EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Glasul Pietrei, circuit tematic concentrat în jurul comunei Năeni, jud. Buzău
În ordinea cronologică a vacanțelor/minivacanțelor noastre de anul acesta urma tot o Bulgărica, dar ca să mai respirăm puțin și alt aer, intercalez o plimbărică de o zi pe Drumul Pietrei din Buzău.
Glasul Pietrei, mai exact, este un circuit tematic, legat de piatră, concentrat în jurul comunei Năeni din Regiunea Dealul Mare.
În excelul meu cu lucruri de făcut în Buzău, la Glasul Pietrei scria că sunt mai multe obiective care se găsesc pe o distanță de aprox 10 km. La unele se putea ajunge cu mașina, la altele cu piciorul, ba mers lejer, ba puțină diferență de nivel (aprox 500 de m), cert este că puteam face multe dintre ele într-o zi, dacă eram vrednicuți și plecam devreme de acasă.
Circuitul tematic Glasul Pietrei cuprinde mai multe locuri pe care voluntari inimoși au încercat să le pună în valoare cu indicatoare și o cât de cât amenajare, dar în ultimii ani indicatoarele au dispărut, unele bucăți de drum au devenit și mai impracticabile, iar o parte din monumente au fost distruse cu sălbăticie. Ce-or avea oamenii apucăturile astea când n-au nimic de câștigat n-o să înțeleg în veci. Glasul Pietrei era cumva în top 10 lucruri de făcut pentru noi, pentru că mi-a atras atenția și îmi notasem un îndemn de a merge să vizităm cât mai avem ce.
Locurile de care vorbeam mai sus și care sunt destul de aproape unele de altele sunt: Chilia lui Ambrozie, Pietroasele cu locul unde a fost descoperită Cloșca cu pui de aur, cariere de calcar, lucrările Meșterului Moacă, Tabăra de Sculptură de la Năeni, Grotele Preistorice, Biserica dintr-o Piatră, Satul Dacic Serafim, Crucea Manafului, Necropola Tracică, Cimitirul Părăsit, Cetatea Gruiu Darii, dar și multe altele.
Cam multe totuși pentru o zi, așa că am apelat la maps, am grupat și noi obiective cât pentru o zi plină, cât să fie un circuit ca să nu călcăm de două ori într-un loc și ne-a ieșit următorul traseu:
Chilia lui Ambrozie scobită în Piatra Șoimului de pe Dealul Mare
Biserica dintr-o piatră
Necropola Tracică
Tabăra de sculptură
Satul Dacic Sfântul Serafim de Sarov
Grotele Preistorice
ultimile 5, toate pe raza comunei Năeni, urmând să închidem cercul mergând pe drumul cramelor de pe Dealul Mare și speram ca măcar una să fie deschisă.
În afară de Chilia lui Ambrozie toate celelalte sunt grupate pe o distanță de 1 km, pe vârful unui deal, așa că am hotărât să începem cu chilia ca să scăpăm de drumeție și apoi să ne lălăim până seara printre celelalte.
Al doilea week-end din octombrie s-a anunțat ploios. Harta meteo de vineri seară arăta ploaie aproape peste tot, pe o rază de 100-150 de km față de București, mai puțin în zona Buzăului și iată cum i-a venit rândul Glasului Pietrei de pe lista noastră.
Am plecat pe ploaie din București și am sperat ca meteorologii să aibă dreptate și să găsim soare la Năeni, la puțin sub 100 de km de casa noastră și așa a fost. Ziua a fost superbă, 19-22 de grade și un soare strălucitor, a fost numai bine de plimbare. Abia după 16, când eram în vârful dealului, pe la Tabăra de sculptură, a început să bată un vânticel rece.
Chilia lui Ambrozie
Din București am mers pe DN1 până pe centura Ploiești-ului, am făcut dreapta spre Bucov – Valea Călugărească – Mizil și după Săhăteni și indicatorul de Năeni, am făcut stânga spre Breaza de Buzău și am mers aprox 10 km, cam 98 de km din București. La un moment dat s-a terminat asfaltul și am mai mers cam 500 de m pe un drum de piatră. Acolo am lăsat mașina pentru că se vedea un drum de pământ cu șleauri făcute de căruțe și mult noroi. Cu mașina, categoric nu de acolo.
Chiar dacă era un soare frumos când am ajuns, plouase de curând și la Breaza pentru că drumul ăla era plin de noroi și ne-am făcut ca niște porcușori. Am vrut să și abandonăm la un moment dat pentru că ni se încărcau adidașii de noroi și ne îngreuna mersul. Ne-am felicitat că nu am făcut-o pentru că drumul este ușor în pantă aproape permanent și în scurt timp poteca a devenit practicabilă, iar mai apoi am mers mai mult pe iarbă, n-am mai avut treabă cu nici un noroi.
Nici la intrarea în traseu și nici pe drum nu există vreun indicator către Chilia lui Ambrozie. Dar dacă la intrare era un singur drum de căruțe și era evident că n-aveam alternativă, mai sus sunt mai multe poteci formate și pare că nu mai știi încotro, dar nu trebuie să vă faceți griji pentru că tot acolo ajungi pe oricare o iei. Până la chilie cred că a fost o diferență de nivel undeva la 400 de m, plus/minus ceva, și drumeția pe dealurile buzoiene, de vreo 8 km dus-întors, cu vederi superbe de jur-împrejur, a fost o plăcere.
Spre Chilia lui Ambrozie se ajunge din mai multe puncte. De la Pietroasele, dar în zona aceea sunt alte obiective pe care vrem să le grupăm cu altă ocazie și așa cum urma să vedem, am găsit indicatoare și de la Biserica dintr-o piatră, de unde sunt tot 3,5 km.
Stânca cu chilia se vede tot timpul în față și tot ce trebuie să faci este să mergi mereu în direcția aceea. La o săptămână distanță o colegă, impresionată de pozele noastre, s-a dus cu niște prieteni, numai că s-au abătut de la potecă în dreapta, unde sus, pe stâncă era o stână și au confundat chilia cu stâna. N-a fost bai că au făcut un ocol și tot au ajuns, dar au tras o sperietură soră cu moartea pentru că atunci când s-au apropiat de stână i-au lătrat și i-au alergat nițel câinii stânei. Deci, nu aveți de ce să vă abateți spre dreapta, drumul este oarecum înainte, spre stânca din față.
Tot drumul ne-a atras privirea și dealul din stânga noastră în vârful căruia se afla o biserică foarte frumoasă. Nu ne-am gândit nici un moment că ar putea fi Biserica dintr-o Piatră pentru că noi ne imaginam obiectivul care urma pe listă mult mai mic și mai neînsemnat, iar ce vedeam sus pe deal era ditai cetatea. Eiii, mare surpriză am avut când a trebuit să ne îndreptăm spre Biserica dintr-o Piatră și să ajungem exact acolo.
Chilia lui Ambrozie este o locuință rupestră scobită în Piatra Șoimului de pe Dealul Mare și a fost locul ales de monahul Ambrozie de la Mănăstirea Ciolanu, pentru a trăi în sihăstrie după ce s-a întors de la Muntele Athos. A trait acolo peste 50 de ani și se vede cum grota a fost mărită și amenajată probabil cu foarte multă trudă, pentru că accesul nu este deloc ușor. Pustnicul a lucrat cu ziua în podgoria din Pietroasele, iar oamenii mai în vârstă din satele buzoiene încă și-l amintesc.
După cei 3,5-4 km de mers pe dealuri, cu priveliști frumoase de jur împrejur, am ajuns aproape de baza stâncii Piatra Șoimului unde este o cruce de piatră pe postamentul căreia stă scris “În amintirea pustnicului Ambrozie” . Am mai găsit și alte cruci de piatră pe drum care credem că sunt la fel de vechi dar căzute pe marginea potecii, nicicum semnalizate. Apoi am trecut printr-o zonă deasă de arbuști și am ajuns chiar la baza stîncii.
Accesul spre chilie se face pe o scară metalică din două bucăți și dacă ai rău de înălțime nu-i bine. Chilia se află pe la jumătatea stâncii și după ce termini cu scara ai avea nevoie de o balustradă dar nici ea nu există. Nouă nu ni s-a părut periculos dar dacă sunt fobii la mijloc, nu știu ce să zic, ești cam suspendat în aer...
Apropo de ce ziceam la început, că voluntari inimoși au amenajat aceste obiective dar că ele au fost vandalizate, inclusiv Chilia lui Ambrozie a fost devastată. Noi am găsit-o amenajată cu icoane, o cruce, un colaj de fotografii, toate prin grija unui preot, dar cine știe cât va rămâne așa. Toate încăperile erau scrijelite cu nume de nebuni care au trecut pe acolo și care și-au lăsat și gunoaiele prin jur.
Piatra Șoimului unde este chilia se află la mică distanță de Vârful Istrița, cel mai înalt din zonă, 749 de m. Din cauza înălțimii, în vârf se văd multe, multe relee și antene.
Am făcut aproape 3 ore în drumeția asta. Pentru că la început noroiul ne-a îngreunat mersul, apoi ne-am tot lălăit pe dealuri pentru că era vreme frumoasă și ne-am tot oprit, la baza stâncii după ce am văzut chilia ne-am mâncat sandwich-ul și… a trecut timpul. După ce am ajuns înapoi la mașină nu ne-am întors pe unde am venit, ci am luat-o pe drumul asfaltat care intersecta drumul pe care venisem noi și care ducea la Năeni.
Biserica dintr-o piatră
Până la Biserica dintr-o Piatră care se află, de fapt, în satul Fântînele, care aparține de comuna Năeni ajungi cu mașina, tot urcând dealul până în vârf la 600 m altitudine, pe o șosea proaspăt asfaltată. Drumul a fost îngust, gospodăriile sărace și mormane de gunoaie pe marginea drumului, lucru care nu ne-a plăcut deloc.
În fața bisericii este o parcare unde lași mașina și de acolo vizitezi numai pe jos.
Biserica dintr-o piatră cu hramul Duminica Floriilor este făcută în totalitate din calcar alb de Năeni, este foarte frumoasă și se vede din depărtare. Este înconjurată de ziduri masive de piatră asemenea unei cetăți și de aici ai priveliști spectaculoase către crestele munților Carpați sau satele din jur.
Noi am găsit biserica închisă dar ulterior am citit că la Punctul de Informare Turistică din Năeni este o cheie de rezervă (0761798967 este telefonul de la acest Info Point, de unde poți afla și alte informații despre zonă). Poate altădată o să vedem și interiorul. Acum am intrat în curte și am admirat picturile de pe zidurile exterioare dar și panorama asupra zonei înconjurătoare, inclusiv potecile către Chilia lui Ambrozie, care se văd foarte frumos de aici așa cum am văzut și Biserica când mergeam spre chilie.
Necropola Tracică
Lângă Biserica dintr-o piatră se află Necropola Tracică, locul în care se spune că locuitorii acesei zone își îngropau morții în morminte scobite în piatră. Au fost descoperite unsprezece morminte în care s-au găsit schelete, vase de lut, podoabe și unelte. Pentru că nimeni nu a fost interesat de protejarea acestei zone, cea mai mare parte a mormintelor a fost distrusă, iar astăzi se pot vedea doar 3, unul conservat mai bine lângă o cruce mare de piatră, iar două, spre coama din dreapta, care stau să cadă, pentru că piatra în care au fost săpate este desprinsă de restul stâncii. La ele se ajunge din curtea bisericii, ieșind printr-o poartă mică, pe aceeași latură cu intrarea, dar în capătul opus. Tot acolo este un panou informativ și o hartă cu obiectivele zonei foarte bine realizată. Sunt informații despre starea drumurilor, cum ajungi de la un obiectiv la altul dar și câteva date istorice despre ce se poate vedea în zona aceea. Conținutul mormintelor se află la Muzeul Județean din Buzău și la Muzeul de Istorie din București.
Tabăra de sculptură în aer liber de la Năeni
La aprox 1 km de biserică mergând pe sus, pe coama dealului, sau pe jos, pe sub stâncile calcaroase, ajungi la Tabăra de Sculptură de la Năeni. După ce s-a închis Tabăra de Sculptură de la Măgura, în 1985, un profesor inimos din Slobozia a ales un alt loc pitoresc, pentru o nouă tabără și acesta a fost vârful de deal Tigoarea (loc sacru în greaca veche) din Năeni.
Mai mulți copii talentați din Slobozia, Năeni și Chișinău au sculptat vreo două veri în calcarul extras de la cariera din apropiere și ne-am bucurat să trecem și noi printre lucrările lor expuse. Din păcate și această tabără s-a închis mult prea repede, a funcționat doar 2 veri, dar s-a reactivat în 2009 la inițiativa primarului de atunci și alte lucrări au apărut. Cea mai renumită lucrare este ansamblul Dacologie care este expus chiar la intrare.
Tabără de sculptură de la Năeni se află într-un loc dumnezeiesc. De jur împrejur se văd masivele muntoase ale Bucegilor, Ciucașului sau Buzăului și este o plăcere să petreci timp printre lucrările copiilor și să încerci să le înțelegi sentimentele și imaginația.
Satul Dacic Sfântul Serafim de Sarov
Mai jos de Tabăra de Sculptură se vede foarte frumos Satul Dacic Serafim. Proiectul este inițiat de Fundația Sfântul Sava din Buzău și se vrea o refacere a stilului de viață al geto-dacilor în colibe și bordeie, dar să mă ierte Dumnezeu, că ce o să vedeți acolo nu are nici o legătură cu asta. Hârtia nu suportă cuvintele soțului după ce am găsit acolo altceva decât am citit.
Acolo este o poiană superbă, un izvor, un lăcușor, câteva căsuțe de vacanță, nicidecum colibe, cred că și o stână și absolut nici o asemănare cu bordeiele. Am citit că se dorește refacerea modului de viață al strămoșilor care au trait acu 2000 de ani și chiar vă rog să mergeți și voi și să scrieți aici dacă vi se pare că asta se urmărește. La data vizitei noastre locul era împrejmuit și doar de la distanță poți privi, nu ne-am putut apropia de nimic. Dar este o altă lucrătură acolo, nu cred o iotă din refacerea stilului de viață al înaintașilor noștri.
Grotele Preistorice
Ne-am întors în parcarea de la biserică, pe jos, pe sub stânci, ca să vedem Grotele Preistorice amplasate pe muchiile dealurilor. Au fost descoperite cu ocazia exploatării de calcar din zonă și se pare că au fost săpate în piatră acum 4-7000 de ani. Au fost descoperite inscripții rupestre, oseminte, arme și unelte. Citeam că trebuie să găsim 4 grote dar noi am descoperit doar 3, una mare și două mai mici.
La toate obiectivele de pe vârful acestui deal, începând cu Biserica dintr-o Piatră și Necropola Tracică și continuând cu Tabăra de Sculptură, Satul Dacic și Grotele Preistorice, mai sunt câteva indicatoare, nu am găsit ca la Chilia lui Ambrozie, adică nimic. Unele panouri sunt în picioare, alte marcaje sunt devastate și stau să cadă…. după cum spuneam, nu înțeleg ce or face oamenii cu un indicator…
Priveliști superbe de pe acest deal spre toate culmile muntoase, dealurile și satele din jur, lejeră și plăcută plimbare care poate fi făcută de oricine.
Drumul cramelor
Am plecat de pe Glasul Pietrei cu sentimente foarte amestecate. Ce aur s-a descoperit în zonă și cu ce bătaie de joc au fost tratate aceste descoperiri. Nici acum, în al 12-lea ceas, nu se pune cum trebuie în valoare ceea ce a mai rămas nedistrus. Sunt atâția oameni dornici de un loc de muncă… nu știu cum autoritățile locale nu se gândesc să facă o gheretă acolo și să pună un om să taie bilete, iar banii aceia să ajute la întreținerea zonei. Oricine ar da 2-3-5 lei să vadă toate obiectivele de pe dealul acela. Și nu sunt oameni puțini. Când am fost noi, într-o zi de la jumătatea lui octombrie ne-am întâlnit cu destui. Mare păcat! Alții ar face minuni cu un loc ca ăsta.
Spre casă am luat-o spre Fințești și de acolo pe dealuri, pe o super șosea cu serpentine, am mers pe Drumul Cramelor și ne-am oprit și am admirat Crama La Certa, apoi Domeniile Blaga și ultima Domeniile Săhăteni. Toate arătoase, conace superbe, dar închise sâmbăta și duminica, doar cu programare. De luni până vineri însă, magazinele de prezentare, degustare și cumpărare erau deschise. În drumul spre casă am verificat și Domeniile Urlați pentru pelinul roze care ne place dar era închis și el.
Am uitat să spun că nicăieri, în plimbarea noastră, nu am găsit o sursă de papa, dar știam de acasă, așa că am mâncat un sandwich din traistă la Chilia lui Ambrozie și altul pe dealul cu Biserica dintr-o Piatră. Dar a fost foarte fain. Am fost și cu unul dintre copilușii noștri și bucata aia de pâine parcă a avut alt gust așa. Și apă trebuie să aveți, nu am găsit nici o sursă de apă pe acest traseu. În Năeni erau niște magazinele dar nouă nu ne-a mai fost de folos, era la finalul zilei când am trecut prin Năeni.
Aplicația ne-a arătat puțin peste 12 km în ziua aceea. Vreo 8 au fost la Chilia lui Ambrozie și restul la Năeni între Biserica dintr-o Piatră – Tabăra de Sculptură – Satul Dacic – Grotele Preistorice și toate abaterile pe dealuri. Repet că este o super plimbare lejeră, pe care o poate face oricine și chiar vă doresc să ajungeți și să așterneți impresiile aici pentru că sunt tare curioasă ce se va întâmpla cu toate aceste obiective în viitorul apropiat.
Trimis de Aurici in 02.12.20 14:23:15
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUZĂU.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Aurici); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Aurici: Gând la gând cu bucurie, cred că este telepatie... dar să mă explic!!!...
Am anumite trasee pe care le-aș vizita și câteodată mai intru pe traseele propuse de anumite agenții și acolo văd mai ușor ce trebuie vizitat... o astfel de excursie era prin Dealurile Buzăului...
A venit însă articolul tău excelent!... pe gustul meu, ... natură, istorie, zone rupestre, morminte tracice, ce să îți mai dorești, sigur îți voi călca pe urme dar la anul viitor...
@mprofeanu: Și eu mă inspir la fel, din poveste în poveste și din link în link... aproape așa se duce tot timpul meu liber. Acu, de vreo 2 ore mă uit la niște cazări. Nu caut nimic, n-am nimic în plan... pur și simplu m-a luat valul...
Buzăul ascunde comori inestimabile, am descoperit asta, mai serios așa, acum vreo 2-3 ani. Sunt oripilată la fiecare vizită când constat cum tratează autoritățile locale mina de aur pe care stau. Iar când am văzut Satul Dacic ne-am umplut de indignare. Citisem că o să găsim bordeie și colibe și chiar ne bucuram, ne tot întrebam pe drum cum o fi, și când am văzut ce căsuțe de vacanță sunt acolo... Și cu un gard la un km așa, să nu te apropii și să nu vezi prea bine. Că poate de la distanță ți se par bordeie...
Cu toate astea, am o listă lungă pentru Buzău și o să mai ajung. Cine știe, la anu' poate ne intersectăm pe vreun traseu.
Mulțumesc pentru vizită, .
Frumoasa plimbare de toamna, intr-o zona interesanta dar prea putin umblata de turisti! Anul trecut, pe vremea cand nu fugeam de oameni, am ajuns din intamplare la Crama Lacerta din satul Fintesti, comuna Naieni. Eram intr-o excursie organizata care avea in program o degustare de vinuri la Conacul Urlateanu care tocmai isi inchisese portile pentru grupurile de turisti (nu stiu daca temporar sau definitiv).
Ghida a reusit sa programeze o vizita si o degustare de vinuri la Crama Lacerta. A fost una dintre cele mai reusite vizite de acest gen, totul m-a incantat... primirea, prezentarea, vinurile scumpe dar de calitate foarte buna. Peisajul este minunat, conacul vechi, construit dupa planurile celebrului arhitect Ion Mincu a fost atent restaurat iar crama noua, realizata de o echipa de arhitecti austrieci, este uimitoare. Crama apartine unui diplomat austriac... poate veti ajunge candva acolo! Merita din plin...
Sanatate si multe plimbari frumoase!
@Floria: Noi ne-am oprit la toate cramele de pe drumul acela de la Fințești spre DN. Ne-a plăcut tot, și șoseaua impecabilă, și domeniile, dar din păcate erau închise în week-end. Ne-am apropiat însă și ne-am oprit la fiecare cât să vorbim prin gard cu paznicul. La Domeniile Săhăteni am găsit chiar o doamnă super vorbăreață.
Știam că vizitele la aceste crame se fac cu programare, nu erau motivul zilei, dar vom ajunge noi și la ele. Am mai fost la cramele din zona mea natală, dar doar să mâncăm, nu ceva organizat. O să pun acum Lacerta pe listă dacă zici că ți-a plăcut mult.
Mulțumesc de ecou, sănătate multă și vouă și să trecem cu bine de perioada asta ca să ne reluăm călătoriile.
Locuri necunoscute mie dintr-o țară atât de ofertantă la capitolul frumuseți ale peisajului! Și ai descris atât de plastic acest circuit tematic, încât m-am văzut acolo admirând ceea ce ai admirat și tu. Felicitări!
@Rodel: Mulțumesc mult! Locuri necunoscute pentru mulți pentru că nu sunt puse în valoare deloc. Se mai găsesc voluntari inimoși care mai fac câte ceva, dar autoritățile locale prea puțin, din păcate. Nu se poate să te ajute și peisajul, să ai și cercetări și descoperiri, pentru că ele sunt de prin anii 1980 și să lași de izbeliște atâția ani. În fine... să sperăm în vremuri mai bune și în conducători mai responsabili, iar noi să ajungem să ne bucurăm de toate frumusețile țării ăsteia.
Mulțumesc încă o dată, sănătate și numai bine!
@Aurici: Am vizitat în ultimii ani toate obiectivele prezentate în acest articol și îmi amintesc cu plăcere de fiecare ieșire. La tabăra de sculptură de la Năeni și la celelalte obiective din apropiere am ajuns la începutul verii, în timp ce Chilia lui Ambrozie am vizitat-o la ceas de toamnă, cred că în urmă cu doi ani. Dealul Istrița și împrejurimile ascund și alte frumuseți, treaba este că puține sunt puse în valoare așa cum ar trebui. În urmă cu circa două luni, am explorat zona Pietroasele, cu Cetatea de la Gruiul Dării, cu locul descoperirii tezaurului” Cloșca cu puii de aur” , apoi am făcut o plimbare frumoasă, prin pădure, către releele de pe Istrița. Dacă veți ajunge în viitor la Pietroasele, nu ocoliți nici cramele din zonă!
Foarte frumoasă această prezentare a Buzăului, județul ascunde multe locuri minunate, din păcate mai deloc valorificate de cei care ar trebui să se ocupe cu astfel de lucruri! Felicitări!
@Crazy_Mouse: Trebuia să mai facem, foarte repede, o plimbărică la Pietroasele, cu Gruiul Dării, Cimitirul Părăsit și altele... dar s-a ivit altceva și n-a mai fost posibil. Rămân pe listă ca și altele din județul Buzău. Nu abandonăm chiar dacă ne necăjim la fiecare drum.
Din fericire zona este foarte aproape de locurile mele natale și leg destul de des o vizită la ai mei cu o vizită prin județ, chiar dacă nu scriu de fiecare dată. Se întâmplă să mâncăm des la Măgura și facem un drum doar pentru asta, sau la Merei, pentru saramura de pui, pe care soțul cică n-o mănâncă niciunde mai bine.
Știu cât ai scris și tu despre plaiurile buzoiene, ai fost și pentru mine sursă de inspirație sau de aducere aminte.
Tu ce crezi despre Satul Dacic?
Mulțumesc pentru vizită și ecou, numai bine și călătorii frumoase!
@Aurici: In weekend-ul trecut (29.11) am ajuns prin zona aceasta și am vizitat Biserica dintr-o Piatră, care era deschisă.
Am fost și noi foarte plăcut impresionați de modul în care arată locul. Prietenii noștri spuneau că fuseseră cu puțin timp în urmă și zidul care înconjoară terenul bisericii nici nu era terminat. Uimitor!
Interiorul este destul de mic dar într-adevăr deosebit, totul este nou, picturile sunt luminoase, obiectele bisericești strălucesc, iar covoarele sunt curate. (Am incărcat câteva poze din interiorul bisericii)
Cu siguranță nu veți fi dezamăgiți data viitoare când veți ajunge. Merită o vizită!
Recomand și eu crama Lacerta și vinurile lor - trebuie degustate Am fost acolo trei ani la rand, în luna iunie de fiecare dată, când proprietarul austriac organizează pentru parteneri și colaboratori o petrecere în aer liber cu muzică live, degustare de vinuri (dar și comercializare) și mâncare cu specific austriac. Sunt puse la dispozitie și autocare din București, pentru cei care vor să se simtă cu adevărat bine și vin fără mașină proprie. Într-un an era amenajat inclusiv un spațiu de joacă pentru copii, în hala de aprovizionare!
Felicitări pentru turul pe plaiuri buzoiene și poveste. Votul meu a fost din suflet!
Toate cele bune.
@k-lator: Mulțumesc mult pentru ecou. Nu văd pozele, am încercat să mă uit la rubrica asta dar nu mă prind. Noi n-am avut noroc, dar am plecat liniștiți știind că revenim destul de des pe plaiuri buzoiene. Dacă ne-ar ajuta un web cu un link chiar în ecoul tău, mi-ar face plăcere să văd pozele tale cu interiorul biserii.
Neapărat mă întorc la Lacerta, mai ales că mi-ai spus de sărbătoarea din iunie. Îmi dau seama ce frumos poate să fie pentru că știu cum organizează austriecii petreceri în aer liber.
Mulțumesc încă o dată pentru vizită, pentru completări și cuvintele frumoase.
Numai bine, multă sănătate!
@Aurici: Dacă derulezi articolul până la finalul ultimei poze care apare în dreapta paginii, există o Notă care explică:
- GALERIE FOTO cu toate pozele încărcate de Aurici[/url] la acest articol
- VEZI toate pozele încărcate în această rubrică Periplu prin frumuseţile Buzăului
Daca faci click pe” toate pozele” (încărcate) vei vedea la această secțiune și pozele încărcate de mine @k-lator
@k-lator: Merci, așa încercasem, dar m-am dus pe primul punctuleț în loc de al doilea. Foarte frumoasă biserica la interior. Am văzut și altarul tot din calcar, chiar voiam să văd cum toate la interior, chiar și catapeteasma, absolut totul este făcut din calcar. Mai ajungem noi prin zonă, că ne este la îndemână, o să văd eu și interiorul.
Mulțumesc mult pentru poze și orientare, seară faină!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Muzeul Chihlimbarului Colți și Complexul Rupestru Aluniș, de văzut în Comuna Colți — scris în 14.02.24 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Schiturile Rupestre Bozioru din Țara Luanei — scris în 13.01.24 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Din nou prin Ținutul Buzăului - jumătate de zi în jurul Bercăi — scris în 09.09.23 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Oct.2022 Un altfel de „cuib de vulturi” – Chilia lui Ambrozie — scris în 07.12.22 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Biserica “Dintr-o Piatra” - de veghe pe dealurile Buzaului — scris în 28.06.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Tara Buzaului - un tinut cu multe povesti — scris în 26.06.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2021 Pătârlagele — scris în 17.10.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ