Parcul Etnografic Național Romulus Vuia, Cluj Napoca, primul muzeu în aer liber din România

TIPĂREȘTE

După ce ne-am cazat la Arcade Central Apartament - vezi impresii, am luat un taxi spre muzeul în aer liber Parcul Etnografic Național Romulus Vuia, la îndemnul doamnei la care ne-am cazat. Distanța nu era mare, dar pentru a ajunge acolo era de urcat o pantă lungă și destul de înclinată (la întoarcere am venit pe jos, pe lângă Parcul Industrial Tetarom).

Acesta este al treilea muzeu al satului pe care l-am vizitat, celelalte fiind Muzeul Astra din Sibiu (la care am fost de două ori și la care voi mai merge pentru că este minunat) și Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației.

Ce mă atrage la aceste muzee ale satului este emoția pe care mi-o provoacă, nostalgia copilăriei, vacanțele petrecute la bunici în casele tradiționale simple, ograda organizată cu unelte specifice gospodăriilor țărănești, dar mai ales liniștea și calmul pe care le regăsesc acum și în amintiri. Eu mă simt foarte bine la aceste muzee pe care voi continua să le descopăr pe parcursul călătoriilor mele. Mă încearcă plânsul acum, mă gândesc că nu mai pot merge la bunici, nu mai pot sta cu ei în curte... nu mai există nici ei și nici casele lor.

Localizarea

Muzeul se află pe strada Tăietura Turcului, Cluj-Napoca

Programul de vizitare

Acesta este deschis de miercuri - duminică la ora 9-16, ultima intrare este la ora 15, programul de iarnă.

Vara este deschis de la ora 10-18, ultima intrare este de la ora 17.

Luni și marți este închis.

Tarifele

Prețul biletului este de 6lei pentru adulți, 3lei pentru studenți și poensionari, iar pentru elevi și preșcolari 1,5lei.

La cerere se oferă serviciu de ghdaj contra sumei de 15lei, în limba română. Pentru ghiaj în limbile engleză, franceză, italiană, maghiară, tariful este de 25lei.

Muzeul

Parcul Enografic Romulus Vuia reprezintă secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Acesta se întinde pe o suprafață de 16ha.

Aici sunt expuse gospodării și trei lăcașe de cult din mai multe zone, ateliere meșteșugărești, precum și unelte și instalații tehnice.

Chiar la intrare, într-o casă din bârne, se află casieria și magazinul de suveniruri.

La achiziționarea biletului se primește o hartă a muzeului pe care aveți notate cele 52 de exponate pe hartă și legenda cu explicații.

Parcul Etnografic din Cluj Napoca a fost întemeiat de etnograful Romulus Vuia in data de 1 iunie 1929, fiind primul muzeu în aer liber din România.

Parcul se vizitează destul de repede, nu este foarte extins, aleile sunt pietruite, gardurile din nuiele sau din scândură care împrejmuiesc gospodăriile sunt tradiționale, specifice fiecărei zone etnografice Transilvănene din care face parte gospodăria. Unele gospodării au fântâna încorporată în gard, din aceasta putându-se scoate apă și din drum, nu numai din curte. Casele datează din secolele XVII-XX.

Bisercile sunt din bârne de lemn, cu acoperișuri de șindrilă și decorate cu brâuri lemn sculptat, au dimensiuni foarte mici, ușa de la intrare în biserică este joasă, parcă sunt făcute pentru copii atât bisericile cât și casele.

Mi-a plăcut foarte mult biserica Cizer din jud. Sălaj, din 1773, construită bârne din lemn îmbinate ca la lego, pe o fundație din piatră cu plan poligonal. E foarte mică, cu trei cruci și un turn înalt. Geamurile bisericii sunt foarte mici, ca niște guri de aerisire. Ornamentele care înconjoară ușa de la intrarea în biserică sunt brâuri răsucite din lemn. Stâlpii sunt înfrumusețați cu sculpturi. Totul este la scară mică, parcă ne aflăm în lumea piticilor.

O altă bisercă din lemn, frumoasă, este cea din Chiraleș, jud. Bistrița Năsăud, de la sfărșitul sec. XVII. Construcția este mică, cu geamuri mărunte cu obloane din lemn. Regăsim aceleași brâuri din lemn care decorează pereții din bârne ai bisericii. În bârnele din lemn sunt decupate guri de aerisire. Aceasta are o singură cruce.

Biserica Petrindu este piesa de rezistență a exponatelor Parcului Etnografic din Cluj. Aceasta este foarte mică, construită din bârne din lemn, cu multe geamuri mici. Biserica este foarte frumoasă, are o turlă foarte înaltă, înconjurată de patru turnulețe cu cruci. Biserica are în total șase cruci identice.

Acesta a fost ridicată în sec. XVIII, fiind transferată în Parcul Etnografic Cluj de către Romulus Vuia în anul 1965, datorită valoroasei picturi murale din 1835 executate de Dimitrie Ispas de la Gilău, unul dintre cei mai cunoscuți zugravi ardeleni.

Pe lângă gospodării, porți, biserici, fântâni de tot felul și troițe, mai sunt expuse unelte, instalații și ateliere țărănești. Printre exponate puteți vedea- piuă de diferite forme, mori, joagăr hidraulic, fierărie, prese de struguri, presă de ulei.

De asemenea sunt case de olar, de pietrar, geamgiu.

Este foarte interesant să obesrvi cum se descurcau oamenii în trecut fără a avea la dispoziție toată tehnologia de care dispunem noi în prezent.

Recomandarea

Întotdeauna voi recomanda muzeele etnografice, o întoarcere în timp cred că este benefică pentru oricine.

---

VIZUALIZĂRI: 785 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI