Filippi - polis grecesc, mica Romă, centru paleocreștin

TIPĂREȘTE

La cca. 15 km nord-vest de Kavala, pe drumul spre Drama, se află cel mai important sit arheologic din partea de est a Macedoniei grecești. După vizitele la Vergina (Aigai), prima capitală a Macedoniei antice vezi impresii și la cea de a doua - Pella - vezi impresii, nu puteam rata reîntâlnirea cu un personaj istoric atât de interesant precum tatăl lui Alexandru Macedon, regele Filip II însuși, cel care a dat, de altfel, numele orașului ale cărui ruine constituie subiectul acestui review.

Fiind cazați în partea de vest a Kavalei, ne-am înscris rapid pe șoseaua spre Drama traversând Egnatia Odos și, după ce am străbătut satul cu denumirea amuzantă Amigdaleonas, indicatoarele maronii ne-au îndrumat către localitatea Krinides și situl arheologic Filippi/Phillipi, cu o mică deviație spre dreapta.

Bine semnalizat, situl dispune de o parcare generoasă, semn că obiectivul stă în atenția multor agenții care organizează vizite ghidate. Ne-am și întâlnit cu un grup și am tras cu urechea la explicațiile oferite de o doamnă bine informată. Bine, mai târziu ne-am intersectat și cu un cățel, dar de la el n-am putut afla nimic...

Să revin însă la treburi serioase.

La intrarea în complex am dat de un panou cu fotografii din timpul unor reprezentații susținute în teatrul antic în decursul Festivalului anual, iar imediat după poartă de un teren de fotbal (?) și un restaurant-terasă mare, cu mese amplasate la umbra copacilor, fie în zona betonată, fie pe peluza impecabilă. Acolo am făcut și noi o foarte necesară pauză de hidratare la plecare. Din păcate, deși am ajuns la puțin timp după ora 9 dimineața, ziua s-a dovedit a fi una înăbușitoare, mai ales că „pietrele” erau expuse în bătaia soarelui nemilos, așa încât ne-am văzut nevoiți să ne scurtăm vizita la numai o oră și ceva și să renunțăm, cu părere de rău, la muzeu.

De la ghișeu am achiziționat biletele de intrare pentru persoane de peste 65 de ani, în valoare de 3 euro (cel „normal” costă 6 euro), odată cu care am primit și un pliant. Programul de vizitare este următorul: zilnic 8.30-20.00 din 1 iunie până în 15 octombrie; 8.30-15.30 din 15 octombrie până în 1 iunie.

Adaug că hărțile sitului și panourile cu explicații în limbile greacă și engleză ajută vizitatorii să înțeleagă mai bine dispunerea obiectivelor și importanța locului și să-și însușească o mulțime de cunoștințe despre Filippi. Din panouri am aflat că primele excavații in situ au fost efectuate de arheologii francezi în 1914 iar cele sistematice au fost reluate după al Doilea Război Mondial și sunt continuate și astăzi.

Site oficial: odysseus.culture.gr/h/3/e ... jsp?obj_id=2387

Să ne orientăm un pic în spațiu: ne aflăm pe teritoriul comunei Krinides, în câmpia Dramei, la poalele muntelui Pangaion (Pangeu), bogat în zăcăminte de metale prețioase, lucru care avea să atârne greu în istoria așezărilor umane care s-au succedat pe acest teritoriu.

Primele dovezi de locuire a zonei datează încă din perioada neolitică (6500-4000 î. Hr.), dar cei dintâi care au întemeiat aici o cetate au fost probabil tracii, în jurul anului 700 î. Hr. Câmpia mănoasă, lemnul din pădurile de foioase folosit la construcția navelor precum și minereurile de aur și argint din muntele Pangeu au atras curând atenția thassienilor (la origine coloniști din insula cicladică Paros), care au fondat mai multe centre comerciale de-a lungul unei fâșii de litoral întinsă de la râul Strymon la vest, unde se află cetatea Amfipolis (un sit pe care l-am vizitat într-o altă zi), până în est la delta râului Nestos.

În anul 359, thassienii au întemeiat colonia Crenides/Krinides, nume care în greaca veche însemna „izvoare mici” , cu referire, probabil, la sursele de apă din colina învecinată. În același an s-a urcat pe tronul Macedoniei regele Filip II, iar thassienii, amenințați de traci, i-au cerut ajutorul. Filip, care cucerise în 357 î. Hr. de la atenieni Amfipolis și Pydna (cetate aflată pe actuala Rivieră a Olimpului, lângă Makrygialos), n-a stat pe gânduri și, un an mai târziu, prin negocieri, a dobândit controlul și asupra Crenidesului, căruia i-a dat numele său.

În afara construirii de case și clădiri publice, Filip a dispus fortificarea zidurilor cetății și asanarea mlaștinilor din împrejurimi. Dacă pentru scurta viață a coloniei thassiene nu s-au păstrat dovezi arheologice, în schimb din perioada macedoneană putem vedea ruinele teatrului, un altar care acoperea templul lui Exekestos, întemeietorul mitic al orașului, și fundația unei case de sub forumul roman.

După ce romanii au învins dinastia antigonidă a Macedoniei în bătălia de la Pydna din 168 î. Hr. și au divizat regatul în patru, Filippi a continuat să prospere, însă capitala Macedoniei răsăritene a fost mutată la Amfipolis.

Filip intenționase să facă din colonia sa un centru de minerit, motiv pentru care a păstrat populația la un număr restrâns de numai 2.000 de locuitori, însă a ordonat stabilirea unei garnizoane care avea rolul de a apăra ruta trategică ce străbătea regatul macedonean de la vest (Amfipolis) până la est (Neapolis, actuala Kavala).

Această rută de mare importanță comercială a fost refăcută de romani, devenind Via Egnatia, și bucăți din dale s-au păstrat până în ziua de azi. În anul 42 î. Hr, pe două dealuri situate în afara zidurilor de vest ale cetății s-a desfășurat bătălia de la Filippi între armatele urmașilor la tronul lui Cezar - Marc Antoniu și Octavian - pe de o parte, și cea a republicanilor Brutus și Cassius, ucigașii lui Cezar. După victorie, Octavian, devenit în 27 î. Hr. „Augustus” , a reorganizat Filippi, redenumindu-l Colonia Augusta Iulia Philippensis.

În perioada romană, orașul a fost extins și a devenit un important centru economic, administrativ și cultural. Zidurile s-au păstrat iar planul urbanistic a fost modificat puțin, teatrul a fost lărgit, s-a construit forumul și s-au ridicat și alte clădiri publice, destul de numeroase pentru o așezare atât de mică dar prosperă, fapt dovedit de porecla „mica Romă” sub care a ajuns să fie cunoscută.

În iarna anilor 49-50, Sfântul Apostol Pavel a vizitat Filippi în cadrul primei sale călătorii misionare în Europa. Îndemnul pentru acest popas l-a primit într-un vis: „Și noaptea i s-a arătat lui Pavel o vedenie: Un bărbat macedonean sta rugându-l și zicând: Treci în Macedonia și ne ajută. Cand a văzut el această vedenie, am căutat să plecăm îndată în Macedonia, înțelegând că Dumnezeu ne cheamă să le vestim Evanghelia. Pornind cu corabia de la Troa, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli. Și de acolo la Filipi, care este cea dintâi cetate a acestei părți a Macedoniei și colonie romană. Iar în această cetate am rămas cateva zile.” (Fapte 16,9-12).

La Filippi, Pavel a botezat o femeie pe nume Lidia într-un râu din vecinătate și a întemeiat prima comunitate creștină de pe continentul nostru. Acest fapt a adus orașului un mare prestigiu și i-a întărit prosperitatea. Între secolele al IV-VI nu mai puțin de șapte basilici au fost ridicate în interiorul zidurilor fortificate și ruinele unora din ele s-au păstrat până în zilele noastre.

Orașul a fost parțial părăsit în secolul al VII-lea ca urmare a unor cutremure puternice și a raidurilor popoarelor slave. În timpul dominației bizantine, în special în secolele XI-XII, o nouă epocă de înflorire va cunoaște Filippi mulțumită schimburilor comerciale și producției de vin. La finele secolului al XIV-lea, după ce este cucerit de otomani, este abandonat definitiv.

Înaintând de la ghișeul de bilete pe aleea în pantă ascendentă ușoară, trecem pe lângă zidurile de fortificație lungi de 3,5 km care încep în vârful dealului la acropolis și înconjoară dealul, după care ajungem la teatru. Trecem printr-un portic interesant și pătrundem în incintă. Teatrul. de dimensiuni relativ mici, a fost construit, așa după cum am precizat, în timpul domniei lui Filip II, fiind extins și refăcut de romani pentru a găzdui diverse reprezentații, inclusiv lupte dintre animale sălbatice.

Coborâm un pic și din locul în care ne aflăm ne bucurăm de panorama unei bune părți din sit, imagine dominată de Basilica B, cea mai emblematică și spectaculoasă construcție din sit, cu acoperiș susținut de coloane înalte. A fost ridicată în jurul anului 550 și o găsim în plin proces de restaurare.

În fața sa se întinde forumul, centrul administrativ din perioada romană care cuprindea mai multe clădiri publice încadrate de două temple. Ruinele sale acoperă în mare măsură palaestra - școala de lupte grecești.

În stânga forumului se desfășoară așa-numitul „octogon” , fosta biserică episcopală construită în secolele IV-V pe locul unei case de rugăciuni dedicată Sfântului Pavel. Alături sunt ruinele baptisteriului, băilor și reședinței episcopale și al unei porți monumentale care dădea în Via Egnatia.

De cealaltă parte a drumului identificat drept Via Egnatia se află Basilica A de la finele secolului al V-lea, din care au supraviețuit fragmente din podeaua mozaicată și fresce, iar lângă ea închisoarea unde legenda spune că Sfântul Pavel ar fi petrecut o noapte. Două temple romane închinate zeilor Artemis și Silvanus mărginesc basilica înspre sud iar în partea opusă se găsesc vestigiile Basilicii C din secolul al VI-lea.

După cum am spus, vizita noastră s-a scurtat din cauza căldurii sufocante. Am avut însă suficient timp pentru a mă lăsa pătrunsă de frumusețea locului, dar mai ales de importanța sa prin prisma asocierii cu personaje celebre - regi macedoneni, generali și împărați romani, Sfântul Apostol Pavel - și cu evenimente cu impact major asupra istoriei Grecie și Europei.

O altă oprire, la un obiectiv situat la foarte mică distanță, avea să-mi consolideze opiniile despre semnificația remarcabilă a acestui polis grecesc, ulterior mică Romă și centru paleocreștin.

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 969 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI