Ikaria 2024

TIPĂREȘTE

   În privința călătoriei în Ikaria, îmi cer scuze că o să povestesc clipele petrecute aici doar pentru o zi însă mi-ar fi plăcut să scriu mult mai mult dar atât s-a putut. Am hotărât să scriu articolul în pagina de Ikaria cu scopul de ajuta cu mică parte de informații noi aferente anului 2024.

Aici am ajuns în urma unei excursii de o zi achiziționate din Samos. Am plătit pentru 2 persoane Samos-Ikaria-retur 48 € și plecarea a fost din Pythagoreio începând cu ora 08 dimineața. Dacă ajungeți cu mașina în special cu numere străine aveți grijă pe unde parcați. Unii din noi au primit o mică amendă în valoare de 40 €, fiindcă au parcat în apropierea vasului pentru care am luat bilete așa că vă recomand străduțele din apropierea portului ori parcarea publică din afara localității. Vasul era un catamaran destul de măricel unde intrau 3 ori 4 mașini, iar viteza de croazieră era în jurul a 55 km/h.

Prima oprire a fost în Fournoi și toată povestea nu cred că a durat mai mult de 5 minute. Oricum aceste opriri pentru mine sunt un adevărat specatacol atunci când vezi frenezia oamenilor ce urcă ori coboară. La ora 9.20 am ajuns, am coborât și am mers către mașina ce am închiriat-o pentru o zi de la Ikaria Holidays. A fost vorba de o dubiță Renault cu 9 locuri pentru suma de 100 €/ zi, și noi am fost foarte mulțumiți de firma respectivă cu mențiunea că am rezervat telefonic cu o zi înainte.

Din portul Agios Kirykos am plecat către Therma unde se află renumitele izvoare termale ale localității și unul din punctele principale de atracție al insulei. Localitatea foarte mică, înghesuită și abia am găsit un loc de parcare pentru duba noastră. Therma ca și Agios Kirykos par încă ancorate în anii 90’’, asta și datorită clădirilor nerenovate, unele părasite și se vede lipsa investițiilor ori a minimelor lucrări de întreținere plus că pe drumul spre izvoare sunt multe utilaje și mașini părăsite ce păstrează patina timpului de cel puțin 30 ani. Am făcut și o glumă pe seama longevității locuitorilor că ei trăiesc așa de mult că nu muncesc mai deloc.

În privința izvoarelor e ceva incredibil. Izvorăsc la baza unei grote în apa mării lângă plaja principală și din ce am observant sunt cam 4 fire de apă caldă. Oricum la baza lor apa e foarte fierbinte și ca recomandare să veniți până în ora 10 să prindeți loc pe traseul lor. Vin destui oameni și nu le mai vine să plece și dacă nu prinzi loc aștepți după ei. Aici după ce am pierdut cam o oră jumătate am plecat către celebra Paralia/ Seychelles Beach unde am mers ceva, aproape o oră. Oricum drumul e foarte spectaculos cu curbe strânse ce alternează cu ruperi de altitudine și necesită o atenție foarte ridicată pe timpul condusului. Oricum din ce am văzut localnicii conduc în lumea lor și chiar dacă nu au prioritate nu le pasă. Pe drumul acesta am văzut și am rămas șocat de modul constructiv al caselor ce la propriu stau semețe pe câte o buză de pământ și în jos e prăpastie.

Paralia/ Seychelles Beach e cea mai frumoasă din insula și una din cele mai frumoase plaje din Grecia. Noi ca să ajungem le ea am ales varianta„ușoară” , adică să coborâm o pantă de la locul de parcare din drum, destul de abruptă și cu obstacole formate din bucăți mari de pietre. Poteca are cam 300 metri lungime însă când cobori nu e așa greu, doar puțină atenție pe unde calci și la întoarceredistracția e mare dar ne-am descurcat. Când ajungi acolo de pe ultima stâncă trebuie să te ții agățat de o funie așa că pe ziua respective faci și alpinism. Plaja în sine nu e mare, e numai din pietre și musai să ai încălțări de apă, iar poziția ei e sub un perete stâncos iar după ora 12 nu mai ai umbră plus că există șansa să-ți cadă și o piatră în cap. Nu ai nici o utilitate cu excepția unui beach-bar pe o bucată de stâncă ce e deservit de 2 băieți ce vin cu barca, își aduc un umbrar ce îl întind pentru ei, câteva lăzi frigorifice și de acolo îți servesc băuturile. Plaja în sine e super, culoarea apei e ceva de vis doar că e puțin anevoieos de ajuns la ea însă e un obiectiv de neratat al insulei. Aici mai poți ajunge cu barca din satul Magganitis aflat la 2 km de plajă, unde sunt curse din oră în oră.

Din păcate din cauza timpului nici aici nu am stat cât ne-am fi dorit așă că ne-am pus la drum către port unde am ajuns cu oră mai devreme de ora 16, fiindcă atunci pleca vasul nostru către Samos. Am predat mașina și apoi ne-am mai plimbat puțin prin Agios Kirykos unde am observat că foarte popular e partidul comunist și din ce am citit Ikaria e locul unde după sfârșitul războiului civil din anul 1949 au fost exilați mulți membri ai partidului. Exact cum am spus în primele rânduri se observă că insula nu e cuprinsă de febra turismului și întra-devăr am văzut mulți seniori cu vârste destul de înaintate într-o stare de mobilitate foarte bună. Mi-ar fi plăcut să ajung prin satele din interiorul insulei dar din păcate nu am avut timpul necesar și din punctul acesta de vedere experiența mea de o zi nu face obiectul unei analize pertinente privind insula. Oricum aici parcă ești într-o capsulă a timpului și acest lucru mi-a plăcut la nebunie.

Sper să mai ajung!

---

VIZUALIZĂRI: 225 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI