GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Prin Muntii Tarcaului pe Valea Tarcaului partea II
Continui de aici, povestea unei ape care a reuşit să toarcă prin ochiurile pînzei de gresie a Carpaţilor Orientali frumuseţi puţin ştiute, demne de ţara Shangri La...
Un tărîm mitic parcă, se deschide ochilor celui care cu răbdare porneşte să caute profunzimea tărîmului dantelat de pîraie. Văile sunt abrupte şi adînci pe măsură ce se apropie de axialul central. Pe văi adesea apar astfel sectoare de chei unde repezişuri rostogolesc apele spre cascade ascunse. Trăiesc de ceva vreme în apropierea locurilor, dar habar nu am avut cîte surprize pot ascunde...
Am vorbit în precedentul articol despre
- Repezişurile Ianuş
- Mănăstirea Sihăstria Tarcăului
- Cabana Ardeluţa
- O cascadă pe Valea Căşăriei
- Defileul Tărcuţei
- O cascadă pe Valea Tărcuţei
- Mănăstirea Tărcuţa
O mică rectificare e necesară. Cascada de pe Valea Căşăriei se află la aproximativ 300 m de intersecţia cu DF Tărcuţa, nu la 1,5 – 2 km de aceasta cum scrisesem iniţial (am remăsurat mai cu atenţie traseul). Am constatat astăzi că în mod particular are variaţii mari de debit, astfel că înafara perioadelor mai umede curgerea vijelioasă se transformă în prelingere pe un perete înalt de stîncă, şiroaiele apei legînd într-o ţesătură complexă pînza de muşchi.
Între Repezişurile Ianuş şi Sihăstria Tarcăului am aflat de alte minunăţii ascunse ochiului grăbit.
-La 10 km de intersecţia cu DN 15, spre stînga porneşte DF Lunca Cheii. Mergînd pe el cam 900m în pădure, dai de Repezişul Piciorul Pascului – un pîrîu vijelios care cade în Tarcău aproape de-a dreptul (v. foto)
-Aproape imediat pe dreapta, puţin după intersecţia cu DF Lunca Cheii, pitită în pădure la mai puţin de 200 de m se află cascada Frasin. Traseul pînă la ea pe valea apei este bolovănos şi cu capcane, o alternativă mai cuminte este un mic ocol pe primul drum forestier de pe partea dreaptă, care oferă acces peste un pod la un versant unde se află un punct de belvedere.
-Nu mult mai sus cale de aproximativ 1,5 km de la DF Lunca Cheii, pe dreapta coboară Pîrîul Aţa. Puţin mai încolo la 150-200 m pe DF axial, vă puteţi oferi un regal, coborînd la Cheile Aţei, fierăstruite în pînza de gresie. Deabea după ce scapă de gîtuitura lor, apa se varsă în Tarcău.
După cum spuneam anterior, Schitul Sihăstria Tarcăului se află lîngă gura de vărsare a Pîrîului Bolovăniş, al cărui DF axial se află mai sus de schit după ce se trece de un pod pe partea dreaptă cam la 200 m (19,2 km de intersecţia cu DN 15) Zona se caracterizază în mod particular printr-o serie de 3 cascade şi un defileu, destul de spectaculoase. Prima cădere de apă are ca reper un pod aflat la 3,1 km de gura de vărsare a Bolovănişului, a doua şi cea mai spectaculoasă este 800 m mai sus, a treia se găseşte spre amontele intrării în chei, cam la 6,7 km de gura de vărsare (foto ataşate). La carte scrie că defileul are cam 3 km, mie mi s-a părut ca are cam 3,6 km. În amonte la prima cascadă, după o cădere seacă apele se strecoară printr-un canal de fugă profund. Cascada Bolovăniş (cea centrală şi cea mai mare) pare la prima vedere un baraj antropic. Atunci cînd te apropii de ea însă, realizezi că o placă imensă de gresie se ridică în calea apelor dînd aparenţa regularităţi întruchipate de mîna omului. Cîţiva metri mai sus de placa respectivă se află alte 2 trepte ale aceleiaşi căderi de apă, mai mici de aceasta dată însă. În aval de cascada centrală, prima cascadă curge prin marmitele de gresie pentru a se răsturna apoi într-un sifon gîtuit în pereţii verticali.
Astăzi, dacă tot aveam de gînd să merg spre Obîrşia Tarcăului, am zis să miros puţin şi cum e drumul spre Goşmanu (primul la stînga în amonte de Satul Ardeluţa). Drept care am dat peste un localnic care dezgheţat fiind, ne-a mai spus de o mică cascadă pe Valea Goşmanului cam la 400 m mergînd pe axial, mai sus de intersecţia cu valea Tarcăului. Nu e mare scofală, dar e distractivă (v. foto).
Nimic mai simplu de la intersecţia cu Tărcuţa (25 km de DN 15) să o iei la stînga, numai că la 1,5 km se află confluenţa cu Răchitişul, astfel că te poticneşti atras de Cascada Răchitiş, aflată 400 m mai sus pe valea cu acelaşi nume. Are un aspect liniştitor, este genul de obiectiv în faţa căruia te aşezi să meditezi.
În rest e timpul să cobori ... Te întorci şi în prag de asfinţit, spre gura Tarcăului apare Muzeul de artă Iulia Hălăucescu. Intri pe DN 15 şi luînd-o spre Piatra Neamţ, imediat pe dreapta, în centrul comunei opreşti într-un părculeţ unde in memoriam, statuia unui soldat aduce aminte că jertfa unora stă la temelia faptului că astăzi poţi fără pşaport să mergi în sus pe firul Tarcăului pînă la obîrşie
Şi la urma urmei este prea destul, atît deocamdată despre Avalone...
- Repezişul Piciorul Pascului
- Cascada Frasin
- Cheile Aţei
- Cele 3 cascade de pe Bolovăniş
- Defileul Bolovănişului
- Cascada Goşmanul
- Cascada Răchitiş
- Muzeul de artă Iulia Hălăucescu - Tarcău
- Monumentul Eroilor -Tarcău
P.S. O parte din foto sunt din Iulie de după primul articol despre Valea Tarcăului, aşa că am pus la durată sejur 3 zile (adică 1 din iulie şi 2 din septembrie.....). Cam 3-4 zile ar trebui în general pentru vizitarea în condiţii decente a văii - fără să-ţi dai duhul alergînd de la un obiectiv la altul.
P.P.S. Poate cîndva va exista şi o parte a III-a... Sunt sigur că pe Valea Tarcăului mai există frumuseţi pe care eu nu le ştiu ... încă !
Trimis de Qvadratvus in 12.09.11 00:51:33
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@webmaster, dacă se poate...
http://www.youtube.com/watch? v=kwNy2Gn96KU&feature=related
Qvadratvus, felicitari pentru review si pentru imaginile foarte frumoase din acele locuri la fel de frumoase!
Le-am privit cu nostalgie pentru ca Bolovanis si Ata sunt locuri cu anumita rezonanta in amintirile mele. In cele doua localitati-catun de munte, tatal meu a lucrat o perioada la santierul care construia drumul prin padure. Se intampla prin anii '65 cand localnicii acelor sate indepartate veneau cu mocanita la Tarcau sa-si mai cumpere cate ceva.
Tot cu mocanita am fost si eu - luata de tata - la Ata, la santier, unde am ramas pana la sfarsitul saptamanii cand lucratorii mergeau acasa, la familii. Acolo am cules cei mai frumosi fragi din viata mea. Din pacate, fiind prea mica, nu am putut merge prin locurile pe care atat de frumos le descrii tu acum. Poate in viitor...
Un vot pentru aceste frumoase aduceri aminte.
Mulțumesc pentru încurajări, dar meritul nu este al meu ci al cadrului natural.
Pentru doritorii de inedit, Munții Tarcăului sunt plini de plăcute și mai ales accesibile surprize, păcat că nu sunt promovați. Sursele de informație privind constelația de obiective cu potențial de situri turistice sunt minime, noroc de cîte unii care lasă cîte un crîmpei de informație sau cîte o poză ici sau colo. Este o problemă mare să centralizezi informațiile, pentru că pur și simplu chiar și așa puține cum sunt, sunt fragmentate după criterii extrem de diverse.
A durat ceva pînă să am o viziune de ansamblu asupra unor zone din masiv și deabea se pare că sunt cam la 1/3 din muncă.
În plus, traseele de creastă decamdată nu-mi permit să le abordez decît fragmentar, cît timp copii îmi sunt mici. Cînd s-or mai mări, am să îndrăznesc să îi iau pe trasee mai lungi. Deocamdată ceea ce contează cu adevărat pentru mine este să fiu împreună pe unde merg, cu ei, cît timp nu vor zbura cu propriile lor aripi.
Cele trei cascade aveau și nume, pe vremuri.
La începutul secolului XX, pe valea Bolovănișului exista și o cale ferată îngustă, pentru transportul lemnelor.
Mergând pe drumul ce însoțește pârâului Bolovăniș, se vor întâlni mai multe chei, dar primele sunt cele mai lungi și mai spectaculose, mai ales pentru cascadele întâlnite.
Prima, formată la confluența cu pârâul Lespezi, se numea pe vremuri Cascada Lespezi.
A doua cascadă se numea Cascada Ciurdăului, iar a treia Cascada Răchitei.
Din păcate zona a rămas aproape la fel de necunosută altora.
Am înțeles că Prof. Univ. Dr. Grasu (geolog) care e din partea locului, pregătea acum vreo 3-4 ani o nouă monografie a zonei Tarcăului. Sper să ajungă vadă lumina tiparului.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2011 Muntii Tarcaului pe Valea Damucului si a Paraului Rece — scris în 09.10.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Jul.2011 Prin Muntii Tarcaului pe Valea Tarcaului partea I — scris în 18.07.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Jul.2011 Prin Muntii Tarcaului la Schitul Bahrin Cetatea Petrodava si Cascada Sasca — scris în 12.07.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Jun.2011 Prin Muntii Tarcaului la Negulesti Nechit Piatra Soimului partea II — scris în 15.07.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Jun.2011 Prin Muntii Tarcaului la Negulesti Nechit Piatra Soimului partea I — scris în 13.06.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Sep.2008 Muntii Tarcaului Off road — scris în 27.06.10 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ