GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Voi incepe cu câteva repere temporale:
Era undeva prin anii ‘70
Programele TV erau in grevă; internetul nu se inventase incă; poate de aceea un copilandru citea pe nerăsuflate o carte numită aproximativ “Iliada”, de fapt vestita epopee a lui Homer repovestită, de Alexandru Mitru parcă, pe intelesul si gustul copiilor, eventual al adolescentilor. Printre multe personaje celebre, apare si Agamemnon, conducătorul oastei aheilor porniti să cucerească Troia. Agamemnon era fratele lui Menelaus, sotul părăsit de Elena, frumoasa care a fugit cu tânărul Paris fiul regelui Priam, in Troia. Regele Agamemnon domnea in puternica cetate Micene.
Si spunea copilandrul in sinea sa: ”voi ajunge eu vreodată să văd această cetate aievea, nu numai să visez la ea si la eroul ei? ”
Era undeva prin anii ‘80
Programele TV erau si mai si in grevă; internetul nu se inventase incă; un adolescent citea o carte numită de data asta cu adevarat epopeea Iliada a lui Homer, in traducerea lui G. Murnu. Si spunea adolescentul in sinea sa: “Voi ajunge eu vreodată să văd Micene, vestita cetate a regelui Agamemnon? ?
Era undeva prin anii ‘90.
Un tânăr citea trilogia “Orestia”, capodopera marelui dramaturg grec antic Eschil.
Ca o paranteza, din cele 80-90 de piese de teatru estimate a fi fost scrise de Eschil, “parintele tragediei”, din pacate, doar 7 s-au mai pastrat, aceasta trilogie si inca 4 piese.
Si inca o paranteză: asa se scriau si se reprezentau piesele de teatru in antichitate: câte 3 tragedii care aveau legătură intre ele, formând o trilogie, urmate de o comedie probabil ca să mai relaxeze atmosfera mult prea incărcată. Iar “Orestia” este singura trilogie pastrata cvasi - intacta din acele timpuri literare.
In trilogia Orestia este vorba despre răzbunarea pusă la cale de Oreste, fiul lui Agamemnon, asupra mamei sale, Clitemnestra. Ce se intâmplase? Clitemnestra il insela cu varul Aegis pe sotul Agamemnon, cât timp acesta a fost plecat din Micene, in lungul război troian. Pe de altă parte, dornică totodată să razbune moartea fiicei ei, Iphigenia, Clitemnestra impreună cu Aegis il ucide pe sotul ei Agamemnon, după ce acesta s-a intors victorios acasă, in Micene, din razboiul Troiei. Reactia lui Oreste fu cruntă: si-a răzbunat tatăl, omorându-si mama…
Lăsând la o parte aceste crude reactii specifice mai ales unor vremuri de demult apuse, descrise insă cu un fior si o intensitate dramatică cu totul remarcabile de marele autor antic, gândea tânărul in sinea sa: “voi ajunge eu vreodată să păsesc in mândra cetate, fie si in ruine, a acestor eroi ai lecturilor mele, cruzi, celebri si necrutători in a-si duce la finalizare ceea ce credeau că este datoria lor?
Si ca o paranteză: legat de tânăra si neprihănita Iphigenia, amintită mai sus. Zeita vânătorii Artemis, tot din răzbunare (nu mai intru in detalii asupra motivului zeitei), nu ingăduia navelor ahee să pornească impotriva Troiei decât dacă conducătorul armatei, regele Agamemnon, isi va jertfi propria fiica, pe Iphigenia. Iar Agamemnon consimti in cele din urmă. E vorba despre mitul jertfei, pe care il intâlnim si in Biblie, in Vechiul Testament, dar si in legenda Mesterului Manole, de exemplu. Acum, pentru cei dintre voi care v-ati intristat de cruda soartă a Iphigeniei, ar fi bine să nu “disperăm”. Intr-adevar, una dintre variante spune ca Iphigenia a fost jertfită, insă mai este o variantă, indulcită si optimistă, conform căreia in ultimul moment tânăra a fost inlocuită pentru jertfire cu un animal…
Scuzati această introducere, dar turismul, această nobilă indeletnicire a omului, nu poate fi total disociat de istorie, de legendă, de mit, de geografie, de literatură, si de multe alte domenii cu care se interconectează.
Si totodată, de data asta asa am crezut eu de cuviintă să incerc să vă introduc in atmosfera acestei fantastice cetăti a antichitătii, Micene.
Deci, au trecut anii… Si a venit si ziua de 19 septembrie 2011: in sfârsit, pasii mei nerăbdători călcau in mândra cetate din Peloponez, Micene.
Micene: legenda
In Micene au domnit: dinastia perseidă: Perseu – intemeietorul cetatii - fiul lui Zeus si al Danaei, precum si 3 fii ai săi; a doua dinastie, cea atridă: Atreu; Agamemnon fiul lui Atreu; Oreste fiul lui Agamemnon; Tisamenus fiul lui Oreste, dar si alti câtiva domnitori au mai fost in Micene, nu-i mai amintesc.
Micene: adevărul istoric
Cetatea Micene a fost intemeiată de triburile indo-europene ale aheilor, undeva pe la 2000 i. Hr. In timp, Micene a devenit un important centru urban al civilizatiei grecesti, ca si vecinul Argos, devenind capitala Argolidei. Perioada cuprinsă intre 1600 i. Hr. si 1100 i. Hr. (Epoca Târzie a Bronzului) din istoria civilizatiei grecesti antice continentale se numeste “civilizatia miceniană”, recunoscându-se astfel importanta si influenta acestui oras in Grecia antica premergătoare “secolului de aur” al lui Pericle. Mai mult decat atât, această civilizatie miceniană, care a dominat lumea est-mediteraneană intre sec. 16-12 i. Hr., a avut un rol vital in dezvoltarea ulterioară a civilizatiei clasice grecesti antice. Mai fac o precizare suplimentară, aproape in paralel cu această civilizatie miceniană continental-greacă a inflorit o altă civilizatie remarcabilă, ale cărei urme se regăsesc astăzi indeosebi in insulele grecesti, in special in Creta, dar si in Santorini si in alte insule, si anume Civilizatia minoică.
Incepând de prin 1200 i. Hr., civilizatia miceniană a intrat in declin. In sec 12 i. Hr. cetatea a fost distrusă, de către dorienii care au invadat Elada; mai există si o altă variantă, conform căreia Micene a fost distrusă de “popoarele mării”, care au distrus si Imperiul Hitit.
In perioada apogeului civilizatiei grecesti, Micene a redevenit puternică; a luptat in alianta ateniană - grecească impotriva persilor, la Termopile. Dar, prin 460 i. Hr., vecinii si rivalii din Argos au atacat si distrus Micene, iar populatia rămasă in viată a fost exilată. S-a sfârsit astfel povestea unei falnice cetăti, dar ruinele ei stau si azi mărturie a gloriei de altădată.
Localizare
Micene, cel mai important sit arheologic din peninsula Peloponez, se află in partea de nord-est a peninsulei, in prefectura Argolida. Am ajuns aici pe traseul Atena – Megara – Canalul Corint. Apoi am făcut o deviere spre coasta estică, in golful Saronic, pentru a vizita amfiteatrul antic de la Epidauros, apoi am luat-o spre vest un pic până in Nafplio, un oras-port incântător in golful Argolic, iar de aici am urcat pe lângă Argos cativa kilometri spre nord, până in Micene. Dar, se putea veni si mai direct de la Canalul Corint spre sud-vest. Repet insă, era păcat să nu vizităm si Epidauros, toate aceste obiective impresionante fiind f. aproape unul de celălalt.
Distante din Micene: Atena e la 90 km spre nord-est pe drumul cel mai scurt, pe care am mers la intoarcere spre portul Pireu (urma să mergem seara spre Creta); Argos e la 11 km la sud, Corint 48 km la nord.
Mai precizez că situl antic micenian are o pozitie foarte scenică si impozantă, in vârful unui deal stâncos. Oferă vederi panoramice si este inconjurat de dealuri si munti, mai ales doi munti ”gemeni” mi-au atras atentia. Deci totul se dezvăluie privirii intr-un peisaj deosebit de frumos. Să stiti ca peninsula Peloponez are in general un farmec cu totul aparte, si n-am vizitat decat partea ei de nord-est, si câte si mai câte ar mai fi avut să imi ofere!
Obiective de vizitat in situl arheologic Micene:
Poarta Leilor
Este primul obiectiv ce te uimeste la intrarea in situl principal. Este o constructie masivă, impunătoare, ca un simbol al puterii cetătii. Are doi lei sculptati pe grinda masivă verticală de deasupra intrării in situl principal. Este cred, sper să nu gresesc prea tare, cronologic vorbind, una dintre primele daca nu prima constructie monumentală sculptată de pe teritoriul bătrânei Europe!
Palatul regal
Palatul regal din Micene era cunoscut sub numele de Casa lui Atreu (Atreu era fiul lui Pelops si tatăl lui Agamemnon). Din minunatul palat, incendiat pe la 1200 i. Hr., au mai rămas doar ruinele, impresionante insă si acestea. Blocurile de piatră din fundatie mai păstrează si acum urmele incendiului devastator!
Acropola din Micene
Numită si “orasul de sus”, Acropola a fost fortificată pe la 1500-1350 i. Hr. Aceste fortificatii au fost construite intr-un asa numit “stil ciclopic”, crezându-se pe vremuri că masivele pietre au fost cioplite si aduse aici de către uriasii cu un singur ochi, ciclopii!
Mormintele-galerie
Au fost descoperite 6 morminte continând 19 trupuri, de către celebrul arheolog german Heinrich Schliemann (cel care a identificat si urmele cetatii Troia de care am amintit la inceput, pe care o vizitasem cu un an inainte!). Tot atunci s-a găsit o mască funerară, despre care H. Schliemann spunea că i-a apartinut regelui Agamemnon! Totodată a mai descoperit si “Cupa lui Nestor” (un alt erou, “Bătrânul Nestor” din alianta aheilor in războiului troian, in epopeea Iliada). Pe lângă toate acestea, s-a descoperit un adevărat tezaur constand in 14 kg de aur: coroane, măsti, bijuterii etc. Toate acestea le puteti admira la Muzeul National de Arheologie din Atena!
Dealtfel, in cadrul sitului arheologic, există si aici un muzeu, care contine artefacte deosebit de interesante descoperite aici, in Micene.
Trezoreria lui Atreu
Este un mormânt sub formă de stup, constituindu-se intr-o constructie impresionantă, mai ales dacă luăm in considerare că s-a realizat fără mortar! Printr-un coridor lung se pătrunde in mormântul principal. Stiam că are teoretic o acustică deosebită. La Epidauros această acustică am verificat-o si răsverificat-o. Dar aici, in această constructie miceniană deosebită, stăteam mut de admiratie, parcă un pic amestecată si cu sfială. N-am verificat acest aspect, poate cu un alt prilej…Trezoreriei i se mai spune si Mormantul lui Agamemnon, dar nu este nici o dovadă in acest sens. Mai mult decat atat, H. Schliemann credea că mormantul lui Agamemnon se află tot in situl principal Micene, dar mai incolo. Deci nimic sigur.
Poate v-am trezit interesul legat de acest minunat sit arheologic antic. Chiar dacă povestile cu care se intretaie istoria acestei cetăti sunt reale sau o parte imaginare, un lucru este insă cert: Micene este mărturia reală, impresionantă, fie si sub formă de ruine, a uneia dintre cele mai glorioase cetăti si civilizatii antice europene!
Trimis de zuftim in 22.08.14 22:29:19
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (zuftim); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
@buterfly: multumesc! Eu asta vad in spatele fiecarei "ingramadiri" de pietre sau sit arheologic antic: o lume unica, fascinanta, de demult apusa, dar care a influentat in mod covarsitor civilizatia umana ulterioara. Simpatia si afinitatea mea ptr Grecia are in buna masura la baza o imensa admiratie ptr polisurile antice grecesti, ptr civilizatia antica elina si elenistica; Imperiul Roman le-a preluat ca model atunci cand si-a cladit propria civilizatie, Renasterea a redescoperit-o si a fost influentata de ea si i-a potentat noi valente etc. Ideea e ca sta la bazele civilizatiei europene actuale. Chiar si religia noastra crestina de tip monoteist o putem interpreta in sens filosofic, evolutiv, ca fiind un concept monoteist extraordinar de complex, avand anumite radacini si influente pe filiera Platon - "Lumea ideilor", si continuand cu elevul sau Plotin, cu conceptul de "Unul". Nu erau niste simpli "pagani" grecii astia antici, chiar si Biserica (aici ca institute vorbind, nu ca Divinitate bineinteles) a remarcat asta la un anumit moment al istoriei, recunoscand locul si rolul important al grecilor antici in istoria civilizatiei.
@buterfly: si inca o data multumesc dar da-mi voie sa te contrazic si totodata sa lovesc in propriu-mi review: parera mea e ca nu e suficient de bine documentat rw meu! Din varianta initiala am "cenzurat" destule lucruri! Nu mai apar de pilda amintite in varianta finala de review cele 2 piese de Euripide despre Iphigenia, daca tot am amintit de fiica lui Agamemnon, si nici autorii ulteriori care au preluat mitul Iphigeniei, Jean Racine, Goethe sau Eliade ca sa-i amintesc doar pe cei mai cunoscuti. Ma apucase cheful sa povestesc despre Eschil si fiecare piesa a sa de pilda mai multe, dar m-am abtinut, as fi luat-o puternic pe aratura. Am mai intors-o cu legatura dintre turism si literatura, arta etc. Dar nu prea mai am prilejul sa "rascolesc" cu nimeni despre lecturile antice ale tineretii! N-am mai amintit la obiectivele din Micene de "Cercul funerar A", respectiv C. F. B" etc. Ca si concluzie, eu nu prea sunt multumit de forma finala a rw meu, dar asta este, asta a iesit.
@webmaster13:
Abia acum am apucat sa o ascult, splendida mai ales in context, se potriveste "mai mult decat perfect" ca si celelalte anterioare dealfel. Mersi fain.
@zuftim: ba sa stii ca mai rascolesti pe cate unul respectiv una! adicatalea pe mine!
Este interesant că știind că ”Mormântul lui Agamemnon” sar putea să nu fie chiar un mormânt, ci mai curând un spațiu de depozitare, și știind că are și o acustică deosebită, nu am încercat decât o modestă bătaie din palme, pe care și eu de abia am auzit-o.
Felicitări pentru review (dar și pentru toate celelalte citite până acum) și mulțumiri pentru aducerile aminte.
@buterfly: Budha meditativ-alpinist, mayasii, Agamemnon-killer-si-killerit, zeul Apollo si altii s-au apucat de rascolit. Am mai luat o doza de pastile-rascolire c-asa-i dupa o anumita varsta, treci pe medicamente, deci pastile cu piramide bosniece sau Murales de Diamante.
@msnd: Va multumesc. Ma bucur sa aflu ca am reusit sa va readuc aminte de acest sit arheologic, cu atat mai mult cu cat stiu ca sunteti un pasionat al acestor lucruri. Marturie sta cel putin minunatul dvs ciclu despre Egipt, ca sa ma refer doar la ultimele -cronologic vorbind- exemple.
@zuftim:
Pozele postate de dvs. ca fiind Palatul lui Atreus reprezinta asa-zisul mormant al lui Agamemnon caruia i se mai spune si tezaurul lui Atreus. Este un mormant, nu un palat. Este acel mormant cu cupola de forma unui stup de care vorbiti undeva in text, tip de mormant care in literatura de specialitate se numeste mormant cu tholos. In realitate, mormantul nu are nicio legatura nici cu Atreus, nici cu Agamemnon, e doar un nume de cod care s-a inradacinat prin utilizare frecventa si se pastreaza in virtutea acestui fapt.
Hai cu mine prin Egipt, am pornit printre mumii... vroom, vroom!
@buterfly:
Hei tu Circe, Circe! Am un pic de treaba acum in septembrie cu Penelopa-Santorini si cu 3 surate de-ale sale, dar dupa aceea...
Cand pornim?
Am vazut cu bucurie rw tau ca... exista, dis de dimineata, deocamdata doar atat, caci acum e slujba prioritara, bat-o vina, insa dupa amiaza spre seara ma voi arunca asupra lui!
Frumos, foarte frumos scris, si nu e singurul asa de bun. Felicitari, votez si eu cu toata bucuria.
Mutat, la reorganizare, în rubrica «O zi în Micene» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Cetatea Micene și Mormântul lui Agamemnon — scris în 17.11.19 de webSorin din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2015 Intrând pe Poarta Leilor în grandioasa cetate Micene — scris în 24.01.17 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Aug.2011 Micene si civilizatia miceniana — scris în 13.07.18 de argemi* din CâMPIA TURZII [CJ] - RECOMANDĂ
- Jul.2010 Micene — scris în 21.03.11 de florinbad din RăZVAD [DB] - RECOMANDĂ
- Aug.2009 Micene, Mikene, Mycenae — scris în 14.10.09 de Daniel trezitu din TIMISOARA - RECOMANDĂ