Ansamblul monumental de la Podul Înalt - transformări

TIPĂREȘTE

Adevărat creator de memorie istorică, cum scria istoricul Maria Magdalena Szekely, Ștefan cel Mare, domnul Moldovei timp de aproape jumătate de veac (a doua jumătate a secolului al XV-lea), a exercitat o atracție necontenită pentru cercetătorii istoriei românești. S-a scris și continuă să se scrie foarte mult despre viața și personalitatea domnului, despre politica internă și viața social-economică, despre bătălii și relațiile internaționale, despre cultură și ctitorii.  

Bătălia de la Vaslui s-a desfășurat în ianuarie 1475, opunând o oaste otomană numeroasă unei oștiri moldave mult mai mică numeric. Însă strategia adoptată de domnul Moldovei, configurația mlăștinoasă a terenului și starea vremii au facilitat victoria armatei creștine. Mai multe informații puteți citi în articolul inițial din 2021 (vezi impresii), nu mai insist acum pe partea istorică.

În august 1922 dr. Nicolae Lupu ridică într-o ședință a Consiliului de Miniștri problema construirii unui monument la Podul Înalt pentru a marca locul bătăliei purtate de Ștefan cel Mare împotriva turcilor – nu a fost să fie. Publicistul botoșănean Ion Istrati scria în 1967 într-un articol de călătorie din revista „Magazin” că la Podul Înalt nu-i barem o cât de modestă placă.  

Un an mai târziu, în octombrie, pe locul unde se preconiza deja ridicarea monumentalei statui a domnului Moldovei, se desfășura o mare serbare populară (numită „Neam de eroi” ) care reunea un spectacol muzical-artistic, standuri cu cărți de vânzare, potol de sezon („mici, pastramă, must, tulburel și alte variate surprize culinare” – ziarul „Vremea Nouă” ), o mică expoziție istorică organizată de muzeele din Huși și Bârlad. Manifestarea populară va continua și în anii următori, apărând chiar critici în articolele de ziar privind inconsistența prezentării semnificației istorice a evenimentului la unele ediții.

În 26 decembrie 1975 are loc ceremonia de inaugurare a statuii ecvestre de lângă Vaslui, cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la victoria oastei moldave. Opera sculptorului Mircea Ștefănescu are 7 m înălțime și e amplasată pe un soclu de 10 m, la care se adaugă înălțimea unei movile creată artificial (20 m față de nivelul șoselei), aflată la marginea comunei Muntenii de Jos, la puțin peste 10 km distanță de orașul Vaslui. Pe Internet se rostogolește informația conform căreia inaugurarea statuii ecvestre a avut loc în 25 octombrie, ei bine, nu e adevărat; am găsit în presa vremii relatările evenimentului:

Peste 5 000 de oameni ai muncii din localităţile judeţului Vaslui, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, numeroşi invitaţi au participat, vineri, în apropiere de Vaslui la solemnitatea dezvelirii statuii ecvestre a lui Ştefan cel Mare pe locul unde cu cinci veacuri în urmă oastea marelui Voievod a înscris una din cele mai glorioase pagini din istoria luptelor purtate de poporul roman de-a lungul veacurilor, pentru libertatea şi independenţa patriei. Solemnitatea se înscrie în şirul manifestărilor dedicate împlinirii a 500 de ani de la biruinţa moldovenilor asupra armatelor otomane, în bătălia de la Vaslui. [… ]

A urmat un spectacol omagial susţinut de corurile reunite ale sindicatelor din învăţământ din Vaslui, Bârlad şi Huşi, de actori ai Teatrului Naţional din Iaşi, Teatrului de Stat din Bârlad, formaţii artistice de amatori din judeţ. („Scânteia Tineretului” , sâmbătă 27 decembrie 1975).

„Pe urmele lui Ștefan cel Mare” - noua înfățișare a zonei ansamblului monumental (2024)

Așa cum vă semnalam într-un ecou la începutul anului trecut, ecou atașat articolului tematic ce l-am scris în 2021, demaraseră lucrările de reabilitare a statuii ecvestre și de reamenajare a întregii zone. Toate lucrările au făcut parte dintr-un proiect transfrontalier desfășurat în parteneriat cu Republica Moldova, finanțat de fonduri europene și intitulat „Pe urmele lui Ștefan cel Mare” . Aproape 1,6 milioane de euro au fost gestionați de Consiliul Județean Vaslui, o implicare activă având și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

Am sosit în miezul zilei la obiectiv, descoperim o parcare mărișoară, pe sensul spre Bârlad, dotată și cu trecere de pietoni marcată și semnalizată pentru a ușura traversarea șoselei naționale.

Terenul din jurul esplanadei cu scări și a fântânilor arteziene a fost curățat și amenajat total. În fața ochilor se ridică o clădire lungă, cu acoperiș de șiță, compartimentată – probabil e vorba despre oareșce spații pentru expoziții și mici magazine destinate vânzării produselor tradiționale. La mică distanță altă construcție din beton probabil va găzdui un punct de informare turistică (obiective ale proiectului). Ambele clădiri erau închise, încă nu erau exploatate.

Ne atrage atenția parcul tematic numit „Ctitorii Ștefaniene” care cuprinde 8 cetăți (Cetatea de Scaun a Sucevei, Neamț, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Chilia) și Mănăstirea Putna. Machetele sunt drăguțe, lângă ele avem panouri informative bilingve (română/engleză), stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi. Din păcate, întrucât nu am văzut pe nimeni să supravegheze acest parc tematic, unele machete deja erau afectate de „intervenții” ale vizitatorilor (piese rupte, pietriș aruncat în interiorul modelelor). Nu sunt amplasate bănci, aleile sunt acoperite cu un pietriș incomod la mers, nu există pic de umbră/arbore tînăr/plante decorative (chiar ceva buruiene invadaseră deja spațiile verzi dintre alei).

Obeliscul din bronz și bazinele fântânilor arteziene au fost reabilitate, la fel și treptele de acces către monument; basoreliefurile de la bază (care reprezintă politica internă și cea externă) au fost curățate.  

Începem să urcăm câteva trepte, dar ne oprim din nou în dreptul teatrului de vară – o scenă deschisă și o serie de gradene semicirculare pentru circa 350 de spectatori. Ciudat faptul că nu au prevăzut nici măcar o cămăruță pentru artiști, un loc unde să se schimbe, să își păstreze bagajele etc.

Ajungem la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, restaurată/curățată, idem și pentru platoul înconjurător cu ale sale elemente decorative. Flacăra care ar tebui să ardă „veșnic” era stinsă. De la înălțimea platformei pe care este așezată statuia ecvestră admirăm împrejurimile.

Concluzii. Lucrările executate au îmbogățit potențialul turistic al ansamblului monumental de la Podul Înalt, dar mai sunt probleme de rezolvat. Parcul tematic și spațiile comerciale îi vor atrage pe trecători și numărul de vizitatori va crește; probabil se vor relua și serbările/evenimentele culturale în zona monumentului, având în vedere existența amfiteatrului. Aștept exploatarea la maximum a facilităților create la Băcăoani.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 211 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI