GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Revenind la iesirea din luna iulie, dupa ce am vizitat frumoasa manastire Polovragi bineinteles ca nu puteam sa nu mergem si la pestera Polovragi, aflata in imediata apropiere.
Asa ca lasand manastirea pe partea stanga, am urmat un drum pietruit cat de cat cam 50 m intrand apoi pe un drum asfaltat si virand la stanga am continuat pret de cateva minute drumul. La un moment dat inaintarea devine anevoioasa datorita masinilor parcate care unde s-a putut, insa daca s-ar urma recomandarile de pe indicatoare, cu multe sute de metri inainte de intrarea in pesterea ar trebui sa se mearga pe jos, din cauza pericolului de cadere a pietrelor de pe munte.
O data ajunsi acolo, a trebuit sa mai asteptam ceva vreme pana la intrarea urmatoarei ture de vizitatori. Nu e insa un lucru neplacut, dimpotriva, asa ai mai multa vreme sa admiri peisajul, eventual poti cobora pe malul raului. Deasemenea poti face o cura de zmeura, mure sau afine, pe care le gasiti oferite spre vanzare la intrarea in pestera. In acest timp domnul care asigura ordinea se poate transforma intr-un veritabil ghid si te poate introduce in tainele acesteia inainte de a intra. Felicitari!
Asa am aflat ca in constiinta localnicilor se pastreaza credinta conform careia, in pestera ar fi locuit liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe si ca aici vracii de demult folosind o planta rara, polvagra, preparau un leac foarte eficace impotriva bolilor.
Denumirea pesterii ca si a manastirii sunt o alta enigma, presupunandu-se a fi de origine dacica reprezentand o presupusa criptograma nedescifrata inca, de natura religioasa sau referitoare la practicile medicale din acele vremuri.
Pestera Polovragi este una din pesterile mari ale tarii, avand o lungime de peste 9300 m, totalizand si galeriile laterale, ocupand locul 5 in acest clasament la nivel national. Este alcatuita dintr-o galerie orizontala principala din care se ramifica cu precadere la inceput si la sfarsit multe galerii mici. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme materiale datand din epoca bronzului intarind faptul ca a fost cunoscuta si folosita inca din vremuri stravechi.
Prima descriere a sa a fost facuta in anul 1868 de catre Joannes, apoi despre ea a mai scris Alexandru Vlahuta, Emil Racovita a explorat-o partial. Este o pestera calda si umeda, temperatura constanta mentinandu-se la 9 grade iar umiditatea la cca 90 %. Pestera da senzatia ca plange, picaturile care cd din infiltratii fiind foarte bogate in carbonat de calciu, bioxid de siliciu, oxid de fier, etc, depinde de straturile pe care le strabate.
Printre atractiile acestei pesteri, cu o legenda sau istorie interesante, se afla scaunul lui Zamolxe, Izvorul Sperantelor, Bolta Insangerata, camera Alba, Sala Divina, Moartea cu Coasa, Cuptorul Dacic, Regele si Regina, Casuta Piticilor, s. a. m. d., toate acestea pe lungimea vizitabila de 800 de metri.
Primul sector, cel de aproximativ 400 m, prezinta insa o incarcatura emotionala deosebita pentru ca, fiind si cea mai accesibila portiune a pesterii a fost de-a lungul timpului un refugiu folosit incepand cu dacii, de vraci, calugarifiecare dintre acestia marcandu-si trecerea printr-un element distinctiv, cel putin.
Sectorul al doilea al pesterii, numit si cel al Ogivelor devine interesant datorita dantelei de turturi stalactitici, domuri, coloane intermediare palcuri de stalagmite, unele dintre ele capatand, datorita spectaculozitatii, chiar denumiri.
Tot aici, in aceasta pestera, a fost descoperita o noua specie de lilieci, o colonie de circa 100 de indivizi care se impaca foarte bine cu cei deja existenti, liliecii cu potcoava.
Traseul este oarecum dificil datorita ilumiinarii foarte reduse, de aceea va recomand sa aveti o sursa de lumina independenta de cea folosita de d-na Felicia Bantea, muzeograf si totodata ghidul pesterii, care merita toata admiratia pentru munca depusa si mai ales pentru rabdarea si blandetea de a le raspunde vizitatorilor la orice intrebare, pe tot parcursul zilei, tura dupa tura. Deasemenea si terenul este, cum altfel intr-o pestera, accidentat, dar mai ales foarte foarte alunecos datorita infiltratiilor de care am pomenit mai devreme, asa ca mare atentie ce tip de incaltaminte folositi ….
Programul de vizitare este de miercuri pana duminica, intre orele 10-17, luni si marti fiind inchisa. Noi insa, pe 24 iulie cand am ajuns acolo, am gasit-o deschisa, intr-o zi de marti … Poate ca s-a modificat ceva, nu stiu...
Va recomand sa vizitati acest obiectiv daca veti avea ocazia dar mai ales va recomand sa cititi despre el, veti fi uimiti sa aflati ce legende ascunde.
Trimis de iulian68 in 30.08.18 18:45:04
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în POLOVRAGI / NOVACI.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulian68); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@iulian68: Am vizitat și eu Peștera Polovragi de vreo două ori; chiar dacă nu e spectaculoasă din punct de vedere al formațiunilor carstice este o peșteră accesibilă tuturor categoriilor de oameni, de la copii până la vârstnici, chiar dacă iluminatul e deficitar și terenul alunecos pe alocuri.
Legat de prezența divinității dace, legendele au legătură și cu prezența fortificației dacice situată la 1000m altitudine, deasupra râului Olteț, pe platoul „Crucea lui Ursache”. Cetățuia de refugiu era situată în punctul cel mai înalt, mai jos fiind amenajate terase de locuit.
Mulțumim pentru prezentare.
@tata123: Multumesc pentru completari mai erau multe de spus despte aceasta pestera, despre tunelurile care, conform legendei il duceau pe Zamolxe la Sarmisegetuza, despre alte constructii care corespund cu anumite puncte din subteran, insa au mai scris si altii inaintea mea, vor mai scrie si dupa... Azi citeam articolul tau despre podul Saligny si ma gandeam ce istorie zbuciumata a avut, prin cate bombardamente a trecut si cate sabotaje si totusi a ramas in picioare, mai putin portiunea de la bratul borcea. Dar asa cum spuneam nu poti da cuprinzi toate informatiile oricat te-ai stradui. Multumesc de vizita!
@iulian68: Ai dreptate! De multe ori sunt atât de multe de scris despre o temă sau obiectiv încât e greu de ales doar informația relevantă/interesantă pentru turistul care ne va urma pașii.
În multe cazuri e de ajuns menționarea câtorva elemente inedite pentru a stârni pofta cititorului de a continua cercetările pe cont propriu și a descoperi noi și noi fapte și evenimente. Poate că și acesta este un rol important al AFA: dorința de a descoperi noi informații, povești și legende despre un anumit loc.
Numai bine.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Prin subteranele județului Gorj – Peștera Polovragi — scris în 29.02.24 de msnd din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Pestera Polovragi – scoala de medicina a marelui zeu Zamolxe — scris în 30.10.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Puțină speologie și multă bârfă : Peștera Muierilor și Peștera Polovragi — scris în 19.09.17 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Peștera Polovragi și Cheile Oltețului - minuni ale naturii pe meleaguri românești — scris în 24.12.17 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Peștera Polovragi, din care am ieșit într-o stare Zen! — scris în 15.11.17 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Jun.2014 Pestera Polovragi — scris în 12.03.15 de kappy1112 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2013 Peștera Polovragi, peștera zeilor — scris în 06.08.13 de unq din BOTOȘANI - RECOMANDĂ