Knossos, leagănul civilizaţiei minoice

TIPĂREȘTE

S-a deschis turismul în Grecia, ţara cea mai vizitată de români. Sunt sigură că zeci de useri AFA ieşiţi din claustrarea forţată din cauza pandemiei, se vor arunca cu entuziasm dar şi cu grijă spre insulele greceşti. Eu vă propun să mergeţi în Creta care are tot ce vă doriţi: plaje pe conturul insulei, hoteluri bune şi ieftine, restaurante, terase şi servire la botul calului la preţuri mici dar şi muzee şi situri arheologice. De vizitat în zilele în care pielea cere o pauză de plajă sau teoretic, timpul ar fi noros.

Situl arheologic a fost descoperit în anul 1900 de către A. Evans. Schliemann, arheologul care a descoperit Troia, bănuia de existenţa Knossosului dar nu a putut începe excavaţiile din cauză că autorităţile turceşti s-au opus. Abia după trecerea Cretei sub administraţie greacă A. Evans a cumpărat terenul în 1899 şi a început decopertarea. Sub stratul de lavă întărită a descoperit oraşul antic Knossos excavând 30 de ani. A finanţat din fonduri proprii activitatea arheologică. Evans a redat patrimoniului mondial aceasta uimitoare civilizatie de peste 4500 ani (cea mai veche din Europa), pe care a denumit-o minoica dupa numele regelui Minos.

Legenda, pe scurt: se spune că Zeus a avut o legătură cu o pământeană numită Europa. Aceasta a născut trei fii, semizei: Minos, Rhadamanthys şi Sarpedon , care au devenit regii celor trei palate minoice din Creta : Knossos, Phaistos şi Gortys (Gortyna). De frică să nu fie detronat de fraţi, Minos a cerut ajutor zeului Poseidon. Zeul i-a dăruit un taur superb care a ieşit din spuma mării şi poporul a înţeles originea divină a lui Minos recunoscându-l ca rege. Minos urma să-l sacrifice şi să înapoieze taurul lui Poseidon dar nu s-a ţinut de cuvânt.

Zeul s-a răzbunat transformând taurul într-un animal furios care pustiia totul. Mai mult, a făcut ca soţia lui Minas, Pasiphae, să se îndrăgostească de taur şi în urma relaţiei nefireşti cu el să nască un minotaur, jumătate om- jumătate taur. Taurul a fost ucis de Hercule. Minotaurul, la rândul lui furibund, a fost ascuns de mama sa într-un labirint de sub oraş unde i se aducea anual ca ofrandă şapte tineri atenieni şi şapte fecioare. Labirintul a fost construit de Dedal şi fiul său Icar. După terminarea construcţiei Minos i-a închis pe cei doi în labirint. Dedal a fabricat nişte aripi de ceară cu care să poată evada atât el cât şi fiul său. Icar s-a apropiat prea tare de soare, ceara s-a topit şi el s-a prăbuşit în Marea Egee. Minotaurul a fost răpus de Tezeu. Acesta a nimerit ieşirea din labirint prin coridoarele întortochiate, datorită iubitei sale. Ariadna a rostogolit un ghem de lână care l-a ghidat pe Tezeu spre ieşirea din labirint.

Civilizatia minoiana a durat o mie cinci sute de ani, intre 2600 si 1000 î. Hr. Cea mai mare prosperitate a cunoscut-o regatul in jurul anului 1900 i. Hr. perioada in care Creta domina Mediterana. Aceasta inflorire a fost brusc curmată de o mare catastrofa in jurul anului 1700 i. Hr. cand, datorita unor cutremure urmate de câteva tsunami puternice, toate oraşele cu palatele lor au fost distruse. În secolele următoare, oraşele s-au refăcut încă mai frumoase. De aici încolo sunt două teorii privind dispariţia civilizaţiei minoice:

-Prima se bazează pe scrierile lui Platon privind dispariţia Atlantidei. După catastrofa din 1700 î. Hr., în jurul anilor 1450-1500 i. Hr totul s-a năruit in cateva zile in urma unui cutremur puternic care a precedat o eruptie a vulcanului Thera, neegalată pănă astăzi în lume ca putere de distrugere. Atunci, s-a scufundat Atlantida, s-au reconturat malurile Mediteranei, s-au retras apele în timpul Exodului evreilor din Egipt, din insula initiala Thera (actualmente Santorini) a ramas cam 1/3, restul fiind scufundată, iar prosperele oraşe minoice aflate la 100-150 km depărtare au fost îngropate sub un strat gros de lavă.

-A doua teorie bazată pe argumente istorice şi arheologice susţine că distrugerea oraşelor cretane avut loc într-adevăr în jurul anilor 1400 î. Hr dar au la bază o combinaţie între mai multe cutremure succesive, o serie de tsunami. A fost distrusă flota minoică şi oraşele au fost invadate de micenenii din Grecia continentală, respectiv aheii un popor războinic comparativ cu minoicii paşnici. Puterea maritimă din Marea Mediterană fiind preluată de miceneni, Knossos şi Phaistos nu şi-au mai revenit ca forţă economică.

Până astăzi sunt controverse privind data şi modul în care a dispărut civilizaţia minoiană, pentru fiecare din teorii existând argumente pro şi contra.

Situl arheologic Knossos se află la o depărtare de 5 km de Heraklion şi are o formă paralepipedică cu patru intrări. In faţa intrării principale, cea de vest, se află statuia lui Artur Evans. Palatul a fost construit începând cu anul 2000 î. Hr timp de 700 de ani. Ruinele expuse vizitării fac parte din perioada de după anii 1450 când a avut loc fie al doilea mare cutremur (conform primei ipoteze de dispariţie a civilizaţiei minoiene) fie invadarea lui de către ahei.

Terenul ocupat de ruinele Knossos este gigantic, 10kmp, palatul propriuzis avea 1000 încăperi dispuse pe trei-patru etaje şi era locuit de câteva mii de oameni cu diferite ocupaţii. Camerele erau legate între ele prin coridoare strâmte şi întortochiate, scări, pasaje dând impresia unui labirint şi confirmând parţial legenda.

Ceeace vedem este reconstrucţia palatului în viziunea lui Evans. După ce se trece de poarta de intrare se parcurge o alee cu multe spaţii de depozitare unde se păstrau grâne, vin, miere şi alte alimente. Sunt 19 depozite lungi în fiecare fiind câte două rânduri de vase pentru materiale solide şi 400 cuve pentru vin căptuşite cu alabastru pentru a le feri de fermentaţie. Se estimează o capacitate de 80000l. Se ajunge într-o curte enormă dreptunghiulară numită Curtea de Vest cu dimensiuni de 25x50m. Aici aveau loc luptele acrobaţilor cu taurii, motivul fiind redat în culori vii pe frescele palatului. În palat Sala Tronului se află pe peretele de nord al complexului. Pe pardoseală în centrul tronului este un vas mare rotund cu apă pentru purificare, pe pereţi o frescă enormă şi dealungul lor bănci pentru consilierii regelui. Fresce si picturi ce reprezentau grifoni, delfini, tauri, procesiuni religioase decorau toate zidurilee palatului. Fresca Procesiunii înfățișează tineri prezentând ofrande unei zeiţe. Minoicii pictau cu coloranţi extrași din plante aplicați pe tencuiala umedă, astfel încât culorile au devenit rezistente şi s-au păstrat luminoase mii de ani.

Scara principală situată în estul palatului ducea la apartamentele regale, cel al regelui fiind despărţit de al reginei printr-un coridor. Apartamentul reginei (megaron) era decorat cu o frescă enormă cu un delfin colorat, are alături o baie şi o toaletă. (Gândiţi-vă la ce grad de civilizaţie se ajunsese comparativ cu o ţară de astăzi din UE în care 28% din populaţie are acces la WC-ul din fundul curţii). Apartamentul regelui era o cameră spaţioasă numită a Axelor Duble ( topor cu două lame). În zona nordică dominată de fresca unui taur era spaţiul spectacolelor, înafară de cele din curtea mare. Mai departe pe un drum lat se găseau de o parte şi alta, locuinţele meşteşugarilor şi atelierele lor. Cu 2000 ani înainte de epoca romană a fost primul drum din Europa.

Ca material de construcţie s-a folosit pentru parter piatră montată pe un schelet elastic de lemn care să reziste cutremurelor. La etaj pereţii erau de lemn tencuit atât interior cât şi exterior cu argilă. Iarna, încălzirea camerelor se făcea prin vetre alimentate cu lemne de foc. Ferestrele camerelor nu aveau geamuri de sticlă pentru că nu fusese încă inventată tehnologia ei dar aveau foiţe foarte subţiri de alabastru prin care pătrundea lumina naturală. Apa potabilă era adusă din munţi prin conducte de lut iar cea menajeră şi pluvială se scurgeau în pantă prin tubulatură de piatră înafara palatului pentru a nu produce inundaţii. Locuitorii Knosossului erau paşnici şi nu au avut conflicte armate cu oraşele vecine. Knossossul nu a avut ziduri de apărare iar frescele găsite nu conţineau scene de luptă altele decât cu taurii.

Din punct de vedere social femeile erau egalele bărbaţilor. Ele participau la jocuri sportive, în săritura peste taur iar în religie majoritatea zeităţilor erau de sex feminin

Din motive de securitate originalele artefactelor descoperite sub un strat gros de lavă (figurine cu tauri şi minotauri, frescele pe pereţii încă în picioare) se găsesc la Muzeul de Arheologie din Heraklion, în sit găsindu-se copii ale lor. Evans nu a avut la dispoziţie înscrisuri sau picturi ale palatului în formă originală ci numai informaţiile de pe fresce pe care le-a reconstituit adunând din dărămături bucăţică cu bucăţică. Pe de altă parte plăcuţele cu scriere liniar A şi B nu fuseseră încă descifrate aşa că la reconstrucţia părţilor din ansamblu a folosit mult deducţiile şi imaginaţia lui, fapt care i-a adus critici din partea cercetătorilor contemporani.

Dacă ajungeţi în Creta nu rataţi Knosossul şi dacă închiriaţi o maşină vedeţi şi siturile Phaistos şi Gortys. Natural pentru o informare completă ar trebui văzut şi Muzeul Arheologic din Heraklion. Noi am fost de două ori la Knossos şi la muzeu. În 2006, apoi în 2012 când muzeul era aproape renovat după lucrări de modernizare şi extindere care au durat 5-6 ani. Natural, am rezervat câte o zi pentru Santorini dar asta este o poveste despre care am scris aici.

Dacă aş putea n-aş pregeta să mai merg o dată în Creta.

unul din cele mai importante situri arheologice din Europa, vechi de 4500 ani, descoperit secolul trecut

---

VIZUALIZĂRI: 617 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI