Chiar nu ştiam unde e, dar în mintea mea trebuia să fie aproape, dacă e cursă directă din România. Şi oferta era bună şi eu dornică să merg cu renumita companie aeriană (adică să o probez, aceasta fiind pentru noi a treia ocazie în care am mers cu avionul).

Dau căutare pe google. Găsesc țara pe hartă. Suna exotic Iordania. Caut imagini şi dau de Petra... "A!!! Asta în Iordania e?! " Petra îmi era cunoscut (ă) (aşa o cheamă pe sora mea) şi ştiam că e una dintre cele 7minuni ale lumii moderne. Nu-mi propusesem niciodată să merg, aşa cum nu-mi permit nici să visez la niagara sau zidul chinezesc. Astea sunt pentru mine lucruri despre care doar citeşti sau vezi imagini să ai cât de cât cultură generală.

Deci trimit oferta unor prieteni. Ei fuseseră în Israel şi erau mega impresionați de lumea arabă (eu nu ştiam nici măcar că se vorbeşte arabă!) şi n-au stat mult să se gândească şi au hotărât repede că merg. Eu nu pot să spun că eram chiar hotărâtă. Am mai căutat care sunt principalele atracții turistice şi găsesc şi marea moartă, şi marea roşie şi deşert... de acum nu-mi venea să cred că e aşa bună oferta! Inițial erau oferte şi pentru martie-aprilie, dar noi am prins pentru ultima săptămână din februarie. Am văzut vremea şi nu-mi venea să cred că aş putea face o vacanță la căldură în timpul iernii româneşti. Am cumpărat biletele de avion foarte uşor şi tot aşteptam vreo țeapă ceva, vreun cost suplimentar, vreun anunț, vreo anulare... dar pe măsură ce citeam şi aflam lucruri despre această țară care pentru mine nici nu exista pe hartă îmi doream tot mai mult să fie adevărat tot ce aflam! Tot citind aflu că Tarom are periodic (cam de două ori pe an) astfel de oferte şi că au fost şi alții cu 90-100 euro biletul de avion şi uşor uşor facem pregătirile.

Eu fac parte din categoria de turişti care se informează foarte mult înainte de a merge într-o vacanță şi prefer să ştiu mai mult decât mai puțin. Deci am ştiut totuşi dinainte la ce să mă aştept şi pot să spun că am luat multe decizii bune şi am avut o vacanță foarte reuşită.

Nu am să fac articol cu fiecare destinație sau zi în parte; mi se pare obositor şi pentru mine şi pentru cititori, dar în acest articol aş vrea să punctez câteva informații utile şi pe care unii nu le iau în calcul când vine vorba de Iordania.

Deci...

Iordania e o țară musulmană, arabă. Asta înseamnă doamne înfofolite, unele complet, inclusiv cu voal pe fanta din zona ochilor. Totuşi sunt şi creştini, destui. Noi am văzut chiar în Amman o biserică a adventiştilor de ziua a şaptea. Deci sunt permisivi cu alte religii, şi deci nu se miră tare când văd haine europene să zicem. Totuşi pe plajă am văzut un grup de femei iordaniene care tare mai chicoteau şi îşi dădeau coate că vedeau un cuplu de vârsta a doua în costume de baie. Nu-i scăpau din ochi, de parcă erau o specie pe cale de dispariție. În general îmbrăcăminte strâmtă am văzut de toate felurile, dar mai puțină piele la vedere. Nu ştiu vara cum ar fi, acum oricum nu îți venea să stai în maieu...

Siguranță este. Se vede de la o poştă care sunt turişti şi într-adevăr te salută lumea prietenos şi îți urează bun-venit. Problema este că au şi ei mulți imigranți din țările dimprejur aflate în conflict. De exemplu, am înțeles că în capitală ar fi vreo 3-4 milioane de locuitori cu tot cu suburbii, din care mai mult de un milion nu sunt iordanieni. Iar aceşti imigranți se mulțumesc cu orice şi au stricat "piața", adică tot nivelul de trai al localnicilor şi au ajuns şi ei să plece după un trai mai bun (informațiile le avem de la un inginer iordanian care şi-a făcut studiile în România). Aşa se explică şi aglomerația din capitală.

Mizeria cred că v-o imaginați, face parte din cultura arabă. Este din plin. Sunt şi clădiri dărăpănate, dar am avut ocazia să văd şi unele noi, luxoase chiar, dar neîngrijite. Nu generalizez, există şi curățenie, dar pentru cineva ca mine care este la prima ieşire din Europa, poate fi un şoc. Cel puțin în Madaba parcă nu era niciun loc mai aranjat. În deşert, la Wadi vilage, parcă am nimerit după bombardamente... ce curată mi se părea apoi când am ajuns în România fiecare cocioabă!

Clădirile cam toate au exteriorul din piatră, probabil ca să țină răcoare pe timp de vară. Dar asta înseamnă că pe timp de iarnă tot răcoare va fi. Ei oricum nu au temperaturi cu minus decât foarte rar. Chiar ne spuneau nişte localnici că în 2017 au avut 8 luni fără un strop de ploaie şi 3 luni cu temperaturi de peste 40grade zilnic. Clar că nu şi-au pus problema încălzirii locuințelor. Cam peste tot am întâlnit varianta aerului condiționat dat la cald, chiar şi în restaurante în perioada în care am fost noi.

Prețurile la alimente în supermarket sunt cam ca la noi; noi ne-am luat tot felul de conserve şi chestii neperisabile cu gândul să nu cheltuim aiurea şi să avem în excursii şi drumeții, dar de fapt ne-am alimentat de la carrefour (sunt mai multe), care era destul de bine aprovizionat.

Apa este puțină (toate blocurile au un fel de butoaie pe acoperiş), cea de la rețea nu e potabilă (noi ne-am spălat pe dinți cu ea şi nu am pățit nimic, dar nu am gătit cu ea).

Maşina cu butelii are ca un fel de sonerie când trece, ca maşinile cu înghețată din filmele americane.

La obiectivele turistice ghizii şi localnicii şi în general vânzătorii ambulanți sunt destul de insistenți (părerea mea; am observat că alții nu au fost chiar aşa tare deranjați aici pe site). Nouă ni s-a părut uneori că vorbeau în arabă despre noi, ceea ce nu e tocmai politicos (la Petra şi în deşert am observat), pe de altă parte am pățit şi să ne ajute, chiar să ne conducă atunci când nu ne-am descurcat cu orientarea sau să primim câte o atenție (ceva extra) la masă sau chiar la magazin. Eu am pățit să-mi ofere chiar flori la semafor, cu soțul lângă mine, dar cei cu care eram spuneau că e din cauză că sunt blondă ???? Interesant că in general ştiu de România şi apreciază turiştii români (probabil sunt mai rari).

Acum legat de securitate: am văzut multă poliție, ne-au oprit de vreo două ori, dar cred că aveau un sistem pur aleatoriu după care opreau maşinile. O dată când au auzit că suntem turişti imediat ne-au dat drumul, o dată nici nu ne-au mai întrebat nimic (tot aşa cred că au văzut că suntem turişti), iar o dată a arătat soțul buletinul şi actele de la maşină parcă... Oricum ideea e că e prezentă peste tot, în special la intrare şi ieşire din Aqaba, şi inclusiv cu maşini blindate sau cu mitraliere la piept sau sus pe maşină. Nu păzesc ceva anume, ci sentimentul meu a fost că veghează în permanență tocmai să nu fie probleme. Culmea că în oraş am văzut scene în care cineva a parcat aiurea în fața polițistului de trafic şi el l-a atenționat şi omul nu se mişca, şi apoi parcă se ruga de el să se mute; nici vorbă de amenzi. Dar la intrarea în orice parcare subterană eram verificați în portbagaj şi uneori şi cu oglina pe sub maşină. Altceva nimic deosebit despre politie. Prietenii noştrii spuneau că nu se compară cu Israelul. Normal că nu se compară, că nu sunt conflicte în țară...

Noi am considerat că e mai avantajos să închiriem maşină. Am rezervat dinainte cu două-trei luni. Am fost 4 şi sunt convinsă că a meritat. Am luat maşina de la aeroport şi am lăsat-o la aeroport. Foarte serioşi cei de la firmă din punctul nostru de vedere. Am avut maşină cu cutie de viteze automată şi am primit un upgrade, adică o maşină un pic mai spațioasă decât ce rezervasem şi plătisem. La preluare se blochează şi 300 dolari sau euro pe card, scrie şi în contract. Am făcut în total 1300km, cu un consum calculat de 8%. Benzina a costat aproape peste tot 0,765JD.

Eu am ținut morțiş să luăm şi cartelă cu internet. Am luat de la firma Umniah cu opțiune de 10 JD parcă. Era şi mai ieftină, dar am vrut eu să fiu sigură că ne ajunge. Şi intr-adevăr a fost extrasuficient. Am făcut toți hot-spot şi am trimis şi mesaje pe whatsapp şi toate nebuniile. Scopul principal era să ne descurcăm cu hărțile. Dar de plictiseală, la un moment dat, când se tot izbea de câte ceva nou ca şi cultură, soțul meu a început să citească despre Iordania. Acasă nu a citit niciun cuvânt din proprie inițiativă, dar acolo tare curios devenise... avea şi net la dispoziție, dăi pe citit!

Viza, altă treabă controversată - noi am avut jordan pass, altă fixație de-a mea. Am luat tot aşa dinainte (oricum ăsta nu se poate lua altfel, decât online) şi l-am printat, dar prietenii noştrii îl aveau pe telefon şi îl arătau mereu şi a fost la fel de bine. Deci am dat 70JD pentru viză, intrarea o zi la Petra şi intrarea la mai multe obiective, inclusiv la Jerash.

Deja am spus de mai multe ori de JD sau JOD, adică dinari iordanieni, aceasta fiind moneda lor națională. Cea mai folosită conversie şi cea fixă (extrem de stabilă) este 1JD=1,4USD. Noi am avut bani schimbați în dolari de acasă şi o rezervă pe card de urgență, iar dolari am schimbat în mai multe rânduri sume mai mici în funcție de ce cheltuieli urmau. Am schimbat în oraş la case de schimb valutar. O dată am scos şi de la ATM bani de pe card şi s-a adeverit că aparatul în sine percepe o taxă care apare pe chitanță direct. Adică doar te informează că există un comision, dar nu scrie care e decât după, direct pe chitanță. Deci de evitat varianta aceasta. A, noi am ajuns să scoatem de la ATM în ziua de vineri, care e echivalentul duminicii de la noi. Deci, la fel, atenție că magazinele sunt închise sau au un program mai scurt vinerea.

Alte informații utile nu-mi mai vin acum în mod special în minte, dar probabil voi mai atinge unele idei în articolele urmatoare...

Legat strict de obiective ce anume am vizitat și dacă a meritat sau nu, voi face un alt review separat. Poze am pus aici doar dintre cele făcute cu telefonul, așa, doar demonstrative.

---

VIZUALIZĂRI: 4909 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI