De la Suru pana la Moldoveanu

TIPĂREȘTE

Am crescut intre Muntii Fagaras, cel putin in perioada vacantelor, dragostea si respectul fata de munte am invatat-o de mic copil. Dragostea nu ajunge, daca nu respectam muntele se poate razbuna impotriva noastra.

Muntii Fagaras sint un lant muntos de 70 km lungime din Carpatii Meridionali si se intand intre Valea Oltului si Piatra Craiului. Sint cei mai inalti munti din Romania, peste 40 de varfuri sint mai inalte de 2400m si 8 varfuri peste 2500 m. Judetele in care se afla acesti munti sint Sibiu, Arges, Brasov, Valcea.

De remarcat partea mult mai abrupta si spectaculoasa a versantilor nordici daca vegetatia muntilor Fagaras constand in fag, brad si molid, mai sus jneapan se termina undeva la altitudinea de 2000 m lasand loc doar pajistilor - pe partea sudica se pot observa aproape pana in creasta.

Clima care este foarte aspra in munti este mai indulgenta pe partea sudica. Cerul senin este o raritate totusi am avut parte in decursul anilor inclusiv in excursia descrisa in prezent. Dar am prins vara si zapada, sau vreme rea cu tunete si fulgere, vanturi puternice sau ceata ca laptele.

Din lacurile glaciare am vizitat Lacul Avrig, Balea, Podragu, Caltun, Capra, Doamnei, Podul Giurgiului, dar nu am vazut Lacul Urlea, Zarna, Scarisoara. Si nici baie nu am facut in aceste lacuri dar am vazut destui sa o faca (turisti straini probabil din tarile nordice)

Din fauna prezenta acolo in decursul anilor am avut 3 intilniri cu ursul pasnice si de la distanta bineinteles, ii multumesc ca sint salbatici si se feresc de om. Am mai vazut capra neagra, vulpe, cerb si caprioara, dar nu am vazut lupul si mistretul niciodata dar urmele mistretilor (pamant arat cautand tot felul de radacini) am vazut peste tot. Printre pasari de vazut am vazut cam ccea ce zboara adica uliul, soimul, bufnita, restul mai mult am auzit in padure cum ar fi cocosul de munte, ciocanitoarea. Vipere si alta taratoare sint multe mai ales intre stancile de langa potecile de munte, iar pastravii i-am vazut de nenumerate ori in apele de munte in care fac baie de mic copil.

La varsta de 14 ani am avut botezul golului alpin si mi se parea un efort supraomenesc. De si pana atunci am participat la cateva tabere de schi la Lacul Balea si mai faceam catarari cu profesorii iarna pana la Saua si Varful Capra acesta era un efort mai mic deoarece eram deja la altitudinea de 2000 m (unde ajungeam cu autocarul si telecabina). Traseele scurte nu se compara cu traseul lung de facut de la una din haltele CFR din Tara Fagarasului si asta cu un rucsac plin pe spate aproape o zi pana se ajunge in golul alpin. De atunci si pana in prezent am facut cateva excursii incepand cu o zi sau weekend prelungit (care constau in urcare la una din cabane, obiective turistice cum ar fi cascade sau in golul alpin pana la varful cel mai apropiat) pana la mai multe zile pentru a parcurge o parte din creasta sau incercarea de a parcurge o mare parte din traseu. In decursul anilor am avut si nereusite de ex. intrerupere din cauza vremii, dar si reusite cand vremea buna (atat de rara si pretioasa in muntii Fagaras) m-a ajutat.

In articol voi descrie detaliat traseul de creasta parcurs de mine intre Varfurile Suru si Moldoveanu acoperisul Romaniei cu cei 2544 m intr-o luna de august. Conditiile meteo m-au ajutat enorm.

Pregatirea:Am folosit un rucsac cu un volum de 80 l cu cadru de aluminiu in interior pentru a putea cara toate cele necesare pentru mai multe zile. Aici au incaput: cortul de munte cu pereti dubli (cort clasic de 1 persoana se comporta mai bine la vant), sac de dormit, saltea cu izolatie, alimente pentru cca. 4 zile (plus rezerve), lichide mai putine dar recipient pentru apa da. Alcoolul este aproape tabu aici din cauza efortului depus, am vazut in viata mea persoane care trebuiau ajutate sa ajunga sus si asta doar din cauza la o bere si ceva tarie. Primusul pe gaz nu trebuie sa lipseasca in trecut am folosit un primus pe spirt tehnic si pe urma un primus cu benzina (acesta din urma cu cat mai eficient dar atat de periculos era plus ca putea a benzina pe drum) ibric ceai, tacamuri (pe vremuri erau din aluminiu acum este plasticul la putere), imbracaminte de schimb si pentru temperaturi joase, incaltaminte usoara pentru pauze. Cele mai importante in drumetii sint bocancii de munte aici nu trebuie facut rabat la calitate la achizitie (nici eu nu am facut si ii am de mai mult de 10 ani in stare perfecta si inca impermeabili). Nu trebuie sa lipseasca nici pelerina de ploaie si alte obiecte utile cum ar fi lanterna, telefon, etc. Neavand baterie externa mai opream telefonul (care avea o autonomie ridicata a bateriei) din cand in cand oricum sint destule zone inca fara semnal sau semnal slab pe creasta. In trecut nu aveam telefon deloc, dar stiam codul salvamont in caz de pericol (sase semnale luminoase cu lanterna de ex, pe minut la 10 sec un semnal) Hartile isi au o mare utilitate chiar si astazi in era telefoanelor inteligente si semnalelor gps. Asa ca nu lipsea nici la mine. Sa nu uitam nici medicamentele o trusa medicala cu strictul necesar, baterii de rezerva, chibrituri, etc.

In primele randuri am pomenit despre respectul fata de munte. Ce inseamna acest respect de fapt? In primul si in primul rand zona din Creasta Fagarasului este o rezervatie naturala, asa ca trebuie sa ne gandim ecologic. Ecologic inseamna in cazul turistilor: transportarea deseurilor personale acasa daca am reusit sa o caram de la nivelul de 500 m la nivelul de 2000 m atunci reusim sa caram acea butelie de gaz golita sau cutia de conserve, etc. si inapoi doar mergem in jos si rucsacul este mai gol. Pe urma este foarte recomandat sa nu ne abatem de la poteca marcata atat pentru siguranta noastra cat si pentru nederanjarea habitatelor animalelor. Cum credeti ca am vazut atat de rar animale salbatice desi iesirile la munte au fost multe? Animalele simt mirosul de om si se feresc de poteci. Asa ca in atatia ani de foarte putine ori am vazut ursul (si asta doar accidental a fost surpriza si pentru mine si pentru urs) dar mirosul ursului persista. Si nu in ultimul rand trebuie echipament adecvat pentru a reusi atingerea obiectivului, altfel se pun in dificultate alti turisti sau suprasolicitarea salvamontului in cazul unui incident de genul accident prin cadere, ratacire, etc. Din pacate nu prea se vede respectul fata de munte, mormane de butelii de gaz si alte deseuri se vad in gropile de gunoi improvizate de pe munte, iar canalele de televiziune relateaza foarte des despre incidente petrecute pe munte.

In cazul meu avand in vedere ca nu a fost o excursie de o zi la care puteam sa las masina undeva jos la baza muntelui (la excursii de o zi de obieci merg cu masina pana la cel mai apropiat loc posibil ca sa castig timp, de ex. daca merg la Suru las masina la capatul drumului forestier de pe Valea Moasei, daca merg la Negoiu la fel, la Balea este cel mai usor in 0,5 ore sint pe creasta), am folosit serviciile CFR-ului asa ca la ora 8.18 minute eram la Halta Sebes Olt. In trecut era si un tren care ajungea devreme imi aduc aminte de drumetii incepute pe la 5 dimineata. Iesind din gara am traversat drumul judetean 105G si am intrat pe drumul comunal DC58. Apare primul indicator spre refugiul Suru arata cca 3 sau 4 ore de mers in functie de traseu exista triunghi rosu (Pe Muchia Moasei) si bulina rosie (prin Valea Moasei) Pentru cei care nu au vazut inca Cascada Moasei de cca 16m inaltime recomand acest traseu cu bulina. Este spectaculos acest traseu pe langa apele curgatoare dar putin mai dificil decat traseul celalalt din cauza copacilor cazuti. In mai putin de o ora trecem prin satul Sebesul de Sus si la iesire din sat unde sint cateva pensiuni gasim din nou cele 2 indicatoare, prima la stanga arata traseul peste Muchia Moasei, celalalt indicator arata spre drumul forestier. Vizitand deja cascada de X ori am ales traseul mai usor peste muchie. Dupa un urcus sustinut panta se mai domoleste, undeva la inaltimea de 1100 m ajungem la o intersectie de poteci ne intalnim cu triunghiul albastru (traseu din Avrig prin Saua Apei Cumpanite). Ca sa ajungem la 1450 m inaltimea unde se afla Refugiul Suru avem nevoie din nou de energie este din nou un urcus sustinut prin padure, dar vegetatie se rareste putin si iesim in poiana acolo unde se afla refugiul.

Fosta Cabana Suru care a ars la revelionul din 1997 din cauza supraincalzirii unui cos de fum a fost printre cele mai frumase cabane din muntii Fagaras. Am amintiri de aici cu ocazia iesirilor de o zi sau weekend sau cazare la inceputul traseului de creasta. De si Creasta Fagarasului incepe pe Valea Oltului dintr-un loc care se numeste Halta Valea Marului, majoritatea montaniarzilor incep traseul ori din Turnu Rosu ori de la Suru. Si asta mai mult din cauza ca partea spectaculoasa de pe traseul de creasta incepe de aici. Dupa incendiu fostul grajd de la cabanaa fost amenajat ca si refugiu. Am dormit de cateva ori aici. In prezent fostul grajd a fost extins, inaltat, mansardat si seamana cu o cabana, pretul de cazare atunci a fost 30 ron, am inteles ca si acum este la fel, se ofera si masa. Un link catre cabana aici: pe FB

Pentru a ajunge in Saua Suru si implicit pe traseul de creasta mai avem 2 ore de catarat. Semnul nostru este mai departe triunghiul rosu. Dupa parasirea cabanei Suru trecem print-o padure mica, brazii se raresc si devin tot mai mici pana ajungem in golul alpin, iar privelistea devine spectaculos. Ajungem pe un varf care se numeste Fruntea Moasei, gasim un monument aici.

Muntele Suru un gigant in fata noastra, in dreapta Saua Suru iar traseul nostru pana acolo ne duce prin Caldarea Gavanul. Apar si primele turme de oi si spre disperarea noastra o gramada de caini. Am vorbit cu un cioban, avea 14 caini dar chiar avea nevoie deoarece Mos Martin ii vizita regulat. In caldare exista stalpi deaorece marcajul pictat pe bolovani nu se vede totdeauna mai ales iarna.

Insfarsit ajungem in Saua Surului 2110m si intersectia cu traseul de creasta cu marcajul dunga rosie. Cine are chef poate sa urce pe varful Suru 2283m (varful din dreapta) eu cum am fost de x ori acolo mi-am vazut de traseul de creasta. Pana acum vremea a tinut cu noi dar asa cum am povestit am avut si excursii mai nefericite cu vizibilitate redusa sau deloc.

Ca sa ajungem la Varful Budislavu (2343 m) trecem pe dupa varfurile Suru (inclusiv Capul Suru stanga asa cum vedem dinspre Sibiu are 2274m) si gasim ceva izvoare chiar langa traseu. Trecem peste Saua Rosiile (2159m) Budislavu are un varf rotunjit este ca un urias pe acolo. Sub munte se vede un lac glaciar mai mic Lacul Budislavu, dar nu coboram mai avem putin pana ajungem la Lacul Avrig primul loc de campare in excursia noastra. Inainte sa incepem coborarea la Lacul Avrig (2011 m) ajungem la locul numit Portita Avrigului. Portita Avrigului (2186 m) se afla intre Vartopul Rosu (dreapta) siTurnul Lacului (stanga) Coborand si fiind si luna august zona lacului este deja destul de populat de turisti. Imi pun si eu cortul, fiind un sol stancos cuiele se baga greu. Dincolo de lac se vede Varful Ciortea II 2419m si Varful Ciortea I 2427m Capul Gemenilor si Grohotisu, alcatuind un complex destul de spectaculos. De la lac se poate cobori urmand marcajul bulina albastra la Cabana Barcaciu (1550 m), iar de la Barcaciu la Cabana Poiana Neamtului (marcaj cruce rosie) +zona turistica Valea Avrigului. De acolo si pana la halta CFR Avrig mai sint 14 km. Am mers destul pe jos si pe acolo. Un link catre Cabana Barcaciu aici: barcaciu.ro si un link catre Poiana Neamtului aici poiana-neamtului.ro.

Saua Scara (2146 m) am atins-o a doua zi, de la lacul Avrig cca 2,5 ore. Traseul incepe sa devina spectaculos si destul de periculos. Mi-am adus aminte de o intamplare petrecuta aici in 1996. Tot asa cu ocazia unei excursii de creasta la unul din colegii de drum s-a desfacut siguranta de la rucsac (pe atunci foloseam rucsac pe cadru de aluminiu produse de Camping Urziceni) din cauza greutatii s-a dezechilibrat si era sa cada in prapastie. Pana la reparatia rucsacului tot grupul era blocat nu putea sa mearga nici inainte nici inapoi. Lasam in urma Saua si Varful Garbova (2188 m si o luam spre Varful Scara (2306 m) Se poate ajunge si de la Cabana Barcaciu aici direct pe muchie. Coborand de pe Varful Scara ajungem in Saua Scara+Refugiul Scara. Este un refugiu nou aici, cel vechi este o ruina. Am amintiri de aici, ce-i drept cam nefericite. 2 nopti am dormit aici in 1996 asteptand sa se indrepte vremea (nu se vedea la un 1 m din cauza cetii) la un moment dat a inceput sa ninga (era iulie) Pana la urma rabdarea a luat sfarsit si am coborat de aici la Cabana Negoiu (marcaj cruce albastra) La cabana Negoiu (1540 m) am mai dormit o noapte asteptand sa se schimbe vremea, degeaba. Coborand si de la Cabana Negoiu (marcaj triunghi albastru) ne-au asteptat 23 km drum forestier pana halta CFR Porumbacu. Credeti-ma ca chiar le-am parcurs pe jos (dar a fost prima si ultima oara in viata) Dup a ce ne-am urcat in tren am zarit crestele muntilor:s-a indreptat vremea. Cam aste e cu muntele. Un link catre cabana Negoiu aici: negoiu.ro.

De la Saua Scara se poate cobora si spre sud spre Valea Topologului (marcaj tot cruce albastra) Pentru apa potabila trebuie coborat putin (cca 5-10min) de la refugiu in directia sud. Saua Serbota (2125 m) este urmatoarea oprire dar trecem si peste un mic varf Mazgavu (2277 m). In directia Cabana Negoiu se intinde Muchia Serbota (de fapt chiar si Cabanele Negoiu-este o cabana mai veche de vremea SKV si o cabana-hotel de 2 etaje construita in timpul lui Ceausescu-se afla tot pe aceasta muchie partea inferioara. O cascada cu acelasi nume Cascada Serbota (1410 m) spectaculoasa se afla la cca 1 ora de cabana. (traseul pe muchie are semnul de dunga albastra)

Custura Saratii care dintr-un anumit unghi se vede ca un piaptan este una din cele mai periculoase portiuni din traseu. Chiar si pe hartile vechi apare semnul interzis. Trebuie coborat si ocolit, pe urma urcat spre Varful Negoiu. Se poate ocoli spre dreapta si urca inapoi in Saua Cleopatrei. Noi cu grija mare am luat-o direct pe custura, nu este chiar asa negru pe cat pare poate la conditii meteo nefavorabile. In unele locuri sint lanturi in pereti in alte locuri nimic. Oricum fiecare pas conteaza aici.

In Saua Cleopatrei (2430) alta intersectie, de acesta data cu cararea dinspre Cabana Negoiu, bulina albastra. De aici este forte putin pana la Varful Negoiu 2539 m doar cu 5m mai mic decat Moldoveanul. Ca sa coboram de aici avem o varianta scurta Strunga Dracului, o varianta medie Strunga Doamnei si o varianta lunga Strunga Ciobanului. Denumirea Strunga Dracului provine chiar de la Varful Dracului, care se afla langa. Atat la Strunga Doamnei cat si la Strunga Dracului exista lanturi fixate in stanci pentru a putea turistii sa se tina de el.

Portita Negoiului este locul de unde se vede Lacul Caltun (2135 m) si Refugiul Caltun. Pentru mine este si urmatorul loc de campare. Refugiul vechi de culoarea galbena s-a schimbat cu un refugiu modern facut din materiale ecologice si transportat cu elicopterul pana aici. Stiam ca de aici este putin pana la Cabana si Lacul Balea (2040 m) dar dupa traseul facut nu mai ajungeam la lumina. Urmatoarea zi traseul meu a trecut pe langa Varful Laitel (2390 m) si Laita (2399 m) Dupa aceea urmeaza un loc mai drept ca un teren de fotbal aici gasim Turnul Paltinului si Varful Paltinul. Din nou o intersectie, de aceasta data poteca coboara la Lacul si Cabana Balea (marcaj care conduce pana la Cascada Balea este cruce rosie). De multe ori cand mai faceam o iesire la Balea de ex. cu masina urcam pe jos pana aici pentru foto, pentru putina miscare de multe ori chiar si pantofi sport (dar fara rucsac) Pentru cei cazati la Balea le mai pot recomanda o excursie scurta si anume:urcare de la lac pana la Turnul Paltinul, folosirea potecii de creasta pana la Lacul Capra (2230 m) si coborat pe cealalta carare dinspre Capra pana inapoi la Balea lac. Undeva la mijloc se afla Fereastra Balei. De ce se numeste asa? Este un punct de belvedere dintre stanci catre splendida caldare a Balei. Pe partea opusa se vede Transfagarasanul din judetul Arges, Cabana Cota 2000, Cabana Capra, Cascada Capra accesibila din DN7C. Cam asta a fost inaltimea la care am ajuns in 2015 cu avionul de mici dimensiuni (atunci a fost o excursie fara bocanci de munte) Un link catre Cabana Balea aici: balealac.ro/# si un link catre Cabana Capra aici: cabanacapra.ro.

Varful Iezerul Caprei urmeaza, 2417 m si Lacul Capra un lac glaciar care este cel mai inalt situat de pe teritoriul Romaniei. Asa cum am amintit mai sus din Saua Caprei se poate cobora la Lacul Balea cca ½ ora. Varful Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) se afla pe partea stanga deasupra Lacului Balea si aici gasim un alt traseu de pe muchie cu marcaj albastru. Acest traseu ajunge pana la Transfagarasan putin mai jos.

Saua Capra-Fereastra Zmeilo este urmatoarea portiune de parcurs. In dreapta jos in valea in care urca Transfagarasanul din judetul Arges alta carare care urca, valea se numeste Valea Fundul Caprei, iar refugiile din capat Fereastra Zmeilor (2175 m). Fereastra Zmeilor pe care o gasim chiar in traseu este o formatiune stancoasa alcatuind o fereastra. De acolo si denumirea.

De la Fereastra Zmeilor urmeaza o portiune putin dificila se numeste La Trei Pasi de Moarte, este ca un pod intre doua creste, sint si ceva lanturi adevarul este ca nu este atat de periculos ca la Custura Saratii. Lasam in urma Arpasu Mic, Muchia Albotei (la baza este pastravaria cunoscuta)

Ajungem si la Monumentul Nerlinger (un monument zidit in memoria profesrului Nerlinger decedat in 1930 in acest loc), iar mai jos de monument se afla Caldarea Buda si Lacul Buda. Dupa Varful Paru de Fier urmeaza Saua Vartopul (2290 m), Varful Arpasu Mare (2468 m), Varful Mircii (2471 m). Jos Iezerul Podul Giurgiului (2226m) cu un refugiu langa. Inainte nu era acest refugiu.

Dupa Iezerul Podul Giurgiului am parcurs pelanga Creasta Podrageluli distanta mica pana la Varful Podragu (2462 m). Din Saua Podragu (2307 m) se vede Lacul si Cabana Podragu (, aici am innoptat din nou dar nu in cabana. Cabana este construita integral din piatra. Lacul Podragu este cel mai adanc din acurile glaciare din muntii Fagaras. De la Cabana Podragu se poate cobora la Cabana Turnuri si de acolo in orasul Victoria judetul Brasov. Este un traseu pe care l-am facut si dus si intors in 2001. Marcajul este bulina rosie. Un link catre Cabana Podragu aici: podragu.ro si un link catre Cabana Turnuri aici: turnuri.ro.

Urmatoarea zi urcand inapoi pe traseul de creasta (Cabana si Lacul Podragu 2140 m este foarte aproape de creasta) am lasat in urma Varful Tarata (2414 m) mai este o carare de muchie pana jos la Victoria cu semnul de triunghi albastru, Corabia (2407 m), Ucea Mare (2434 m), Ucisoara (2418 m), Saua Orzanelei (2305 m). Din Saua Orzanelei urmeaza un urcus sustinut pe Varful Vistea Mare (2527 m). Vistea Mare si Moldoveanu se vede ca un trapez din aceasta directie dar un trapez crapat in doua. In Varful Vistea Mare intersectie:la dreapta Varful Moldoveanu 2544 m si un alt traseu coborand spre sud. Pe varf este incredibil de senin, o legenda spune ca s-ar vedea pana la Dunare de aici...

Mergem inapoi la Vistea Mare si coboram la Portita Vistei (2310 m). Refugiul din caramida de pe vremuri arata complet renovat. Aici alta intersectie, la drepta Valea rea a Moldoveanului este si un iezer cu acelasi nume aici, iar la stanga Valea Vistei. Urmeaza Hartopul Ursului (2461 m), Varful si Lacul Galasescu si alte locuri interesante dar pentru mine este intreruperea traseului si inceperea coborarii in Valea Vistei Mari (triunghi rosu) aici are loc ultima campare dupa care coborare catre orasul Victoria, microbuz pana la Halta CFR Ucea de Jos, acasa.

In afara de atasarea fotografiilor din drumetia descrisa (setul de fotografii nu este completa deoarece in 2011 nu eram asa organizat in privinta foto ca in prezent) voi atasa si fotografii cu Muntii Fagaras mai noi si mai vechi personale inclusiv scanate pe hartie fotografica din care 2 sint de la fosta cabana Suru nepersonale. Merita vazute.

Rog Webmaster sa ataseze urmatorul video (Imnul Crestei Fagarasului) la inceputul articolului, multumesc.

https://www.youtube.com/watch?v=pl5HUfyIor4

---

VIZUALIZĂRI: 3433 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI