Monumente ploieștene

TIPĂREȘTE

Nu știu cum se face, dar foarte puțin am scris despre Ploiești, orașul în care locuiesc de aproape 50 ani. De fapt, numai despre Bulevardul Castanilor, am amintit - vezi impresii. Să nu creadă cineva că este om oraș sterp, fără viață, anost și... poluat. Este într-adevăr poluat, nu numai cu noxe, ci și cu muzee, monumente, biserici, case memoriale și alte obiective, demne de vizitat.

Dintre bisericile sale, aș aminti în fuga condeiului, doar două: Biserica Domnească cu hramul Sf. Ap. Petru și Pavel, ctitorită de Matei Basarab la 1639 (mai nou, interzis fotografiatul, care e la modă!) și Biserica Sf. Vineri, ridicată la 1880, pictată parțial de Gh. Tattarescu (aflată în renovare cu fonduri europene și care va fi ”țuț! ”, peste 2 ani).

Ce să mai vorbim de nenea Iancu... hazosul urbei, al societății contemporane lui și atât de actual în vremurile noastre!!

Suntem în An Centenar și trebuie cinstiți eroii. Nu numai cei căzuți în primul război, în urma căruia s-a realizat reîntregirea, ci toți!

Nu de puține ori, am plecat în oraș cu aparatul foto la mine, cu intenția de a mai lua ceva cadre din urbea caragielească și antidinastică, numită simplu, Ploiești. Căci da, de la Moș Ploaie i se trage numele. Wow... și ce ploaie a tras ieri, cu tunete și fulgere!!

Amplasat în centrul orașului, cu un mare sens giratoriu în față, monumentul a fost ridicat între 1923 și 1937 de arhitectul, ing. Toma Socolescu, în memoria eroilor prahoveni. Pentru construcția sa, au fost aduse materiale din locurile unde prahovenii și-au vărsat sângele: Piatră de la Oituz, cărămizi de la Mărășești, piatră pentru betoane de la Doaga etc.

Monumentul este încorporat Catedralei orașului, are un turn înalt de 60m prevăzut cu ceas și foișor. Fațada este ornată cu dungi orizontale din piatră și cărămidă aparentă, iar ferestrele sunt înalte și înguste. Intrarea monumentală este susținută de un arc din blocurile de piatră de la Oituz și coloane bogat ornamentate. Ușile- adevărate modele de feronerie, poartă deasupra lor un vitraliu cu Sf. Ioan. O placă comemorativă montată în exterior, este dedicată eroilor prahoveni. În față tronează statuile Sf. Petru și Pavel. Este impunător, emblematic și merită admirat!

Este dedicat eroilor prahoveni care au luptat la Grivița, în Batalionul II Vânători, în timpul Războiul de Independență.

A fost ridicat înainte de 1900 de Georgio Vasilescu, fost elev al Școlii de Arte și Meserii Craiova (unde a învățat și marele Brâncuși), apoi cu studii de Belle-Arte la București și Veneția.

Monumentul, un obelisc de granit așezat pe un soclu, cu un vultur din bronz în vârful său, vultur cu aripile deschise care poartă în cioc stindardul batalionului, este punctul de pornire a Bulevardului, numit al Castanilor și care ajunge până în centrul orașului.

Pe latura spre oraș o inscripție, ”Eroilor de la Grivița”, iar pe alte două laterale, două compoziții în relief cu o scenă de luptă și o alegorie cu zeița Victoria întâmpinată de mulțimea din oraș. Astea sunt, o frumusețe!

La baza monumentului se află statuile în bronz a patru vânători, amplasați în cele partu colțuri și în diverse poziții.

Grav avariat la bombardament, a fost refăcut de sculptorul ploieștean Th. Vidali. În fața Gării de Sud, unde se găsește acum, este al treilea loc de amplasare, din istoria sa.

Nu are nicio cale de acces și a trebuit să încalc regulile circulației, pentru a ajunge și a-l fotografia.

Un obelisc din granit, cu inscripția ”Cinste eroilor căzuți pentru patrie” și un basorelief din bronz ce înfățișează un ostaș cu casca în brațe, într-un moment de reculegere, l-am găsit în Cimitirul Eroilor Militari, dedicat ostașilor români și germani, căzuți în ambele războaie.

Am fotografiat soldatul cu cască și am văzut autorul: P. Zipser, turnat la Fondul Plastic București, în 1957.

Aici povestea e mai lungă. Deși frumoasă, nu vreau să vă plictisesc. Atât doar, este o zeiță Minerva turnată în bronz, la Paris și înaltă de 3,5m. Pe o latură a soclului din marmoră de Provița (în Prahova) scrie, ”Cetățenilor ploieșteni, apărătorii libertăților publice, România recunoscătoare”. Este rezultatul ”Republicii de la Ploiești”, acțiunea antimonarhică din august 1870, despre care puteți citi, aici. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/republica-de-la-ploiesti-revolta-contra-modernitatii

Aflat în centrul orașului, acesta este placat cu marmoră albă și travertin. Poartă inscripția manifestațiilor din decembrie 1989. Pe latura opusă, sunt numele prahovenilor căzuți atunci, printre care și tinerii de la Unitatea Militară din Câmpina, secerați la Aeroportul Otopeni.

Fie-le țărâna ușoară!

---

VIZUALIZĂRI: 2780 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI