EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Plaiurile prahovene sunt pline de povești, mustesc de istorie, te încântă cu peisajele din zona de întretăiere a dealurilor submontane cu câmpia, te surprind cu obiective de mare interes sau cu teritorii mai puțin cunoscute și valorificate turistic. La început de lună mai am călătorit timp de o zi pe drumuri prahovene în căutare de locuri unde s-au desfășurat evenimente încrustate definitiv pe răbojul vremii.
Vă sugerez un traseu ușor pe meleaguri prahovene, obiective grupate nu foarte departe de municipiul Ploiești și care se pot vizita într-o singură zi. Pentru bucureșteni distanța e mai mult decât rezonabilă, iar căile de acces sunt rapide (DN1 sau autostrada A3 București-Ploiești).
I. Puteți începe cu o vizită în noul parc de agrement situat în localitatea Brazi, un spațiu modern în care puteți combina relaxarea cu distracția și de ce nu cu un grătar (vezi impresii). Apreciez faptul că complexul de agrement a integrat conacul Nicolau, o clădire de secol al XIX-lea edificată pe temelii mai vechi. Monumentul istoric se pregătește de reabilitare și transformare în centru cultural zonal.
II. Al doilea obiectiv căutat, identificat și vizitat a fost troița „Nicolae Iorga” din Strejnicu, monument care marchează locul asasinării marelui istoric. În zona troiței nu se află nici un indicator care să te informeze/îndrume în vreun fel, abia am avut loc pe marginea drumului să opresc autoturismul timp de 15 minute. Locul se află pe DJ 128, pe partea stângă mergând spre localitatea Strejnicu, la circa 450 m distanță de giratoriul centurii spre Ploiești Vest.
Anul 1940 nu a fost unul fast pentru români: a fost pierdută Basarabia, Bucovina de Nord și Transilvania de Nord, iar după căderea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea s-a instaurat Statul Național-Legionar condus de generalul Ion Antonescu și sprijinit de legionari. Timp de câteva luni Mișcarea Legionară, prin Poliția Legionară subordonată direct lui Horia Sima, a întreprins acțiuni antisemite, epurări și crime odioase. O astfel de crimă s-a petrecut la sfârșitul lunii noiembrie 1940: asasinarea istoricului Nicolae Iorga, în aceeași zi cu uciderea economistului și omului politic țărănist Virgil Madgearu.
În după-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940 profesorul este ridicat de la vila din Sinaia de un grup de legionari dus în marginea unei păduri de la Strejnicu, pe moșia Radovici, și împușcat cu mai multe gloanțe în cap. Cercetările s-au desfășurat cu dificultate, cei cinci autori fiind puși sub acuzare abia în 1941, o parte fiind însă eliberați și lăsați să plece în Germania (youtube).
Se pare că locul asasinatului s-a păstrat în memoria localnicilor, iar după instaurarea regimului comunist a fost marcat cumva, probabil cu o cruce/troiță. Până în 1989 acest monument a fost distrus de patru ori (declara deputatul Petre Țurlea în 1996 într-o ședință a Camerei Deputaților). O nouă troiță care marchează locul asasinatului a fost amplasată în anul 1990 fiind realizată de sculptorul dâmbovițean Alfred Dumitriu. În 2010 este realizată altă troiță de lemn, cea veche fiind deteriorată de intemperii.
Istoricul Alexandru Zub scria în 2006: Au trecut şaisprezece ani de la inaugurarea acelui modest monument şi mă întreb dacă amintirile pe care el ni le trezeşte mai pot servi astăzi la ceva? M-aş declara optimist, riscând un răspuns afirmativ. Comemorarea eroilor noştri rămâne o chestiune de echilibru la orice nivel, pentru individ ca şi pentru o naţiune. Căci nu există identitate, nici creştere spirituală fără memorie. Cu atât mai mult, fără ea, nu există resurecţie.
Au fost tăiat un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân... (poezie prevestitoare compusă de însuși Iorga)
III. Din localitatea Strejnicu, unde se află și un aeroport utilitar și de agrement, se ajunge foarte repede la mănăstirea Turnu. Cuprinzând patru biserici ctitorite în epoci diferite, unele în ruină azi, mănăstirea a fost ridicată pe teritoriul fostei așezări Târgșor, un adevărat orășel în epoci demult apuse. Ansamblul monahal a renăscut, găsim acum restaurată o adevărată cetate mănăstirească, un muzeu, dar și ruinele unui castru roman. Noi nu ne-am oprit de această dată aici, dar puteți citi impresiile mele de acum câțiva ani (vezi impresii).
IV. Am mers mai departe către satul Mănești, către conacul și moșia familiilor Callimachi-Văcărescu, pe DN1A, apoi DJ101A. În centrul localității Mănești, vis-a-vis de Primărie, se află parcul, conacul și biserica familiilor aristocrate menționate mai sus. Castelul Callimachi-Văcărescu, căci are un aspect arhitectural mult mai evoluat decât un simplu conac, se află în mijlocul unui parc și se poate vizita cu o programare pe e-mailul unei fundații (pe FB). Totuși, nu vă așteptați la ceva spectaculos, din impresionanta clădire de altădată au rămas doar ruine. Noi am zărit din curtea bisericii doar vârful frumosului turn al castelului!
Familia Mănescu a ridicat pe această moșie încă din veacul al XVII-lea un conac, care a fost moștenit în familie și refăcut probabil de mai multe ori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin căsătorie proprietatea ajunge în familia generalului Theodor C. Văcărescu (galeriaportretelor.ro/ite ... eodor-vacarescu). Generalul supraveghează lucrările de construcție ale castelului Peleș și îi vine ideea refacerii de la zero a conacului de la Mănești. Astfel, a apelat la serviciile de proiectare ale arhitectului francez Paul Gottereau (e-architecture.ro/fisa.php?id=589). Vechiul conac e demolat în 1882 păstrându-se doar pivnițele și timp de 10 ani se construiește noul castel-conac (citiți aici despre dotările frumosului castel, dar și informații istorice: revistaconstructiilor.eu/ ... manesti-prahova). După cutremurul din 1977 s-a instalat treptat ruina...
Noi am admirat doar biserica „Adormirea Maicii Domnului” aflată lângă parc și o serie de anexe ale strălucitorului conac. Lăcașul de cult a fost ctitorit de același general Theodor Văcărescu, imediat după terminarea castelului, folosind schițele aceluiași arhitect – Paul Gottereau, dar și încuvințarea lui Andre Leconte de Nouy (restauratorul Mănăstirii Curtea de Argeș). Nu am putut să ne bucurăm de o vizită în interior (pentru pictura lui Nicolae Vermont sau iconostasul din lemn) deoarece biserica era încuiată, dar ne-am plimbat prin curte privind aspectul monumental al construcției. Își sar imediat în ochi pridvorul larg sprijinit pe coloane, decorațiile bizantine, ușa împodobită cu întărituri frumos lucrate din metal, cele trei turle (din care două decroșate, un fel de turnuri atașate bisericii). În gardul din spatele bisericii se afla o poartă de acces spre parc și conac, acum zidită; în curte se află și un monument ale eroilor din cele două războaie mondiale; anexele gospodărești ale conacului au frumoase traforaje de lemn sub acoperiș.
În concluzie, împrejurimile Ploieștiului ascund multe obiective puțin cunoscute, întâmplări și povești, adevăruri istorice și legende. Aș putea adăuga pe acest traseu o vizită la conacul „Pană Filipescu” (vezi impresii) și la ruinele din Filipeștii de Pădure. Doar călătorind și prin documentare cei interesați pot găsi și vedea locuri unde s-a făcut istorie.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 28.05.21 10:26:02
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PLOIEȘTI.
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Monumente și biserici ploieștene — scris în 31.08.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 O scurtă „cercetare” a orașului Ploiești — scris în 17.07.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2020 O incursiune prahoveană cu miros de lavandă — scris în 22.06.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Monumente ploieștene — scris în 27.07.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Trei ore în Ploiești — scris în 29.07.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- May.2018 ”Ard lumânările-n castani” — scris în 04.05.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2017 Prima plimbare in Parcul Municipal Vest din Ploiesti — scris în 04.06.17 de papalito din PLOIEşTI - RECOMANDĂ