Postul negru de la Salina Turda

TIPĂREȘTE

Deşi nu locuiesc foarte departe, nu am avut timp să vizitez Salina Turda până la începutul lunii octombrie 2015, când am hotărât, împreună cu soţul şi doi prieteni foarte buni, să facem o excursie de un week-end în zonă.

Noaptea de sâmbătă spre duminică am petrecut-o la Pensiunea Kiraly din Rimetea, despre care am scris impresii într-un alt articol.

Duminică dimineaţa am plecat spre Turda, care se află cam la 28 km distanţă de Rimetea. Am ajuns la intrarea în salină pe la ora 12:00 şi am constatat că era aglomeraţie, parcarea fiind plină.

Nu pot spune că nu mă aşteptam, fiindcă, într-o duminică ploioasă de început de octombrie, salina este cea mai potrivită destinaţie turistică.

La intrare, am observat afişe care atenţionau cu privire la faptul că este interzis să introduci sau să consumi băuturi şi alimente în incinta salinei.

Fiind obişnuiţi să respectăm regulile, am lăsat în maşină geanta cu sandwich-uri, luând cu noi doar câteva sticluţe cu apă, şi acelea dosite cu grijă, să nu le observe personalul de la intrare.

Salina în sine este o investiţie impresionantă, despre care s-au scris multe impresii, pe care nu doresc să le completez.

Ceea ce vreau să scot în evidenţă este regimul alimentelor şi băuturilor.

Sunt total de acord cu interzicerea fumatului şi a consumului de băuturi alcoolice, din considerente lesne de înţeles.

Nu am găsit însă o explicaţie logică pentru interdicţia consumului de alimente şi băuturi nealcoolice.

Cu siguranţă că alimentele şi băuturile vin împreună cu ambalajele şi peturile aferente şi că există pericolul ca acestea să fie aruncate la întâmplare sau în lacul de la subsolul salinei, fiind greu de colectat.

Însă, pentru evitarea acestor probleme, cred că era mai potrivit să existe locuri speciale pentru luat masa, să se amplaseze suficiente coşuri de gunoi şi se stabilească amenzi usturătoare pentru aruncarea deşeurilor, nicidecum pentru simplul fapt că bei apă sau mănânci un sandwich.

Sau poate că această interdicţie ţine de politica de marketing a administratorilor salinei.

Adică, dacă ţi-e foame şi sete, nu poţi sta mult, ceea ce te obligă să plăteşti de două ori intrarea.

În orice caz, eu şi însoţitorii mei am rezistat fără apă şi alimente până pe la ora 16:00, când, deşi am fi dorit să mai stăm, deoarece tocmai începuse un spectacol în amfiteatrul special amenajat, am plecat, din cauză că ne era foame şi sete.

Trebuie spus că am văzut scene pe care nu mi le imaginam posibile într-o locaţie care se doreşte o destinaţie turistică tipic europeană, construită de altfel din fonduri europene: o mamă hrănindu-şi pe furiş băieţelul de 3-4 anişori cu un ursuleţ Barney sau o doamnă ascunsă într-un colţ mai ferit, înfulecând la repezeală un sandwich.

M-aş bucura să existe o justificare pentru această regulă aberantă şi aş fi foarte curioasă să o cunosc.

Până atunci, am un sfat important pentru toţi cei care doresc să viziteze Salina Turda: nu o faceţi pe stomacul gol.

---

VIZUALIZĂRI: 2818 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI