Pensiunea Muntele Verde, foarte agreabil si peste asteptari

TIPĂREȘTE

Pensiunea despre care vorbesc a fost o supriza cu adevarat placuta la finalul acestei very. Inteleg ca a fost deschisa in 2014, construita cu finantare europeana prin POR 2007 - 2013.

Ultima data cand fusesem la Slanic era in decembrie 2013 si cazarea a fost buna - Pensiunea La Marele Moft, o proprietara care si-ar fi dorit, dar pe care, asemenea altor si altor interprinzatori locali de la noi, autoritatea nu o ajuta cu nimic. Insa, dincolo de intrarea in salina si plimbari pe dealuri, stiam ca nu ai ce face. Iar in salina nu vroiam sa intru, stiind ce aglomeratie poate fi la final de sezon si vacanta scolara.

Asa ca, fara intentia de a vizita aceasta zona, am ajuns la Pensiunea Muntele Verde si am ales-o pentru piscina. De cum am ajuns, pe seara, m-am bucurat si felicitat: o curte mare, plina de pruni, o cladire nu tocmai frumoasa la exterior, dar frumos amenajata si decorata la interior, o piscina redusa ca dimensiuni, insa cu apa sarata, care, mai ales pentru copii cu vesnice rinite, ca al meu, e foarte adecvata.

E o constructie noua, asa cum se vad majoritatea celor recente, mai mult lunga, decat lata, asezata de-a lungul proprietatii, cu 3 etaje. N-as putea spune cate camere sunt pe fiecare etaj, noi am primit un apartament la ultimul. Constructiei propriu-zise ii este atasat restaurantul, cu o atmosfera calda, data de lemnul folosit predominant la decorarea interiorului. In afara restaurantului, o mica terasa. In spatele cladirii de locuit, o livada mare, generoasa, cu un mic loc de joaca, foisor si o poteca ce duce pana in spatele gradinii. Cred ca, dincolo de privelistea din balcon, aceasta livada care m-a intors in copilarie, mi-a placut cel mai mult la aceasta pensiune.

Cum spuneam, am primit un asa-zis apartament, cu doua incaperi: prima, cu un pat matrimonial mare, foarte incapator, o mica zona de bar, canapea (extensibila), accesele spre baie si balcon. A doua, o incapere foarte ingusta, asezata de-a lungul primei - din care se si face accesul -, mobilata cu un pat matrimonial si o micuta canapea. Aceasta a doua camera e mai mult o anexa a primei, decat una de sine-statatoare, iar pentru a folosi baia, trebuie ca cel ce doarme acolo sa treaca prin camera principala.

Incaperea principala e foarte frumos amenajata si spatioasa; e foarte luminoasa, avand ferestre de ambele laturi - spre nord-est si spre sud, daca nu ma insel. Balconul ofera o priveliste frumoasa spre Valea Slanicului, deosebit de speciala la primele ore ale diminetii si seara, la apus.

Baia e mai degraba restransa, cu o cabina de dus destul de mare, plasata chiar langa usa de intrare, ceea ce poate sa faca utilizarea ei destul de incomoda. Tot la capitolul dezavantaje intra si podeaua cabinei, care este foarte alunecoasa si nu I-ar strica un covoras, sau o aplicatie antiderapanta.

Ce e remarcabil este curatenia nu numai in camera, dar si in spatiile commune si in restaurant. Au facut curat in fiecare zi, desi era weekend si nu numai ca nu m-as fi asteptat, dar nici n-as fi pretins, nu mi se pare necesar sa se aspire in fiecare zi.

Piscina e redusa ca dimensiuni, insa, la momentul cand am fost noi, n-a fost deloc aglomerata; n-as putea spune cum e in plin sezon, insa inclin sa cred ca nu poate fi extreme de dezagreabil, odata ce nu au multe camere de inchiriat. Adancimea apei e fixa in toata piscina (1.40m), cu exceptia celor cateva scari dintr-un capat. Pe marginea piscinei sunt cateva sezlonguri cu umbrele si un dus. Apa e sarata si, cum spuneam mai sus, s-a aratat benefica pentru mucoasele baiatului cel mare. In schimb, nu este incalzita, piscina e in aer liber si seara e acoperita cu un system care gliseaza pe sine. Uneori, am avut parte de un miros mai neplacut, nu stiu daca de la fosa septica, insa nu atat de deranjant incat sa-mi schimbe parerea de ansamblu.

Restaurantul nu e deschis publicului si, in afara de micul-dejun, serveste numai la comanda - la finalul diminetii, se alcatuieste un meniu in functie de ceea ce au la dispozitie si de dorintele clientilor. Noi am mancat peste, pui la gratar, mamaliga cu smantana, clatite, toate, bune. Micul-dejun e tot pe baza de comanda din cele cateva optiuni puse la dispozitie (omlete cu/fara legume/cascaval, cereale cu lapte, ceai, gem, miere etc.)

Personalul e amabil, cu o doamna mai "tartor", care nu e o simpatica de la natura, dar face eforturi sa fie :-).

Au cateva locuri de parcare in curtea pensiunii, care pot fi mai putine decat nevoile, insa se gasesc solutii - se parcheaza unii in spatele altora, cand e nevoie, ultimii le fac loc primilor si tot asa :-).

Cum spuneam, desi, poate, accesul si scarile nu sunt foarte children-friendly, copiilor le-a placut foarte mult; in primul rand si in mod special piscina, insa si curtea mare si deschisa.

Uitandu-ma pe site, am constatat ca pozele puse acolo nu mint: pensiunea e frumoasa, e ingrijita si oamenii sunt cinstiti: isi trateaza clientii asa cum si-ar dori ei sa fie tratati.

Din pacate, o nota de final trista despre statiune in sine si despre delasarea primarului: cu greu am gasit, acum doi ani, un loc unde sa mancam in afara de pensiunea unde stateam atunci (care functiona pe acelasi tipic - meniu stability de cu dimineata pentru restul zilei) si am ajuns la o pensiune asa-zis vanatoreasca, cu restaurant, unde mancarea n-a fost rea, insa nici din cele pe care le-ai fi cautat anume. In rest, Grota Miresei (sau cam asa ceva), destul de controversat pe site-uri, inchis; o pizzeria nu departe de intrarea in salina, absolut de evitat; acum, am incercat o alta pizzerie in oras, mancarea s-a aratat dezastruoasa. Localnicii se plang ca primaria nu incurajeaza cu nimic turismul si asa pare a fi: trotuare rupte, banci dezasamblate, spatii publice murdare si uitate.

Ce e sigur, insa, e ca, la vara, de cum se face vremea de piscina, voi rezerva apartamentul de la Muntele Verde.

---

VIZUALIZĂRI: 3311 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI